Gazeta Transilvaniei, mai 1918 (Anul 81, nr. 49-61)

1918-05-01 / nr. 49

Pagina 2. GAZETA. TRANSILVANIEI. Nr. 49—1918. Articolul XI. România este de acord ca graniţa ei să sufere o rectificare în favoarea Austro- Ungariei, aşa fel, că graniţa nouă, trasă cu coloare roşie, pe harta alăturata de­curge pe viitor după cum urmează : Graniţa nouă începe de la trecerea de cale ferată la Vest de Turnu-Severin, la Sud de Dudaşu. In cursul ei mai departe, ce trece la 400 de metri la Vest de casele cele mai dinspre Vest de Dudaşu şi pe la margi­nea Vest a localităţii Seretu, peste litera J din cuvântul Jidoşiţa (părăul) peste li­tera J din cuvântul Jidoşiţa (localitatea), peste cota 682 D. Matoreţ* (înălţimea ră­mâne Ungariei) pe la marginea Vest de Cireşu dealungul drumului peste litera N, din cuvântul Jupâneşti, peste litera E din cuvântul Cornenţi, peste litera E din cu­vântul Costeşti pe cota 1333 Muntele Sec (înălţimea rămâne Ungariei) de aci de-a drep­­tul în direcţiune Nord până la graniţa actuală dintre România şi Ungaria care rămâne neschimbată până la vărsarea părăului Craiova în Cerna. Dela numita vărsătură noua graniţă O formează Cerna însăşi până la litera A din cuvântul Cernişoara, apoi graniţa co­teşte cătră Est şi trece înainte peste cu­­vântul D. Milano, Sud de cuvântul D. Ne­­goea, peste cuvântul D. Seniuloului, de-a­dreptul în direcţiune Est în şoseaua ce duce dela postul Vulkan spre Sud şi care e tăiată la 600 metri de Bun­ga, apoi la întretăierea râului Jiu (Zsily) Sud de cu­vântul Lainici. Mai departe de-adreptul spre Est, până la părăul Sadului, apoi dealungul râului în spre Nord-Est până la obâr­şia lui (un kilometru Est dela li­tera U, din cuvântul Stana Prislopul), apoi de-adreptul spre nord până la gra­niţa actuală la cota 2529 Vif Mândre, dealungul vechei graniţe până la 400 de­­ metri Sud-Vest de litera V din cuvântul Vrf. Ciobanul. Dela acest punct, graniţa merge de­­adreptul în direcţie Est pe la marginea Sud de Bucolia, la Sud de , cuvântul Vrf Repede, la Sud de cuvântul Ciangetu şi de cuvântul Par. Latoviţa.­­ Ea trece apoi la 400 metri spre sud de cota 1632 (Piscu Moldovişului) în di­recţia Est până la gura părăul­ui, la 1 km. Sud-Vest de litera R din cuvântul Raco­viţa, 2 km spre Sud de localitatea Boi­­şoara, la marginea de Nord de Titeşti, la cota 1248 Zănoa­ga (înălţimea rămâne Un­gariei), peste Ptera II din cuvântul Stâna Ciorbcu, 1 km. spre Sud de cota 1862 Comarnicul, tăind calea ferată îngustă la 3 km. spre Sud-Vest de cota 2000­ (it. Lipitoarea), apoi în direcţia Est peste co­tele 1961, 1932, 1576, 1172, 1607, 2838, (Mt. Bătrâna) 2237, punctul trigonometric 2397 (Mt. Păpuşa), 1785, 1411, 1264,1265, 1074 (toate înălţim­la rămân Ungariei) taie şoseaua Câmpulung-Branşov la pod la 1 km. spre Sud-Est de punctul 1074, trece apoi peste punctul 1264 (podul şi înălţi­mea rămân Ungariei), şi atinge în direcţie aproape Est graniţa actuală cam la juris­­tatea drumului dintre cuvintele Vrf, Sfân­tul Lie şi Vrf. Sigluia, la cota 1880. Graniţa actuală până la cota 1909 rămâne neschimbată ; de la cotă graniţa­­ nouă duce apoi peste cel de al doilea C­­ din cuvântul Schitu Peştera Decebal, peste litera IJ din cuvântul Caraimanu, peste litera B din V. Cerbului, pe lângă margi­nea de Nord a Azugei, peste al doilea A din cuvântul Azuga, peste cota 1505, care rămâne României; peste litera V din cu­vântul Vrf. Cazacu, apoi cotind spre Sud- Est trece la 1 km. Sud de cota 1757 Vrf. Cazacu, îndată la Sud de cuvântul Mt. Prislop, peste cota 1531 (aceasta rămâne Ungariei) peste cota 1128, 878, 1235,1540 (toate cotele rămân Ungariei), la 1 km. Sud 1771 Mt. Grohotis 1150 (toate punc­tele rămân Ungariei) apoi la 700 de metri Sud de punctul 871 (localitatea Teleaje­­nul), peste puiutul 961 (punctul rămâne Ungarie­i, la 1 km Sud de punctul 1340 (peste litera V, din cuvântul Tartar-Havas P.) peste punctul 975, 1486, 1115 (toate punctele rămân Ungariei), apoi mai de­parte în direcţiune Nord-Est tăind şoseaua din Valea Buzăului (Bodzathai) la 2 km, spre Nord Vest de litera G din cuvântul Gura Siriului, apoi peste punctul 1183, 1363, la 600 metri Sud de punctul 1338, apoi spre Nord-Est până la 1 km. la Nord de punctul 789, unde răspunde în graniţa actuală dintre­­ Unge­ria şi România. Gra­niţa de până acum rămâne neschimbată p­âă la un punct aşezat la 2 jum. km Sud-Est de Popii, duce apoi în direcţia Nord-Est până la un punct aşezat la 1 km Sud-Est de punctul 1830, aci coteşte scurt spre Nord-Vest împrejur Est de punctul 1530, spre Est de punctele 1521, 1587, co­tind spre Nor-Est împrejurul punctului 1490, (Mt. Conduratul), spre Est de punc­tul 950, tăind calea ferată îngustă la 4 km Vest de Lepșa, spre Est de punctul D 74 (Mt. Sboina Neagră spre Est pe lângă punctul 1014 Mt. Războilui) tăind calea ferată îngustă la 2 km, spre Est de punctul 508, la 1 km. Est pe lângă punc­tul 508 la 1 km. Est pe lângă punctul trigonometric 1167 (Măgura Cașin­ului apoi peste punctul 843, la 1 km. Est de punctul 737, peste punctul 704, 716, peste litera S din cuvântul Hirsa (Hârje) peste marginea de Sud-Vest a Hârjăi (pichetul Kord. P.) 962 pichetul așezat la 3 km. spre Nord-Vest de acesta din urmă toate punc­tele numite mai sus rămân Ungariei) -apoi cotind spre Nord peste punctul 1050 Vrf. Cheschiului (punctul rămâne Ungariei) aci întorcându-se scurt spre Nord-Vest, trece pe la Nord de (Mt. Cleja), pe povârnișul de Nord al punctului 1.108, pe la E­t de punctul trigonometric 1653 (Mt. Nem­ira) pe la Est de punctul 1370, tăind l­nia fe­rată de exploatare?" la 3 km. spre Vest de punctul 470 (Poiana Uzului), peste punctul trigonometric 1342 (înălţimea rămâne Un­gariei) pe la 1800 metri la Est de punc­tul 682, tăind calea ferată din Valea Tro­­tuşului la litera P din cuvântul Preluci, îndată spre Est de Itera U din cu­vântul Agâsu, peste punctul­ 1275, 1013, (punctele rămân Ungariei), pe la Est de punctul trigonometric Csu­lmer 1651, pe la Est de punctul trigonometric Tar­­havas 1662, peste litera M din cuvântul Schimbă Garda, pe la Est de punctul 1573, spre Est de punctul 1663 (Mt. Marius) 702 îndată la Est de punctul 1211, tăind calea ferată de exploataare din valea Bi­­cazului la eșirea de Est de Tasca, pe la est de punctul 1245, pe la Vest de punctul 932, în jurul punctului trigonometric 1904. Tota (2 km. 1» Nord-est de punctul cel mai înalt,­ peste litera S în cuvântul Schi­tul Durau (Ducau), pe la Vest de punctul 1080, tăind şoseaua din Valea Bistricioa­­rei, peste litera G din cuvântul Grinţie­­şul, apoi spre Est de punctul 1145 (Frasin) 1021 peste litera C din Cuvântul Fărcaşa, spre Est de punctele trigonometrice 1086, punctul 1150, punctul trigonometric 1534 (Mt. Bivol), punctul 1276, punctul 1208, 975, 1010, 862, ad­­oeptind spre Nord-Est până la 2 km. la sud de Păieșani, peste li­tera N din cuvântul Păieșani, peste litera O din cuvântul Moldova, peste litera L din cuvântul Kom­olnncze (Comnul­ Luncei) peste marginea localităţi­i Potopăneşti şi peste marginea de Sud de Mihăeşti, apoi cota 393, la litera A din cuvântul Mihă­eşti, apoi vechea graniţă a Austriei din­spre România până la 2 km, la Sud-est de punctul trigonometric 503 (La Zara), apoi estind spre Nord-est peste punctul 305, 281, la Livetui pe la marginea Est ele Ta Isa, pe la marginea Est de Călinești punctul 396, 402, la jum. km, la Est de Dunka, peste punctul 189, 198, 332, 304* fântâna cu cumpără de la 1 km, la Sud­­est de punctul 311, pe marginea Est de Bara­nca, pe la marginea Est de Pilipăriţi, punctul 251, până la Prut la 1 km la Est de Luncă. * ^ Harta menţionată la început, for­mează o parte întregitoare din tratatul de pace. Două Comisiuni mieste, compuse dintr’un număr egal de reprezentanţi ai puterilor părtaşe, vor stabili şi delimita la faţa locului noua linie de graniţă îirdată după ratificarea tratatului de pace. Articolul XII. Averea statului în teritoriile române cedate, trec la statele cari au dobândit aceste teritorii, fără despăgubiri şi fără sarcini, însă cu inspectarea drepturilor particulare asupra lor. Din faptul aparţi­neri anterioare a teritorilor la România, nu va rezulta nici pentru aceasta însă­şi nici pentru statele dobânditoare nici­­u­ fel de obligaţiuni. De altfel, acele state, cărora le revin teritoriile cedate, vor încheia cu România, între altele convenţiuni relative la ur­mătoarele puncte: 1. cu privire la supuşenia foştilor locuitori români ai acestor teritorii­, că­rora trebuie, în ori­ce caz, a li se acorda un drept de opţiune şi de emigrare ; 2. cu privire la aranjamentul pentru averea circumscripţiilor comunale tăiate de noile graniţe; 3. Cu privire la aranjamentul pentru arhive, pentru actele autorităţilor judecă­toreşti, administrative, pentru depozitele­, judecătoreşti şi administrative, precum şi pentru actele de stare civilă; 4. cu privire la tratamentul noilor graniţe; 5. cu privire la efectul schimbărilor­­teritoriale asupra circumscripţiilor die­­cesare; • 6. cu privire la efectul schimbărilor teritoriale asupra convenţiunilor de stat. (Va urma.)

Next