Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1918 (Anul 81, nr. 5-11)

1918-01-14 / nr. 5

Pagina 2. Nr. 5—1918. GAZETA. TRAN SIL V­A NIE­I. declare pe faţă sub ce condiţii sunt dispuşi să tarteze asupra păcii? Din parte-i contele Czernin va fi gata să le răspundă tot atât de deschis, ca şi lui Wilson. In decursul discuţiei, ce s’a por­nit în urma acestui discurs în dele­gaţia austriacă, Contele Czernin a respins atacurile îndreptate în contra Ungariei, a constatat, că impresia stârnită de declaraţiile generalului Hoffmann se poate compara cu o furtună întrun pahar şi că Germania e în drept să ţină teritoriile ocupate ca garanţă pentru coloniile, ce i stau luat. Referitor la inştiinţele de inde­pendenţă ale Cehilor a declarat în sfârşit, că chestia aceasta nu poate fi tratată după calapodul principiului de liberă dispoziţie a popoarelor. Tratativele de pace.. Berlin, 25 ianuarie. BerlinerZeitam Mitag­­comunică că secretarul de stat Kühlman va pleca la Brestlitovsk probabil dumi­necă, pentru reluarea tratativelor. Petersburg, 25 Ianuarie. Trotzkii va sosi Duminecă în Brestlitovsk dimpreună cu celalţi de­legaţi ruşi. Viena, 25 Ianuarie.­­ Din cercuri bine informate se afirmă, că cifrifefe Czernin va pleca Luai la Brestlit­vsk. Berlin, 25 ianuarie. In comisia principală a­ parlamen­­tului imperial german secretarul de stat Kühlman a ţinut un mare discurs în chestia tratativelor de l­a Brestlitovsk. A arătat, că pe când înainte de sosirea lui Trotzkii atitudinea delegaţilor ruşi a fost foarte conciliantă şi prieti­­noasă, după sosirea lui Trotzkii de­legaţii ruşi stau isolat ermetic. Trata­tivele vor fi reluate săptămâna vii­toare. În ceea ce priveşte diferinţele ivite în chestia evacuării teritoriilor ocupate, Kühlmann nu atribue o im­portanţă hotărîtoare acestei chestii. Arată apoi rolul şi importanţa repre­zentantului comandamentului militar la tratativele de pace. Kühlmann crede în încheiarea apropiată a păcii cu Rusia. Totul atârnă de la seriozitatea intenţiunilor de pace ale lui Lenin şi Trotzkii. In ceea ce priveşte raporturile cu Austroungaria, acestea sunt temelia şi stâlpul principal al diplomaţiei germane. Alianţa cu monarhia la nici un caz nu poate fi slăbită. Situaţia pe câmpul de luptă. I. Comunicatul statului major austro-ungar. Budapesta. 25 ianuarie. Pe nici un front n’au fost eve­nimente mai deosebite. Regele în capitală. Schimbările din cabinetul ungar. — Raport special al „Gaz. Trans." — Budapesta, 24 Ianuarie. Azi dimineaţă a sosit în capitală Ma­iestatea Sa regele. Mulţimea adunată în gară a primit pe suveran cu in­­o­­vaţii. îndată după sosirea sa în palatul regal, Maiestatea Sa a primit în audienţă­­de o oră pe prim ministrul Wekerle, care l-a raportat asupra situaţiei. A fost primit apoi­ contele Apponyi ,şi alţi miniştri şi în urmă­ contele Andrăssy. Din cercuri bine imformate se afirmă că noul ministru de­ comerţ va fi actualul deputat al cercului II al oraşului Braşov, Szterény Jozsef. Din aceleaş­i cercuri se comunică că fostul ministru de interne Ugron Gabor va fi 41­um­it ministru al a­­facerilor ardelene. Agravarea conflictului ruso­român. Armata ronână nu va îi aprovi­zionată. Stockholm 22. — S’a interzis expor­tul de mărfuri, înspre România, mai cu seamă aprovizionarea armatei românești, din depozitele de alimente din su­dul Ru­siei. Ziarele vorbesc despre transporturi de tunuri înspre sud. Coas­id de coroană dela lași. Stockholm, 22. — Corespondentul s­pector Avain comu­nică ziarului Djen că Regele României a convocat un Consiliu de Coroană, spre a clarifica chestia încordării ruso-române. La Consiliul de Coroană au luat parte : Principele Moştenitor, Brătianu, T­ake Io­nesco, Cantacuzino, generaţii Cerbace, Berthelot, Averescu şi Cristescu, precum şi ministrul plenipotenţiar al Americei, Vopicka. Rezultatul dezbaterilor nu se cu­noaşte încă. Stomisgiafii români părăsesc Emil. Stockholm, 22. După ce s’a aflat de gravitatea ultimatului guvernului rus către guvernul din Iaşi, refugiaţii români din Odessa şi Chişinău au fost cuprinşi de panică. Refugiaţii bine situaţi încep să se întoarcă în Moldova pe toate căile posibile, deoarece se tem de furia maxi­­maliştilor. Armata rusească în drum spre Sroatul de sud. Rotterdam, 22. — Daily Maily anun­ţă din Petersburg : Regimentul 19 de artilerie, devotat guvernului şi regimentele 5 şi 12 de in­fanterie, care au luat parte sub comanda ui Crylenko la cucerirea cartierului gene­ral, au plecat, în urma unui ordin secret, sub comanda lui Crylenko, în spre sud. Se crede, că aceste forţe au o însăcinare specială din partea Sfatului comisarilor naţiunii, care a anunţat pe faţă puspecti­­vele unor măsuri de constrângere împot­­riva frontului românesc. Arestarea ataşatului militar român Rotterdam 22. — Morning Post a­­cunţă din Petersburg. Odată cu ministrul plenipotenţiar al României, a fost arestat şi ataşatul mili­tar român. Sovietul refuză punerea lui în libertate. Confiscarea avere! statului român Rotterdam, 22. — Averea Statului român depusă la Barnica Imperiului din Petersburg a fost confiscată. Cum sta produs arestarea d-lui Diamandi. Amsterdam, 22. — Agenţia Reuter relatează din Petersburg următoarele a­­supra arestării ministrul plenipotenţiar a! României la Petersburg, Diamandi, şi a personalului legaţiei române. Arestarea s-a făcut în ajunul Crăciu­nului­­ortodox şi a fost executată de sol­daţi şi membrii ai Oardei Roşii, sub con­ducerea unui locotenent. Reprezentanţii A­­liaţilor şi ai ţărilor neutre au semnat un protest, la care Lenin a răspuns că rapor­turile dintre România şi guvernul rus s’au încordat foarte mult în ultimul timp şi toate simptomele indică o ruptură, ba chiar şi un război intre Rusia şi România. Comisarii poporului vor să împiedice ace­asta, din care cauză Lenin a anticipat, spre a avea în mână ostatici, cari urme­ază să fie făcuţi răspunzători pentru con­tinuarea bunelor raporturi dintre cele do­uă ţări. Pri­nele ciocniri intort trupe române şi ruse. Agravarea sovietului răsso-s’omâa. Berlin, 23 Ianuarie. — Dela graniia rusă se anunţă: In Moldova au avut loc cele dintâi ciocniri între trupe ruseşti şi române, grirfffra nişt­or pană defavorabilă şi rea, nici se află în pericolul de a fi încercuiţi cu totul, şi să li­ se taie ori­ce legătură. Nu departe de Iaşi, este în curs acum o luptă între ruşi­­şi români. Am­bele partide aduc întăriri noi Din Chişi­­neu a pornit o brigade de infanterie şi un regiment de artilerie rus. Krylenko a luat comanda supremă peste trupele maxi­maliste din Moldova. Organizaţiile de bol­­şevichii de pe frontul român, părăsesc toate poziţiile şi fac sforţări de a-şi croi drumul spre Rusia. Altfel se încing lupte sângeroase cu trupele de siguranţă ro­mâne, cari cearcă să desarmeze detaşa­mente ruse disolvate.­ ­ ŞTIRI LOCALE. PîîMiraţiuîîS. Din venitele funda­­ţiunii înfiinţate de văduva Mathilda de Trauschenfels nasc. Wentzel de Kronfeld întru amintirea tatălui ei, a fostului Jude primar Josef Wentzel de Kronfeld, sunt a se împărţi la 19. Martie a. c. zece aju­toare de câte 350 coroane între cetăţeni sau cetăţene de aici din localitate, îndrep­tăţi de a aspira şi competa după aceste ajutoare sunt cetăţeni sau cetăţenele să­race şi necapabile de muncă şi agonisire fără deosebire de naţionalitate şi religiune, dar numai cei născuţi respective născute în Brasso şi cari aparţin Braşovului. La petiţiune pretenţii au să alăture atestat din botez, atestat de aparţinere la aceasta localitate şi atestat medical, că e necapabil de muncă. Mai departe petenţii sau petentele să aprobeze printr’un atestat dat de că­

Next