Gazeta Transilvaniei, februarie 1919 (Anul 82, nr. 24-41)
1919-02-01 / nr. 24
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 24—1919. sunt de acord în preliminarii. Unele chestiuni au fost supuse unei comisiuni compuse din 4 membrii, care este însărcinată a executa cu inţială lucrările. Proxima şedinţă va fi joi. In privinţa redactării mai multor puncte s’a constituit o comisiune de redactare, a cărei membrii sunt : Lord Robert Cecil, Simon, Himan, Bourgeois şi Venizelos. Berna. Wilson va pleca mâine din Paris la Waschington. Berna. Fostul prim-ministru al Spaniei Romanones a avut azi tratative ■ lungi cu Balfour, Lord Robert Cecil şi Lord Robert Milner relativ la chestiunea Marocului spaniol, Viena. Secretarul de stat din ministeriul de răsboi Dr. Bauer va pleca azi la Weimar, Viena. In consiliul ţinut ori, referitor la anexarea Austriei germane la Germania s-a hotărât trimiterea unei deputaţiuni compuse din 25 de membrii la Weimar. Deputăţia va fi prevăzută cu toate plenipotenţele, care admit anexarea Austriei la Germania, Viena.. Deputaţiunea designată pentru Weimar va pleca din Viena la 18 sau 20 Februarie. Waschington. In consiliul senatului american secretarul de stat Lansing a cetit azi un memoriu al Slavilor eliberaţi din fosta Monarchie Austro-ungară, în care îşi exprimă dorinţa d’a se uni cu Serbia. In aceeaş vreme Lan-,sing a cetit hotărârea Serbiei d’a se unifica cu Slavii de sud într’un mare stat sub numele Jugo-Slavia. Senatul american a luat cu bucurie la cunoştinţă hotărârile acestea şi Lansing a declarat, că America dimpreună cu celelalte Mari Puteri admit şi sprijinesc dorinţale acestea. Hotărârea definitivă o va lua însă Congresul de pace, Washhington. Senatul american a hotărât în şedinţa sa de eri a primi pe preşedintele Statelor Unite Wilson la reîntoarcerea sa din Franţa cu mare pompă. In direcţiunea aceasta se fac mari preparative. Berna. Wilson a plecat ori la Bruxelles, la fata lui, care zace bolnavă în palatul rege din Bruxeles de gripa spaniolă, Budapesta. Ministrul de interne a demisionat. Motivul demisionării sunt divergenţele ivite între el şi preşedintele Károlyi şi ministrul preşedinte Berinkei, Berna. Socialistul maghiar Kunfi Zsigmond, a avut azi o lungă convorbire în Berna cu socialistul Treeskra, Huisatan şi Branting. La negocirile urmate saara, în cari s’a discutat soartea prizoniarilor din Siberia, socialistul maghiar Buchinger a depus un proiect, prin care cere repatrierea prizonierilor maghiari din Siberia în număr de 400.080. Roma. Socialistul german Müller a cerut pe baza, ca vechiul sistem german nu mai există, redarea coloniilor, pentru ca Germania să poată reînflori pe domeniul agrar. După Müller a luat cuvântul socialistul francez Miotral, care a declarat, că nimeni nu doreşte nimicirea Turciei, de asemenea nici împiedecarea înfăptuirei independenţei deplin® a Poloniei şi Armeniei. Socialiştii englezi sprijinesc cererile Irlandezilor,cari pretind o deplină independenţă. Deasemenea sprijinesc şi cererile Indienilor, precum şi dorinţele Egiptenilor de a se cârmui inşişi. Berna. Telegrame sosite din Rotterdam anunţă, că Loyd George a venit la Londra pentru a lua parte la şedinţele caselor comunelor. Loyd George nu va face nici un fel de declaraţiune relativ la lucrările conferinţei de pace, de asemenea nici despre Liga naţiunilor. Budapesta. Politica din Viena a arestat pe advocatul din Budapesta Wilner Otto, care a comis defraudări şi l-a predat paliţiei din Budapesta, Budapesta. Azi s’a prezentat o deputaţiune de lucrători mineri din Oncibiserici ,a colonelul englez Thomas Kuhingham, căruia i-a expus soartea muncitorilor de mine din Ungaria. Deputăţia a fost primită şi de preşedintele republicii poporale Karolyi şi după acea a fost prezentată sub conducerea lui Poganyi Iosef preşedintelui misiaei americans din Budapesta, d-lui Storsi. " Viena. Agitaţiunile pentru alegeri continuă cu multă febrilitate şi ele şi-au ajuns punctul extrem. Fiecare partid lucrează cu diferite mijloace pentru a exercita influenţa asupra alegătorilor şi a-i câştiga pentru interesele lor. Pe străzile Vienei se fac reclame uriaşe, pentru diferitele partide politice Partidul social-democrat lucrează cu mijloace necunoscute până acuma. S-au constituit intregi convoaie compuse din soldaţi, cari străbat stradele principale şi laterale şi cari provoacă oamenii a lupta pentru partidul social-democrat, Berna. Azi a plecat Omnibusul-aeroplan Goliath, cu conducătorul său mefihanie şi cu 12 pasageri din Tour-sur-le-Notr de lângă Paris la Londra neconturbat. Călătoria a durat de la 1*15 a. m. până la 3 80 p. m. Berna. Intre Franţa şi Italia s-au născut noi mari divergenţe în privinţa despăgubirilor de răsboi. Berna. Guvernul belgian a hotărât în consilii de miniştri ţinut ori să înceapă lucrările de reperatura ale oraşului Anvers. S’a votat spre acest scop suma de 60 milioane de franci. Budapesta. Guvernul maghiar a intrat întro nouă criză. Socialişti refuză a mai colabora cu membrii burghezi ai guvernului. Budapesta. Perchiziţiile domiciliare la funcţionarii ministeriului de răsboi continuă. Toţi funcţionarii acestui ministeriu sunt acuzaţi de a fi luat parte la complotul pentru pregătirea contra revoluţiunei» Budapesta. In chestia pregatirei contra revoluţiunei se face tot mai multă lumină. Politia posede documente, cari dovedesc pornirea acestei contra ravoluţiunii şi scopurile ei. Poliţia a arestat azi dimineaţă de funcţionarul Kormax Istvăin şi după amiazi au fost arestaţi Ioc Certész şi Dezsila Năndor, cari sunt acuzaţi pentru încercări de revoltă. Cronica veselă, Aristotel, Socrate şi Solomon. Intr’o duă prânză, aşa pe la patru, mă găseam singur singurel la redacţie. Stăm liniştit, ca după o treabă gătată şi mă simdam bine de tot între vrafurile de gazete, ce erau împrăştiate pe mese între manuscrisele aruncate alăturea de „corecturile* isprăvite şi în faţă cu „revizia* definitivă, cu un cuvânt mă aflam înprejurul unei gazete deocamdată un „ou*, care acum acum avea să se „înfăţişeze cu toată splendoarea, publicului dortor de noutăţi. Aerul îmbâcsit de fum de ţigară aici nu’l mai simţi, când eşti gata cu gazeta şi omul de rând, cu ocupaţiuni de birou, s’ar întreba mereu, că oare de ce redactorii nu es la plimbare, la aer curat, cănd ştiu, că nu mai trebue material la gazetă ... Unde ar rămânea atunci farmecul gazetăriei ? Aşa este la redacţie, asta este o plăcere,, ai gătat şi tot nu pleci... Ai isprăvit de tot şi tot mai stai, asculţi în linişte „ciripitul* din ouăle ciocnite, din cari acum acum au să iasă puişori’ iuţi şi învioraţi de lumina zilei. Nici nu se poate altfel. . Astăzi mă simţeam de tot bine în această plăcută aşteptare, de a-ţi vedea „isprăvile” apărute la gazetă, căci într’adevăr omul de condeiu, vede în tot scrisul său pe copiii săi proprii, îi vede şi se bucură de ei, observând, cum sunt de cuminţi şi cum stau veseli de vorbă cu lumea, ce o întâlneşte. Astăzi plăcerea era şi mai mare, căci a doua zi era Duminecă şi Luni sărbătoare,... Aşa este la redacţie în ajunul unor sărbători,... eşti mai îndemânatic, eşti liniştit, nu te mai „înflori“ de băeţii din tipografie, cari Cer mereu hrana pentru tiparul lacom. In redacţie era o linişte tainică, nu-mi venea să mă mai duc, nu se auzia nimic, numai câteodată, când se deschidea uşa, uruitul şi clăpăneala regulată a maşinei din tipografie Deodată întrerupe plăcuta linişte,... aud o ciocănitură,... uşa se deschide şi mă pomenesc în faţă cu un om de statură mijlocie, cam subţirel, bine îmbrăcit în împrejurările de faţă, cu ţigara în gură, cu nişte ochi mici, cari se mişcau repede, cu neîncredere, o figură de om trăit,... şi îmi zice scurt: bună ziua... O voce stinsă, parcă ai auzi, că cineva îţi vorbeşte la telefon . — Ce doriţi domnule ? începui eu vorba. — Eu sunt Aristotel Moutsa — Un zâmbet îmi mişcă buzele, dar în fine, ca să fiu politicos şi să-mi ascund râsul, ce mă năpădea, îl poftesc să şează. — Nu râdeţi domnule, zise streinul,... Aristotel a fost un filozof. . — Da, da'ştiu prea bine, Aristotel a fost un filosof în vechime... dumneata eşti Moutsa, dacă bine am înţeles.... o — Aşa mă chiamă — Cu ce vă pot fi de folos ?.... Aveţi vr’o dorinţă ? — Mă rog, sun t de »ear» di» Ardeal, adecă mai de dincolo, dintr’an sat departe, lecui », impoastă,.... de mult am plecat de acasă, ~ continuă el după o bucată de vreme, căci ,se părea, că se gândeşte, să-şi aducă aminte. — am plecat de acasă, ştii după fel de fel de prigoniri,... înţelegi d-ta, am fost prigonit de Unguri... eram mare naţionalist,... afaceri mari politice,,... am fost şi închis,... am scăpat prin fugă,... ştii afaceri grele politice,... suferinţe, în fine, ce să mai zic, am plecat, am luat lumea în cap... am fost prin România 15 ani, 15 ani de zile şi acum, ca bun remars, patriot mare, mă întorc,— aici o lacrimă îi lunecă pe faţă, — mă întorc şi stau la dispoziţia neamului, îmi ofer serviciile mele neamului românesc,... de la Nistru pâa, la Tisa. Bine faceţi. — Aşa cred şi eu Am fost în multe locuri, mult am umblat,... am luptat, ana lucrat, an a jucat un rol mai mare,şi mai mic, după împrejurări, prin provincie, prin capitală, în fine am luptat.... Am fost dascăl şi student în drept, am fost profesor, corespondent la ziare, căci a® făcut şi politică,... ce n’am făcut în 15 ani?.. Am fost pe la agenţiile de vapoare funcţionar am foit slujbaş în Dobrogea, am contribuit ş eu la ridicarea culturii în Dobrogea... In fine, ce să mai spun, am fost de toate , acum, ajutându-ne Dumnezeu, de aia eşti birmituri din politica noastră, acum vreau să contribui şi ei la înfăptuirea idealului naţional.... Iată-mă întors la Ardeal şi vreau să-mi pun serviciile mele în slujba neamului şi deocamdată, pasă voiu avea un răspuns, nişte ştiri importante, ce le aştept de acasă, de la noi din sat, — aş rămâne* în Brarşov. Este un oraş aşa de frumos... aş d® drăguţ. — Nu mergeţi în comuna d-voastră natală l» satul d-voastră... nu t’aţi văzut de mult... aveţi poate rude?.... Informaţiuni. IssataB ţîşnea la Alioseafi. Rugăm pe On. Abonenţi, cari au rămas în restanţă cu plata abonamentului, să se grăbească cu achitarea lui, căci în caz contrar le sistăm trimiterea ziarului. Administraţia.* Referma căilor ferate rsmntoa se va împărţi în patru direcţii regionale după cum urmează : Direcţia I regională, cu reşedinţa în Bucureşti, va cuprinde liniile din Dobrogea şi Muntenia până la Brăila inclusiv şi pane din Moldova până la Mărâşeşti exclusiv Direcţia II regională cu reşedinţa în Iaşi