Gazeta Transilvaniei, iunie 1918 (Anul 81, nr. 62-74)
1918-06-02 / nr. 62
Nr. 62—1918. GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3. mogy, Timiş, Torontâl şi Zala, precum şi asupra oraşului Vârşeţ. In oraşele Bârlfa, Beregszâsz, Eperjes, Kisszeben, Marmarosszinyet, Munkăcs, Satoraljaujhely, Ungvăr’ Szatmárnemeti şi Vârşeţ. Ordonanţa se referă şi la intravilane. —x— Prizonieri «*e răsbsi îhtorşite fără vqv prisai ceaceflfu «Io 8 şi 12 săptămâni. Până acum roldaţii prizonieri întorşi din ţara inamică, căpătau câte 4 săptămâni concediu şi apoi erau duşi din nou pe front. Cum iasă acest concediu era prea scurt, ministerul de război în înţelegere cu acela al honvezilor, a hotărât prin ordinul Nr. 13153 Pr... ca de acum încolo prizonierii întorşi în ţară să capete 8 săptămâni concediu, iar cei cari locuesc în zonă de răsboi, sau ale căror case au fost pustite de inamic, vor primi concedii de 12 săptămâni. Pentru cei ce au plecat înapoi pe front, după ce au avut numai 4 săptămâni concediu, comandantul superior va lua măsurile necesare. Rezultatel alegerilor din Istandia. Alegerile generale s’au terminat in România. Rămâne acum să se mai facă alegeri parţiale, balotagu, adecă în acele cercuri unde candidaţi cari stăteau faţă în faţă au primit amândoi majorităţi de voturi relative, în loc ca unul singur să capete o majoritate absolută. Iată acum rezultatul alegerilor: In Senat au fost aleşi 106 conservatori, 35 independenţi, şi 1 fost takist. Sunt necesare pentru Senat încă 2 alegeri suplimentare. In Cameră au fost aleşi 160 conservatori, 9 independenţi, 4 partizani ai profesorului Const. Stere, 2 basarabeni, 2 carpişti, 1 antisemit şi 1 reprezentant al partidului muncei Sunt necesare 9 alegeri suplimentare pentru Cameră. Au fost aleşi toţi miniştrii, foştii miniştrii basarabeni, apoi Petru Carp, generalul Averescu, care a fost ales în 6 cerişuri, apoi 10 generali şi coloneii. Mitropolitul Repta şi evreii din Bucovina Cetim într’un jurnal din Viena următoarele : Un episcop care pe timpul invaziunîi ruseşti ia in paza sa torele sfinte ale ovreilor. „Excelenţa Sa, consilierul intim al Maiestăţii Sale, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Dr. Vladimir de Repta a luat iin vremea primei invaziuni ruseşti toate torele din sinagogile Cernăuţului în paza sa şi le-a adăpostit în reşedinţa arhiepiscopală. Arhiepiscopul Repta a fost scut şi ajutor pentru întreaga populaţiune şi însuşi pentru ovreimea atât de împilată, a luat sub ocrotirea sa pe primarul Cernătuţului de pe acea vreme, pe D-rul Weisselberger, care în urmă fu deportat de Ruşi la Siberia; el a aflat totdeauna cuviaţe de mângăere pentru toţi cei asupriţi şi a scutit prin vrednica sa ţinută, capitala Bucovinei de mari neajunsuri. întreaga ovreime a Bucovinei pregă- teşte pentru acest înalt dignitar bisericesc o grandioasă manifestaţie demulţămită şi recunoştinţă pentru atitudinea lui de rară umanitate". !! Astfel judecă ovreimea Bucovinei.. Ce zic celelalte naţiuni din Bucovina, pe care acelaş mitropolit Repta le-a luat în scut cu aceeaş abnegaţîune şi poate cu mai multă ispravă ? Hotărârile luate in întrevederea dela Versatlles. Prima ştire din Paris asupra hotărârilor luate la 3 crt la contsiliul de război din Versailles, nu era compact exactă. Ştirea oficială a agenţiei I Havas sosită acum, are următorul conj ţinut : Cu prilejul întrevederei din 3 crt., dela Versailes, a primilor miniştri ai celor trei ţări aliate : Franţa, Anglia şi Italia, s’a ajuns la o înţelegere cu privire la următoarele declaraţii : Polonia: înfiinţarea unui Stat polonez unit şi independent, cu acces liber la mare e una din condiţiile pentru crearea unei păci durabile şi drepte şi pentru domnia dreptului, în Europa. Cehii, slovacii şi slavi de sud . Guvernele aliate au luat cunoştinţă cu satisfacţie de declaraţia secretarului de Stat al Statelor Unite, şi doresc să i se alăture. Cu acest prilej îşi exprimă via lor simpatie pentru tendinţele de libertate ale popoarelor cehe, slovace şi slave de sud. ----------| „Renaşterea" este titlul unui nou ziar românesc, care va apare zilele aces- tea la Bucureşti, sub direcţia bătrânului bărbat de stat Petru Carp. Ziarul acesta va face o politică antidinastică, cu scopul de a sili pe regele Ferdinand să abdice. —x— împărate! Wilhelm, despre luptele din Apus. După cucerirea înălţimelor Chemin-des-Dames, împăratul Germaniei a primit pe corespondentul de răsboiu Karl Rosner, care scrie următoarele în această privinţă ziarului „Berliner Lokalanzeiger": împăratul a spus: — „Am surprins complectamente pe duşman la Chemin-des-Dames şi Winterberg. Aseară am mai avut prilejul să observăm pe Englezi din poziţiile noastre: jucau cricket şi foot-ball. Nici o urmă de grije. Soldaţii noştri s’au ferit să-i turbure în frumosul lor joc. „Dar azi dimineaţă, ai noştri au dat buzna peste dânşii. Intr’un salt, bravii noştri soldaţi au cucerit înălţimile, şi acum înaintează mai departe. Merge strălucit. Ne putem aştepta la zile mari, h victorioase*. —x — — x— XJItimsu oră,. @lemes£cean este aplisat să Safire Sn petrasfăsi da pace 1 Miercuri seara târziu a sosit aici ştirea, că în foaia lui Clemenceau, Homme Libre se publică un articol senzaţional despre posibilitatea păcii. In cercurile politice natural că această ştire a produs mare senzaţie Este interesantă declaraţia făcută de Streseman, preşedintele partidului naţional liberal, care a spus între altele că acest articol în tot cazul ar fi în contrazicere cu ceea ce a scris ziarul lui Clemenceau până acuma, pe de altă parte însă logica articolului poate să stea în legătură cu situaţiunea Franţei întregi. Când duşmanul stă numai la 65 chilometrii de Paris şi când ministrul preşedinte ţine un mare "discurs în cameră între întreruperi dese şi furtunoase se poate bănui că acolo gândul păcii nu poate fi anticipaţie. Englezii încă mai de mult ar fi fost dispuşi să între în pertractări de pace pe bază de învoială, dar s’a obligat faţă de Franţa să-i susţină pretenţiunea pentru Elsaţa Lorena. Dacă s’ar fi schimbat ceva în această situaţiune, ar fi de fapt un eveniment de o deosebită importanţă. Faţă de eventualitatea unei noi propuneri de pace din partea Germaniei s’a pronunţat în modul următor: Nu cred, că se va face din partea Germaniei vre-o nouă propunere de pace. Când a apărut articolul de fond din „Kreuzzeitung* în acest înţeles toată lumea credea că a fost inspirat de cercurile conducătoare. M-am interesat mai de aproape şi m’am convins, că nu e nimic serios şi că chiar și cei din jurul Kreuzzeitungului au reprobat acel articol. In viitorul apropiat nu se va face propuneri nouă de pace nici din partea guvernului nici a parlamentului. Guvernul german stă pe acel punct de vedere, că nu cuvântul este acum mijlocul, prin care se poate elupta pacea. Când va ajunge în disertiune chestiunea externă în parlamentul german cancelarul Hertling va lua cuvântul şi cred, că va vorbi şi el în acelaş înţeles. Sismeacean pentru retragerea impftlop irarîces® aiaezsiafate. Geneva 14 Iunie. Intr’un grup de senatori Clemenceau a dat expreziune convingerii sale că Foch Petain şi guvernorul Parisului Dubail îşi continuă fără preget munca lor şi se vor arăta demni de încrederea pusă în ei de Franţa şi antantă. Primul secretar al lui Clemenceau comentând ultimul comunicat oficial s'a esprimat, că n’ar fi conzult să se expună la jertfe fără nici un rost armatele franceze pentru apărarea terenului dintre Bally— Tracy—Moulin sous Touvent ameninţat de Germani. Homme Libre, Matin și alte ziare guvernamentale protestează contra expresiunei, „lupta pentru Paris," care o folosesc mai multe jurnale. Nu e vorba de numărul de chilometri, -^-scrie aceste jurnale — cari despart pe Germani de capitală, ei cu totul de alţi factori, cari chiar dacă am trebui să jertfim întreg Compiegne, ar zădărnici cu desăvârşire orice şanse ale unui atac contra Parisului. SUi sa^scris tratatul de pace pro?!‘zzi UIÂV3 Ucraina şi Slatonia. Kiev, 11 iunie. Tratatul de pace provizor dintre Ucraina şi România s’a subscris azidimineaţă Punctele mai de importanţă ale lui sunt : înecarea ostilităţilor, uşurarea reînapoiere reciproce a refugiaţilor şi emigraţilor, schimbul prisonierilor, pregătiri pentru schimbul de materiale pentru căile ferate începerea legăturilor comerciale şi declaraţiunea de învoială pentru începerea tratativelor de pace definitivă.