Gazeta Transilvaniei, aprilie 1919 (Anul 82, nr. 75-84)

1919-04-16 / nr. 75

Pagina 2. •­ I­­ / Agrafia A. Mureşianu Branisce & Comp. Braşov. tului englez, o nouă criză ministerială va isbucni în cate­va zile. Acelaş corespondent anunţă că în o­­raşele mari din Germania grevele generale şi parţiale continuă. * Jefuirile sânt, ca şi în Ungaria, la or­dinea zilei. In Frankfurt pe Main prăvăliile au­­ fost jefuite. Din Genua se anunţă că e o mare criză de alimente în Germania. In­­ Breslau au fost jefuite toate prăvăliile. Viena. Se anunţă din Berlin că în Breslau între poliţişti şi grevişti au fost lupte cu mitraliere. Sunt 15 morţi şi 12 grav răniţi. Situaţia este disperată. Dezsmaras Bulgariei şi a­ Turcisi. Viena. Dezarmarea Bulgariei este ter­minată. In Asia mică dezarmarea trupelor turce continuă. Viena. Guvernul otoman refugiat în Asia mică s’a întors în urma invitaţiei autorităţilor engleze la Constantinopol. Sultanul se află tot în Asia mică Turcia europeană e complect dezarmată Viena. Mâine începe la Constantno­­pol procesul generalului german Liman von Sanders acuzat pentru aţâţarea con­tra trupelor antantei. Generalul a fost prins pe insula Malta şi readus la Con­fitantinond­­­selor împrumutului naţional şi să-l îndemne să-şi plaseze banii săi în acest împrumut. Resortul finanţelor a apreciat do­rinţele exprimate şi după ce împru­mutul naţional se face aproape­­ex­clusiv în interesul ţârănimei noastre, a prelungit termenul subscripţiunei. Nu ne îndoim, că conducătorii sate­lor îşi vor face datorinţa şi ţărăni­mea noastră îşi va plasa sumele de coroane, de care dispune, împrumu­tul naţional. E timpul suprem să facă aceasta, deoarece după toate semnele, preţul coroanei va scădea tot mai mult. In Elveţia deja nici nu se mai primesc coroanele, iar în Austria, unde circulă coroana, cine vrea să cumpere mărfuri, ca să le ducă din Austria în alte părţi, trebuie să plă­tească în bani streini: în franci, lei, lire, etc., deoarece pentru astfel de cumpărături de mărfuri coroanele nici în Austria nu se mai primesc. Ce dovedesc toate acestea? Do­vedesc, că cor­ona s-a redus şi mai mult, decât era atunci, când s-a în­ceput subscrierea la împrum­­ul naţional. Aceasta fiind starea lucrurilor, de bună seamă o scădere a coroa­nelor va urma în scurtă vreme şi la noi.Facem deci atenţi pe toţi oa­menii noştri, că numai prin împru­mutul naţional îşi pot mântui co­roanele, deoarece acest împrumut Statul Român garantează, că îl va răscumpăra în lei dând la re­plăti­re cel puţin 50 lei pentru 100 de coroane. Nici puţinii corbi albi, cari mai sperează o urcare a preţului coroa­nelor, nu au motiv de a se reţinea de la împrumutul deoarece pentru aceştia încă se garantează răscum­părarea împrumutului naţional după cursul (preţul,) pe care îl vor avea coroanele la 1 Februarie 1923. Ast­­fel, dacă print-­o eventuală întâmplare preţul coroanelor va fi atunci mai mare, subscriitorii îşi vor primi re­­plătirea în lei după acel eventual curs mai urcat. De inf*h“’oro mai troi­mp mintit, că tul naţiona faţă rip doi astăzi pent deosebit preziuid inipiuiuuuu nai prin faptul, că se replăteşte în vreme scurtă, adecă după patru ani, la 1 Februarie 1923. Bonurile de te­­zaur ale împrumutului naţional se pot întrebuinţa întregi la plătirea parcelelor de pământ conform pro­iectatei reforme agrare. Asupra bo­nurilor de tezaur se pot ridica îm­prumuturi de lombard cu procent redus şi ele sunt scutite de ori­ce impozit present sau viitor de cumpărare liberate de Resorturi, şi anume se cere: I. Permisul resortului finanţelor, pentru : 1. Aur Argint. 3. Spirt (alcohol) şi de­rivate. 4. Tutun. Arme şi cartuş». » » II. Permisul resortului de alimentaţie-co­municație, pentru : 1. Alimente (peste 10 kg.) 2. Benzină 3. Cocs. 4. Cărbuni de piatră. 5. Cărbuni de lemne. 6. Lemne de foc. 7. Nutreţuri cu vagonul 8. Petrol. 9. Traverse (slipere). 10. Sare 11. Zahăr. III. Resortul agricultură şi comerţ, pentru : 1. Accide. 2. Aţă (peste 12 mosorele). 3 Articole farmaceutice (1 kgr.) 4. Bumbac şi produse din bumbac (5 kgr.) 5. Ferul brut și comercial peste 50 kgr. 6. Cauciu­curi. 7. Celulose. 8. Chibrite (peste 2 pa­chete.) 9. Hârtie peste 5 kgr 10. Lână peste 10 kgr. 11. Luminări peste 1 kgr. 12. Me­tale. 13. Pânzărie peste 5 metri. 14. Pie­lărie peste 5 kgr. 15. Piei brute (tăbăcării din localitatea unde au sediul pot cumpăra fără permis). 16 Piatră vânătă. 17. Produse chemice. 18. Sodă causti­c, cr­etal şi amo­niac. 10. Săpun peste 5 kgr. 20. Stofe peste 5 metri. 21. Sulfur. 22. Talpă pe­ de 5 kgr. 23. Ţiţei. 24. Ul­ei­ri minerale și vegetale (5 kgr.). 2­2. Chibrite,ili­minări, pielărie, piatră vânătă, sodă, săpun, talpă, în cantităţi mici, p­entru strictul necesar al familiei — în­trucât se împart de autorităţi, fie d­rect fie­­prin negustori concrezuţi — se pot tran­sporta liber, dacă cumpărătorul poate jus­tifica dreptul de cumpărare (notă, bon, factură). 3. In baza permiselor de cumpărare se va cere permis de transport de la Re­sortul Comunicaţiei. Toate mărfurile și obi­ectele pentru care nu se va cere pernis de cumpărare (cele cari nu se cuprind în grupele I—III) pot fi transportate fie pe osie, fie cu trenul, fără permis de transport ; permis de transport se va cere de la Re­sortul de Comunicaţie numai pentru astfel de transporturi, caii bec peste 5000 kgr. 4. Toate­ mărfurile cari nu sunt tre­cute în grupele I—III vor putea fi cumpă­rate și transportate fără permis de cum­părare. 5 Pentru stabilirea preţurilor se vor observa normele următoare: a) Fabricanţii şi producătorii de orice soiu de articole vor calcula peste preţu­rile de fabricare un beneficiu dela 10= 20% după natura fabricatului raportat la vremurile normale, (.adecă la mărfurile care se vindeau în timp normal cu câştig mai urcat, se calculează un câştig mai urcat, iar cari se vindeau cu câştig mai mic se vor vinde cu câştig mai mic.) b) Comercianţii profesionali vor vin­de revânzătoriior cu un beneficiu dela fT — 1 ^ Or' rlnv\* *-%* X *%î ~ ~ ^1. * îom A d un­ a rea învăţătorii o rB învăţătorii români din jd­eţul Braşov, cari au purtat cu cinste atâtea deenii steagul culturii române­­i, iar în acest răsboi au golit până în fund paharul sufe­rinţelor, răbdând ani de zile pribegie, in­ternări şi temniţă ungurească cu spectrul morţii în spate, acum simţindu-se liberi de cătuşele grele ce le-au purtat, s-au în­trunit Vineri 11 Aprilie, ca potrivit hotă­rârii congresului, să pue bază unei socie­tăţi în cadrele căreia sâ lupte pentru propăşirea şcoalei şi pentru organizarea tuturor intereselor profesionale ale învă­ţătorilor. La această adunare am avut doi oaspeţi dragi Dl revizor Pompiliu Dan, distinsul nostru coleg de emi, şi Dl I G Dumitraşcu, un vechi luptător şi organi­zator al mişcărei învâţătoreşti de dincolo­ de Carpaţi. Preşedintele adunării Dl Şt Popovici i-a salutat cu vădită bucurie. După o discuţie mai lungă adunarea a primit proectul de statut pentru asoci­aţia judeţană şi cu unanimitate a ales în comitet 9 membrii, 3 cenzori şi 3 su­­plenţi. Comitetul s-a constituit în modul ur­mător : Preşedinte: St Popoviciu. Vicepreşedinte: Savu Luca. Secretar: Const Iencica. Casier: Gri­gor­ie Popescu. Membrii: Nicol Sto­covici, B Tinei, Maria Popescu, Mc. B­ncea şi Ion P­­ SCu. Censori: D Mareea, Nic Ilie, şi V. Ivan, iar sapienţi: Nic Hamzea, V. Micudă şi Romul Cosma. Comitetul de 9 a delegat din sânul său 3 membrii în consiliul general al A­­sociaţiei învăţătorilor. Toţi învăţătorii titu­lari din judeţ sunt datori a trimite în timpul cel mai scurt casierului următoarele taxe: 5 Lei taxa de înscriere şi 12 lei coti­zaţia anuală. Când statutele se vor tipări le vor primi fiecare. In această adunare s’a discutat cu mult interes situaţia imposibilă în care se află învâţătorimea română din acest judeţ. Ne vine a crede că toate laudele ce ni se aduc la prilejuri mari sunt numai fru­moase flori de retorică. învăţătorii de aici avem impresia că suntem daţi uitării, căci cum s’ar putea explica altfel nedreptatea ce ni se face, ca oamenii cu greutăţi familiare să fie lă­saţi sa trăiască din suma bagatelă de, 100 — 200 cor. lunar, iar învăţătorilor unguri, din visteria ţării româneşti li se dau lunar atâta leafă cât primeşte un „biet dascăl" ro­nân într’un an întreg. In această chestie s’a redactat un „me­moriu". Domnul ministru când va primi acest memoriu prin cei 3 delegaţi ai în­vă­­ţătorimei din acest colţ de ţară, sperăm că nu va rămânea indiferent, şi că va împlini justele noastre cereri. * După ridicarea şedinţei învăţătorimea română din acest jud­eţ, în frunte cu dl revizor P. Dan, s’a prezentat la dl prefect Dr G. Baiiulescu, ca să-l felicite pentru înalta decoraţie ce a primit din partea M. Sale regelui Ferdinand I, drept recunoaştere a serviciilor ce a adus armatei române ca medic militar. Dl prefect Dr. G. Baiulescu, la vor­birea însufleţită a domnului revizor răs­punde adânc mişcat spunând, că se bu­cură de urările de bine ce i­ le face învă­­ţătorimea, asigurându-o de tot sprijinul , cerând în schimb ca şi învăţătorii şi preoţii, ca luminători ai satelor prin poveţele lor să stea în ajutorul administraţiei care are de săvârşit munca grea de organizare. C.­­. Infor­maţiuni : începând cu numărul de as­tăzi, cel mai vechi ziar românesc, apare în condiţii nouă technice şi redacţionale. Conform ex­genlelo­r timpului trebuia ca acest vechi organ de luptă naţională să-şi ia avânt nou, să-şi recâştige locul între primele ziare din România Mare. Programul nostru politic şi cul­tural se inspiră din principiile mari şi veşnice ale vieţei demo­crat­­e de stat modern, stabilite de către adunarea naţională de la Alba-Iul­i. * daterais!­ŕând siama la Srastîti. Generalul Vaitoianu ministrul de răs­boi al României soseşte astăzi în Braşov venind din­spre Bucureşti. Csmanical social. 13 Aprilie 1919 st. n. 1. Frontul de est : Aliaţii ne­av­ând putinţa de a ali­menta populaţiunea din Odesa au retras trupele lor în Basarabia de Sud. Retragerea s’a făcut în ordine. Trupele române cari cooperau cu cele franceze în sectorul Razdalnaia-Tiraspol s’a retras fără lupte, pe teritoriul român. Pe restul frontului liniște. 2) Front­ul din Transilvania: Inamicul atacă necontenit trupele noaste de acoperire. Toate atacurile au fost respinse. M. C. G. Socîetatea „Ardealul" dăruieşte ca drapel junilor din Braşov. Duminecă 7 Aprilie, în ziua de Paşti, era 4, p. m. cu ocazia predării buzduganului va avea loc în curtea protopopiei din Prundul Bra­şovului solemnitatea predărei drapelului î Soc. de gimnastică şi tir „Ardealul" din Bucureşti junilor tineri din Braşov. Acest drapel a fost dăruit junilor tineri, scopul societăţi find împlinit. Vor asista din par­tea societăţii „Ardealul" D-nii: Gh. Că­­păţină, Preşedinte, Gh. Manciu Cenzor, V. Căpăţină Secretar. ❖ M. S. Regin­a Maria se întoarce în ţară. — După o telegramă a agenţiei „Dacia" — M. S. Regina Maria este aş­teptată zilele acestea să sosească la Bu­cureşti. * Reu­îiunea setărilor din judeţul Făgăraşului au ţinut Vineri în 11 Aprilie 1919 o adunare generală în sala cea mare de şedinţe a judeţului, la care au­ partici­pat mai toţi membrii reuniunei. S’a fi dis­cutat şi primit toate rapoartele referitoare la chestiuni importante administrative. Constituindu-se reuniunea s’au ales cu unanimitate de voturi : Preşedinte d. Leon Solomon, vice-preşedinte d. Clement Gra­ma, protonotar d. Alexandru Comşia, I. vice-notar d. Iuon Şandru, II. vice-notar d. Grigore Paltineanu, casar d. Gheorghe Marica. Bărbaţi de consiliu d-nii: Iuon Marinesc­u, Gheorghe Urs, Dănila Şerban şi Iuon Boldea. * Întrevedere. — Dl dr. Wopicka, mi­nierul Statelor­ Unite la Bucureşti, a avut ori o lungă întrevedere cu d-l Mârlescu ministru de interne. * La Odesa. — Din Ackerman se a­­nunţă că bolşevicii plănuesc retragerea din Odesa, unde domneşte o foamete în­grozitoare. * Moartea profesorului Saftu. Dis­tinsul profesor şi director al liceului din Caracal, Gh Saftu, fratele protopopului Braşovului dr. Vasile Saftu — a încetat din viaţă acum două zile. Trimitem familiei îndurerate sinceri­­le noastre păreri de rău. * Un mare incendiu la Cernăuţi, în mahalaua Buda, a distrus peste 40 de ca­se, lăsând fără adăpost o suta de familii * Cri­mele ungurilor in Bihor. După ultimele rapoarte primite de „Renaşterea Română" ungurii au dat foc comunei Si­­diştel, în ziua de 2 Marte. Au ars de vii 7 ’inşi (bătrâni şi femei) Ilie Pasca, de 57 ani a fost împuşcat şi au fost grav răniţi 7 inşi. Avutul sătenilor a ars. * Consiliul de miniştri la Bucureşti Eri s’a ţinut sub preşedenţia ministrului Ferechi de un consiliu de miniştrii, care s’a ocupat cu examinarea rapoartelor so­site de la Paris, şi cu actuala situaţie mi­litară pe cele două fronturi, Teatru Nemţesc. Astăzi, Marţi 15 Aprilie, reprezentaţie în abonament 16 nu­meri cu soţ, „Bărbatul care­­râde“ (der lachende Cheman) operetă în 3 acte de Edm. Eysler, începutul la 7 ore seara. Mâine Miercuri 16 Aprilie, reprezen­taţie în abonament 17 numeri fără soţ, — ultimul debut al primadonei Kăthe Kenst- Nagel — „Bărbatul care râde" Joi 17 Aprilie reprezentaţie în abo­nament 18 numeri cu soţ Jurământul fals" (Der Meineidbauer) piesă dramatică­ popo­­rală în 3 acte de Ludovic Anzen Gruber. Vineri nu este reprezentaţie. Cartere de sodă şi piatră de leşie. Unei economii i se cuvine o cartelă. Pe o cartelă se literează 2 kg. soda, 50 dkgr. piatră de leşie. Preţul unui kg de sodă Cor. P60, unui kgr de piatră de leşie Cor. 3­40. Se află de vânzare la băcăniile Du­­şoiu, Harth Hesshu­mer, Müler’s Nachfol­gul şi Ziitz.­­ Oficiul de alim. orăşănesc. Ciss ştie? Primim următoarele rân­duri pe can le recomandăm celora ce pot face un serviciu. Ioan Cârstocea, din Ghimbav, jude­ţul Braşov în decursul rasboiului a fost­­făcut prizonier de Ruj în 1915. A fost staţionat în lagărul din Gubernia Tver, Vesnaia, Zemscaia şi Uprava. A fost ser­gent major (Zugsfü­hrer) rag. 24 de honvezi. Comp. 3. Să se dea informaţiuni soţiei. Valeria I. Cârstocea, născ. Cri­stolo­vean Ghimbav Nr. 282. . loan Poenar, soldat în reg. 24 Câmp 4 la honvezi. Plecând pe câmpul de luptă, nu se mai ştie nimic de el din 1914. In­­formaţiuni să se dea soţiei. Ana Poenar din Ghimbav 323. Ştiri telegrafice. „U­ranea latină" din Paris a fă­cut la Sorbona o importantă manifestaţie La această serbare a latinităţei a asistat şi dl I. I. C. Brătianu preşedintele Con­siliului de miniştri român. Cine conduce Ungaria. — Ziarele vieneze descriu în culori negre situaţia din Ungaria. Reichspost scrie: Garbay, ia realitate Krunsbaum, Bela Kuhn (recte Kohn) şi toţi despoţii Ungariei n’au sânge maghiar. Ar trebui duşi în patria lor —­­înch­e ziarul vienez, pentru Europa. — Din New-York se anunţă câ proprietarii de grâne au decis export rea lunară în Europa a 6 milioane tone grâne. Presidentul Kranes a declarat că e nevoie de imediat ajutor pentru România, Serbia, Armenia, Polo­nia şi Finlanda. ’ Asihibolşevicii unguri vor trimite o delegaţie la Roma şi Paris pentru elibe­rarea Budapestei de bolşevici (Telegr. din Paris). Sediul Ligei Maţiunilor va fi la Ge­neva. Oraşul entusiasmat aşteaptă ca şe­dinţa plenară a conferinţei să confirme deciziunea. ©alassda a fost chemată la confe­­rinţa păcei pentru a lua parte la desbi­­teri în vederea revizuirei tratatului din 1839. Exploatarea Basmnuluî sarei a fost acordata perpetuu Franţei (Ari se află cărbuni de pământ.­ De asemenea i s’a acordat administraţia pe timp de 15 ani şi apoi popularia va decide prin plebiscit.­­ Trebizonda a fost osupată de englezi. (Biroul telegrafic al al censure Bucureşti). U8 vânzare. Un locomobil de 8 cai putere din anul 1904. La Terţa Dumitru, Râşnov. 3—3] ip n­* * • « * ­ Oficiale. Deoarece Consiliul dirigent a alus hotărârea principială de a cere asenti­mentul autorităţii bisericeşti, de câte ori e vorba de a angaja în serviciul statului persoane, care de prezent stau în servi­ciul şi sub autoritatea bisericii, în urma­re toţi învăţătorii confesionali, preoţii şi alţi slujitorii bisericeşti, când petiţioneaz­ă pentru posturi de stat au îndatorirea să ad­udă şi litere dimisionare sau învoirea superiorităţii bisericeşti. Altfel petiţile nu se vor putea rezolvi în merit. Cererile intrate până acum se trimet Venerabilelor Consistoare spre opinare Sibiu, 25 Martie 19­99. Branişte. Şeful resortului de culte şi instrucţiune publică. * — Măsuri privitoare export şi import. ~ Pentru regularea circulaţiunei mărfu­rilor resortul de agrcultură şi comerţ ordonă Export. 1. Peste graniţele celor 26 co­mitate alipite Regatului Român prin hotă­rârea adunării din Alba-Iulia se îngăduie­­ numai exportul acelor mărfuri, cari vor avea permise de export. 2 In baza permiselor de export Re­sortul de Comunicaţia va elibera permisele de transport cu calea ferată, care însă nici decum nu înlocuiesc permisele de export. Import. Permise de import se elibe­rează penru orişice m­arfă, dând precăder­­elor de prima nec­esitate. Pentru mărfurile, a căror circulație in­ternă nu este legată de permis de cumpă­rare, nu se va cere permis de import, deci mărfurile cari nu se cuprind în cele 3 grupe se vor importa fără permis de import. Observare. Atît la export cât şi im­port pentru teritoriile nepreluate de Consi­liul Dirigent s­e vor observa rânduielile ho­tărâte pentru teritoriile, cari cad afară de graniţele celor 26 comitate. Circulaţia internă. 1. Negoţul de măr­furi în interiorul teritoriilor preluate de cătră Consiliul Dirigent este liber, afară da ur­mătorii articlii, pentru cari se cer rdP­ose kj. iiuiujc bum a se observa strict şi de cătră meseriaşi şi industriaşi, întrucât priveşte plata pentru confecţionă­rile şi lucrările cele ce le fac, ţinându-se seamă de salariile ce pot să le plătească în raport cu cheltuielile de întreţinere ale lucrător­lor. 7. Comerţul intermediar (lânczkeres­­kedelem) rămâne strict oprit şi orice speculă se pedepseşte aspru. Contravenţii, amende: Cei ce vor con­traveni acestei ordonanţe se vor pedepsi cu amendă în bani până la 100.000 cor. şi închisoare până la 6 luni. Afară de aceasta mărfurile de contra­venţie se vor confisca în faţa­­ statului. In cazuri grave Consiliul Dirigent va putea hotărî şi rechiziţionarea întreprin­derii (fabricelor). 2. Personalului care este vinovat de complicitate cu patronul, li se va putea aplica pedeapsa citată cu închisoare. 3. Judecarea proceselor de contraven­­ţiuni aparţine competenţei forurilor admi­nistrative i pretor, căpitan de poliţie), con­fiscarea mărfurilor însă se poate face în afară de organele administrative şi d­e către delegaţii resorturilor îndreptăţite a elibera permise. Despre confiscări se va raporta re­­sorturilor căror aparţine eliberarea permi­­selor de cumpărare a mărfurilor confiscate. 4. Publicul este înv­iat ca să denun­ţe toate cazurile de contravenţie (când s’ar ascunde mărfuri, s’ar cere preţuri pr­ea mari, s’ar trece mărfuri peste graniţă fără permis) organelor­ administrative locale (pri­mărie, pol­ţie, jandarmerie), sau direct Re­sortului Agricultură şi Comerţ, căci des­coperind aceste cazuri, se va putea stârpi negoţul necinstit şi populaţiunea va ajun­ge la mărfuri cu preţuri mai scăzute. 5. Organele administrative precum şi particularii cari vor descoperi contraven­ţiile vor benef­cia de un premiu de 507% din valoarea mărfurilor confiscate. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 75—1919.

Next