Gazeta Transilvaniei, august 1918 (Anul 81, nr. 88-98)
1918-08-02 / nr. 88
Nr. 88—1918. G A Z E TA TRANSILVANIEI Pagina 3. Pânza cenuşie a învăluit aşa de tare es- cadrilele de tankuri anglo-franceze, cari au înaintat după o subită şi groaznică canonadă, încât au putut trece nevătămate peste tunurile germane contra tankurilor şi străbate pe-alocuri până la liniile de artilerie. Infanteria germană s’a bătut cu eroism cu automobilele blindate și coloanele de atac ce năvăliră brusc, din ceată contra lor. La spatele primelor rânduri de trupe anglo-franceze răpiră multă vreme mitralierele câtorva cuiburi de rezistenţă, cari se ţineau cu îndârjire până la ultimul cartuş. Totuşi vremea nefavorabilă ajută trupele Antantei să pătrundă în câteva puncte în liniile germane, reuşind astfel să înainteze până la linia arătată în comunicatul german. Aci însă se loviră de contraatacul rezervelor germane, care opri înaintarea atacurilor, iar la nord de râu, îi asvârli din poziţiile germane. Situaţia pe câmpul de lupta. E. Comunicatul statului major austro ungar. Budapesta 14 August In ţinutul Tonale duşmanul a început ori atacurile de mult aşteptate. Atacurile s’au început înainte de amiazi prin eruperi contra vedetelor noastre dela isvoarele văilor Noce şi Sarea di Genove. După amiazi, după o puternică pregătire de artilerie, s’a început atacul contra poziţiunilor noastre dela Tonale. Luptele au decurs favorabil pentru noi. Cu escepţiunea respingerei unor posturi înaintate ale noastre. Italieni n’au obţinut nicăeri nici un succes. De altfel pe frontul sud-vestic n’au obvenit evenimente mai de importanţă. In Albania : Batalioanele noastre au pus stăpânire în valea Devoli pe mai multe puncte de razim duşmane. Q. Comunicatul statului-major german. Berlin 14 August. Grupa de armată a moştenitorului de tron Rupprecht : Lupte favorabile pe anteterenul din faţa poziţiilor dintre Iser şi Scarpe. Eruperile duşmane spre sud de la Meris şi spre sud de la Lys au eşuat. Grupa de armată a generalului Boehn : Pe ambele laturi ale lui Somme, spre nord dela Avre, lupte parţiale. Duşmanul a atacat din nou spre vest şi sud-vest dela Lassingny. Atacul pe ambele laturi ale lui Conny s’a prăbuşit în focul nostru. Mai jos spre sud am respins pe duşman prin contraatac. Grupa de armată a moştenitorului de tron german. Dealungul Veslei şi spre nord de la Reims lupte mai mici de infanterie. Sublocot. Bolle a obţinut a 30-a, locot. Lartzer a 29-a şi sublocot. Roeth a 20-a victorie aeriană. Procesul foştilor miniştri români. — Deschiderea Comitetului de instrucţiune. — Se anunţă din Iaşi, cu datul 9 August. Fostul şef al Siguranţei generale a fost pus în stare de detenţiune alaltori la Văratec şi adus la Iaşi, unde se află reţinut la Siguranţă. Azi a început interogatorul. A fost ascultat şi dl. Olăraşu de la prefectura poliţiei, ca informator. Eri s’au făcut noi deschideri pe la locuinţele foştilor miniştri. Dl. deputat Jean Antoniu a făcut o descriere la locuinţa dlui I C. Brătianu, căruia declinându-şi calitatea de parlamentar, fostul preşedinte de Consilii i-a răspuns înţepat: — „Nu vă recunosc calitatea pentru că nu consider parlamentul ca existent. Să vină justiţia!" Justiţia şi-a făcut, fireşte, datoria şi s’a redactat în urmă un proces-verbal de cele găsite la locuinţa fostului prim-ministru. " S’au făcut descriere şi la locuinţele celorlalţi foşti miniştri puşi în stare de acuzare de către parlament. La clubul liberal a făcut descriere dl. deputat Leontin Mavroianun, însoţite de d-nii procurori Rang şi un alt magistrat. Nu s’a găsit nimic de seamă. Prezenţi la club unde se află şi redacţia ziarului „Mişcarea," erau d-nii Maxim, directorul acestui ziar şi C. Săteanu redactor politic. Irtţe magistraţii cari însoţeau pe parlamentari erau şi d-uii judecători de instrucţie Liciu şi poc- '.'-.or Ieşanu Asemenea descriere s’au mai făcut la Creditul rural şi la alte institute liberale. Toate documentele găsite au fost verificate până la unul şi ridicate acelea cari au o legătură directă cu instrucţiunea. Descrierile vor continua. Se afirmă că e iminentă şi arestarea d-lui G. Corbescu, fostul prefect al Capitalei, asupra căruia ar plana grave acuzaţiuni, pe cât ni se spune. Aceste descrieri au produs mare senzaţie în Iaşi, pretutindeni comentându-se cu aprindere faptul şi aşteptându-se cu înfrigurarea desfăşurarea viitoare a împrejurărilor. Se vorbeşte mult şi de apropiata arestarea a unor foşti demnitari de marcă a vechiului regim. Instrucţiunea se desfăcură în cea mai mare taină. S’a întocmit acum regulamentul Comitetului de instrucţiune şi s’au împărţit atribuţiunile membrilor acestei comisiuni. Comitetul de instrucţie îşi va continua cercetările şi în timpul vacanţei parlamentare, care începe Duminică. . .Zidul de oţel şi aramă, pe care 11 preconizează azi diplomaţia Antantei pentru a izola economiceşte Puterile Centrale, se va sfărâma după războia de voinţa tuturor popoarelor". Camera română a dezbătut, în şedinţa de joia trecută, proiectul de lege cu privire la asigurarea valutei româneşti * După o critică făcută de d-l Trancu- Iaşi, şi un răspuns de lămurire şi d-lui Maltezeanu, raportor, a luat cuvântul d-1 C. C. Arion, ministru de externe. Camera a ascultat cu atenţiune lămuririle date de ministrul de externe, lămuriri, cari au risipit orice nedumerire şi concludente au evitat orice ripostă. „Este, înainte de toate, o lege de protegrare economică naţională, necesară cel puţin pentru acest an de zile, care se impunea. Valuta „leului românesc" e asigurată în condiţiuni bune şi are ca bază în Austria, fiind cotat cu 113 coroane suta de lei româneşti şi cu 71 mărci în Germania. Am obţinut deci de fapt un agio în Austria, care se compensează faţă de cursul din Germania, care încă are o însemnătate mare azi, în împrejurările actuale, unde valoarea banului este redusă şi ţinând seamă că cotat astfel azi de o ţară atât de puternică economiceşte ca Germania, înseamnă un câştig real pentru ţară. In aceste tratative — continuă a spune d-l Arion — am fost cel mai devotat apărător al Băncii Naţionale. Considerăm această instituţie, care este particulară, ca prima instituţie financiară naţională şi am căutat ca interesele ei să fie apărate. Banca refuzând să accepte forma, am luat asupra noastră capitalul de ISO milioane, aşa ca întru nimic să nu fie atinsă susceptibilitatea acestei instituţiuni. Aceasta bineînţeles nu exclude năzuinţa noastră de a veni cu reforma Băncii Naţionale, ce nu va întârzia. „Convenţiunea prin care Reichsbank din Berlin s’a obligat să ne dea devize, este o operaţie financiară din cele mai bune. Se îndoeşte oare cineva că toată activitatea economică a ţării, tot spre Puterile Centrale, tot spre Germania se va îndrepta? Cred că nu. Cerealele noastre tot Germania le va cumpăra, tot din Austria şi Germania vom importa tot ce ne va trebui şi nici de cum din America sau Anglia. Deci banii tot din Germania ne vor veni. Şi chiar pentru alte ţări, o dovadă şi mai bună de preocuparea noastră de a protegui interesul naţional. Prin aceasta ne-am legat de Puterile Centrale, care şi ele vor căuta ca valoarea leului românesc să-şi păstreze o valută bună. Am stabilit un conto-curent. Aceasta am făcut-o tot în interesul economic, pentru a evita inundarea pieţelor cu hârtie românească şi a aduce astfel o depreciere a ei. Toate popoarele vor trăi în bună armonie economică şi această operaţie financiară va fi agreată de toate. Şi pe viitor va fi tot aşa. Cine crede în zidul de oţel şi de aramă, pe care îl preconizează azi Antanta ca măsură de excludere economică a Germaniei, să ştie că el va fi sfărîmat de voinţa popoarelor, după războiu, cari vor voi să trăiască şi să se dezvolte în pace. Prin înfiinţarea comisiunilor de repartizarea dividendelor, s’a zis că am luat o măsură de restricţiune a libertăţii fi-Lnanciare.