Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1917 (Anul 80, nr. 38-49)

1917-11-02 / nr. 38

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 88—1917. Va fi ajutată Italia ? Presa franceză continuă să te ocupe cu chestiunea ajutorărei Italiei. Aproa­pe mai toate ziarele au început să recu­noască dificultăţile unei acţiuni eficace de ajutoare. O deosebită impresie au fă­cut în cercurile politice din Paris artico­lele apărute în Le Temps şi în Journal des Débats, vădit inspirate de ministrul de războiu francez. In aceste articole se insistă asupra importanţei primordiale a frontului din Flandra. Demisia lui Cadorna. Agenţia „Ştefani" anunţă că genera­lisimul Cadorna a demisionat. După ziarul „Suisse" generalul Pétain a luat comanda supremă a armatei italiene. Consiliul de război a decide continuarea retragere! Un consiliu de războiu al Ințelege­­rei ținut la Rapallo și la care au luat parte Lloyd George, Smuths, Painlevé, Barére, generalul Porto şi ministrul de război Alfieri, precum şi Sonnino şi Or­lando, examinând actuala situaţie militară n’a putut decide altceva decât continua­­rea retragerei armatei italiene. Retragerea va continua până dincolo de Piave. De asemenea va trebui eva­cuată Veneţia. De Luni s’a şi început, strămutarea bazei navale din Veneţia. Trupele noastre luptă pe teritor italian dela Adriatică până la Pa­subio. Armatele noastre au ocupat oraşele Feltre şi Fonzaso. Budapesta, 14 Noembre. Comunicatul statului major austro­­ungar: Trupele noastre au intrat eri în Fel­tre şi Fonzaso. Pe cele două laturi ale văii Sagana armata generalului Scheuchenstal a esploa­­tat cu mult rezultat succesele obţinute în ultimele zile. Diviziile lui au ajuns până la Primolano şi după ce ocupaseră deja alaltaeri Monte Longara au luat cu asalt — în zăpada cea mare — mai multe forturi spre est dela Asiago și au cucerit fortul pancerat de pe Monte Lissere. Trupele aliate, cari luptă în contra linie dela Adriatică pană la Pasubio. Lângă lacul Ledro trupele noastre de atac au scos pe inimic din 2 puncte de razi. Cu acest prilej am făcut prisonieri şi am capturat mitraliere. Pe frontul răsăritean şi în Balcani nici o noutate. Berlin, 14 Noembre. Comunicatul statului major german: Pe platoul celor 7 comune trupele noastre au cucerit poziţiile duşmane aco­perite de zăpadă. Spre est de la Asiago am cucerit fortul panterat de pe Monte Lissere. Pri­­molano și Feltre au căzut în mânile noastre. Lângă cursul de jos al râului Piave foc de artilerie. Armata italiană va fi silită să se retragă pe a treia linie de apărare. Aceasta se va întâmpla de îndată­­ Italiei, stau pe teritor italian pe traaga ce cauza Italiei va părea pierdută şi se­­ va vedea că aliaţii ei nu au putinţa sau­­ nu vor să ferească Italia de soarta Bel­­­­giei, a României, a Serbiei sau a altor mici aliaţi faţă de cari Puterile Inţelege­­rei se obligaseră să­­ apere, dar pe cari i-a lăsat totuşi fără apărare. De această soartă Italia trebue să fie ferită de către Franţa şi Anglia cu ori­ce preţ. Rusia va fi în curând exclusă de fapt, din război şi dacă se elimină şi Italia, atunci ajutorul Americei ar putea să sosească prea târziu. Pentru noi nu există o datorie mai grabnică decât aceea de a apăra lovitura fulgerătoare ţintită asupra inimei Italiei, şi de a împiedeca eliminarea armatei italiene din războiu. De altfel s’ar putea ca, după cir­cumstanţe, tratându-se cum trebue situa­ţia primejdioasă, nenorocirea Italiei să formeze totuşi punctul culuminat în care războiul să ia o întorsătură în favoarea noastră. Lugano, 14 Novembrre. Colaboratorul militar al lui „Assotia­ded Press" a avut o convorbire cu un o­­fiţer superior italian care a spus, că luc­rurile trebue spuse pe faţă, ori­cât ar fi de dureroase. Rezistenţa este cu nepu­tinţă atât la Tagliamento, cât şi la Piave. Prin aceasta vor cădea în mânile inimi­cilor Udine, Belluno şi Treviso cu totul şi în parte şi alte regiuni. (Ceeace de­­atunci s’a şi întâmplat. — Nota red. ) ŞTIRI LOCALE. 1 Parastas pentru loan M. Moldo­­vai, în Braşov. Duminecă în 5 Noem­­vrie n. a fost of­iciat în capela română gr. catolică din Braşov un parastas, întru pomenirea fericitului în Domnul Ioan M. Moldovanu, fost canonic-prepozit în Blaj. La actul solemn s’au prezentat, pe lângă întreagă tinerimea şcolară, membrii cura­torului bisericesc, mai multe dame şi dom­nişoare şi poporeni.­­ După sf. Liturghie, protopopul Moise Brumboiu într’o alocuţie ocazională a re­­împrospetat vieaţa şi activitatea neuita­tului „Moldovănuţ". Chestia laptelui la Braşov. Vice­­comitele comitatului Braşov a dat un ordin, în înţelesul căruia toţi câţi au lapte de prisos de vânzare, trebue să-l pună la dispoziţia lăptăriei oraşului sau lăptăriei Romei. De aici laptele se va împărţi conform dispoziţiilor deja exis­tente. Deci particularii nu-şi vor mai pu­tea procura lapte direct de la producenţi. Rămâne să se vadă, dacă ordinul d-lui vicecomite va avea în adevăr efectul de a îmbunătăţi situaţia sau nu. —x— —x— Cercetare disciplinară. Comisia ad­ministrativă a comitetului Braşov a hotă­rât să se pornească cercetare disciplinară în contra învăţătorului pensionat din Presmer Irodion Frateş, care pe timpul invaziei române a luat asupra-şi oficiul de notar şi în contra învăţătorului Gheorghe Zaharia, din Rotbav, care încă este bănuit că s’a pus în serviciul inimicului pe tim­pul invasiei. Scatiului pentru alegerea de de­putat congresual mirean In Braşov se —x— va ţinea Duminecă în Braşov, la orele 11 a. m. în sala de şedinţe a comitetului parohial al bisericei sf. Nicolae (curtea bisericei), după serviciul divin. —x— înrolarea celor neapţi. S’a început deja conscrierea în vederea înrolării unei părţi din aceia, cari au fost până acum găsiţi neapţî pentru serviciul militar. Pre­cum am fost amintit, oraşul Braşov este obligat să pună la dispoziţia comandamen­tului militar 71 indivizi. Alegerea o vor face autorităţile civile. Cei chemaţi vor fi supuşi mai întâi unei noi vizitaţii me­dicale şi numai pe baza aceasta vor fi asentaţi sau eliberaţi din nou. Cei asentaţi au dreptul să-şi ceară dispensarea. Cei asentaţi vor fi aplicaţi la servicii locale şi vor trebui să se prezente spre înrolare în 27 Novembre­­. La chemare autorită­ţile vor avea în considerare poziţia socială şi relaţiunile familiare ale fiecărui. ^ ŞTIRI DIVERSE. împăratul Wilhelm numit proprie­tar al vcnt regiment austro-ungar. Ma­iestatea Sa Regele Carol a numit pe Ma­iestatea Sa împăratul Wilhelm al Germa­niei proprietar al regimentului de obuzie­re de câmp Nr. 25. —x— America plănuiește trimiterea unei armate de negri in Europa. O pildă de entuziasmul războinic al Canadienilor e, faptul, că nouă zecimi din tinerii chemaţi a-şi îndeplini serviciul militar au încercat să se eschiveze. In America de nord se propune în­fiinţarea unei armate de negri­, care să fie expediată în Europa. In felul acesta s’ar acorda Aliaţilor ajutor suficent, iar America ar cruţa pe cetăţenii albi, scăpând totodată şi de populaţia neagră. —­— Ziare!» cî­n Iaşi şi vizita împăra­tului Wilhelm. Ziarale din Iaşi, in frunte cu cele două oficioase ale guvernului: l’In­­dependance Roumaine şi România, vorbesc de vizita împăratului Wilhelm II în Româ­nia. Ele se arată nemulţumite de atenţia pe care împăratul Germaniei a avut-o pen­tru memoria Regelui Carol I şi a reginei Elisabeta. Cu atât mai nemulţumite sunt ziarele guvernului din Iaşi la gândul, că vizita imperială a făcut în România ocupa­tă cea mai excelentă impresie. —x— /* Delegaţiunile austro-ungare se vor întruni la 3 Decemvrie la Viena. Preşedin­tele Delegaţiunei ungare va fi alese din partea Camerei ungare pe la mijlocul lui Novembrie. Partidul naţional al muncei voieşte să-l aibe pe contele Tisza de Pre­şedinte al Delegaţiunei, partidele guverna­mentale pe contele Andrássy. Român ridicat la rang nobilitar. Medicul şef al poliţiei capitalei, Dr. Au­gustin Dumitreanu, cu prilejul treceri sale la pensie, a fost distins dimpreună cu ur­maşii săi, din partea Maiestăţi Sale, pen­tru serviciile sale excelente aduse în de­curs de mulţi ani, cu atributul nobilitar de Şard.

Next