Gazeta Transilvaniei, mai 1919 (Anul 82, nr. 85-107)
1919-05-01 / nr. 85
Pagina 2.GAZETA TRANSILVANIEI Teatrale înainte de reprezentaţie. Fântâna Blanduziei Piesă în 3 acte, un versuri de V. Alecsandri Distribuţia rolurilor în piesa „Fântâna Blanduziei". Horaţiu.......................... Mecena.......................... Postumus, pretor . . .Scaur, libert .... Hebro.......................... Zoni, parazit..................... Glutto, idem .... Gallus, notar al lui Horaţi Neera, celebră cântăreață. Getta, sclava.................... Cebal Strobil.................................. Menas....................... . . Coerax....................... . . Subiectul piesei C. Nottara Cosmin Manu I. Dumitrescu I. Petreicu Barbelian Ciprianu Atanasescu O. Bârsan Cleopan Orendi Vasilescu Mateescu Tâlvan Tânărul sclav Gallus, scriitorul poetului Horaţiu, întâlneşte la Fântâna Blanduziei pe frumoasa Getta, sclava lui Scaur, se îndrăgosteşte de ea şi are norocul de albia,şi el iubit de dânsă deşi fusese făgăduită crudului Hebro, supraveghetorul sclavilor lui Scaur. Horaţiu sosind la aceeaşi fântână cufundat în gânduri poetice, simte la rândul său o vie dragoste pentru tânăra sclavă, în ciuda Neerei, cântăreaţa, care urmăreşte în zadar pe poet cu simpatii stăruitoare. Pe de altă parte, bogatul şi vanitosul parvenit Scaur iubeşte pe’ Neera, o invită la un ospăţ în strălucita sa locuinţă şi spre a se dovedi şi mai curtenitor şi darnic făgădueşte că va dărui în onoarea ei, libertatea aceluia dintre sclavi care-i va eşi întâiul în cale. îndemnaţi însă de Getta, sclavii din palatul lui Sciur închid în beci pe nefericitul supraveghetor Hebro şi es cu toţii întru întâmpinarea Neerei. Astfel Scaur, vrând nevrând, spre a nu-şi călca cuvântul dat, îi pune pe toţi în libertate. Dar, la serbare a fost poftit şi Horaţiu cu bătrânul şi încă neastâmpăratul Postum şi Ne era nepăsătoare faţă de Scaur îşi trădează destul de făţiş slăbiciunea pentru iubitul ei poet. Atunci Scaur gelos şi împins de pizmaşul Zoii sfidează pe Horaţiul cu vorbele; Desfid nu în zadar Pe falnicul Horaţiu de-a face un vers măcar, Şi jur pe însuşi Joe să-i dau oriceva care, Pe-un cântec în onorul Olimpicei Neere Horaţiu improvizează o odă, Insă au atât în onoarea Neerei, cât privind-o mereu pa Getta, pe care o şi cere ca premiu a izbânzii sale poetice; iar spre mai marea umilire a lui Scaur, când soseşte clipa banchetului, se află că sclavii Iberaţi au mâncat toate bucatele iluştrilor oaspeţi. In zadar caută Scaur să cumpere înapoi de la Horaţiu pe Getta spre a o putea pedepsi cât mai aspru. Horaţiu şi-o păstrează, ba chiar îi destăinueşte dragostea ce-i poartă. Aflând însă că ea îl iubeşte pe Gallus, după o clipă de slăbiciune şi de mânie, cu un gest frumos în loc de a lovi pe cei doi sclavi îngenuchiaţi, îi fac fericiţi zicându-le: Fiţi liberi, după uzul poporului Roman ale cât va fi Fiumo şi Dalmaţia? Bucureşti. — înainte de izbucnirea conflictului italoamerican se credea că portul Fiume va reveni Italiei. Tot ce se poate spune azi e că Fiume nu va fi dat nici iugoslavilor, ci s’a ales soluţia intermediară a internaţionalizărei portului. In ce priveşte Dalmaţia se crede c Italia va obţine cea mai mare parte di ce i se rezervase prin convenţia de la Londra. Muzica orăşenească din Braşov va concerta mâne între orele 4’A—6 d. a» la promenada de jos. (Comunicatul Poliţiei orăşeneşti). * 1 * In chestia Bănatului. — După o ştire sosită la Bucureşti din Paris, dl ministru Alex. Vaida Voevod a avut o lungă convorbire cu dl. Pasici, primul delegat sârb la conferinţa păcei, în chestia Bănatului.* Către casă. Eri a plecat din capitală membrii delegaţiei parlamentare franceze, d-nii Kuerguezec şi Meunier. S'a pierdut Un Ausweis de carton bleu-marin cu numele, Ecaterina Ştefanescu, artistă la Teatrul Naţional din Bucureşti conţinând diverse chitanţe. Cine l-a găsit este rugat săaducă la otel Vila Kersch camera Nr. 15. Anunţ S’a pierdut ori înaintea sau în vestibulul teatrului Apollo o pelerină de blană (scungs). Aflătorul e rugat a o preda la administraţia ziarului în schimbul unei bune recompense. 1-2 Dna stud de Sărbătoarea muncitorilor. 1 Mai este ziua când muncitorii încetează orice lucru, se îmbracă în haine de sărbătoare, percurg străzile manifestând pentru principiile unei vieţi mai omeneşti, pentru an viitor mai bun. Fără îndoială aceşti muncitori au toate simpatiile oamenilor cu sentiment unman, democartic. A sosit vreme» când cei cari n’au altă avere decât braţele, dar cari prin munca organizată a braţelor susţin întreagă maşinăria de stat, fie recorapen»*ţi după cerinţă. A sosit vrem*» când muHsitsrii n’au numai datorii ci şi drepturile ce emenează din feria ce-o reprezintă. Ce zi frumoasă şi au ales muncitorii, ca zi de sărbătoare a muncii. Primăvara îşi desvăleşte frumseţiile sale toate de ce natura omenească nu le-ar deschide şi pe ale sale? Viaţa muncitorească îşi are deja fixate normele sale de sindicatele din toate ţările, deci nu mai începe îndoială că statul român care se înalţă pe temelii sigire sociale, va oferi muncitorimii cadrele necesare de desvoltare. 1 Maiu este sărbătoarea muncii. Participăm şi noi la ea, pentru că şi noi suntem pngetari ai condeiului. Muncim şi noi desinteresat şi cinstit, şi condeiul nostru îşi are rostul său bine definitiv în viaţa obştească, şi munca noastră se contopeşte cu munca celorlalţi proletari pentru ca să împăcăm necesităţile publice. --------- Euph '-ü ' ............... ii*,..■■ Pentru mnonumentul eroilor căzuţi în luptele mari de desrobire completă a neamului român de sub stăpânirea ungurească, Gazeta Transilvaniei din Braşov iniţiază o listă de subscripţie pe care o lansează în publicul mare românesc. E o datorie să păstrăm memoria scumpă a eroilor noştri cari pe preţul vieţii lor fixează hotarele definitive ale Ţării Româneşti. Monumentul eroilor are să vorbească generaţiilor viitoare de jertfele noastre şi va fi semnul durabil că neamul nostru cultivă recunoştinţa faţă de cei ce-şi fac datoria sfântă cătră patrie. Daţi obolul vostru pentru monumentul eroilor! Sumele să se trimită administraţiei Gazetei Transilvaniei, Braşov. Din arul precedent . . 1920 cor. loan Cocişu învăţător Braşov........................... 10 „ Inginer E. Cojan România 10 „ Varvara Runceanu Bran 5 „ Elena N. Pop Tohanul v. 5 „ Ioan Berariu .... 20 „ Total 1970 cor. Manifestaţiile da 1 Mai oprite. Se aduce la cunoştiinţă ca pentru ziua de 1 Mai 1919, să opreşte orice manifestaţiuni pentru sarbarea acestei zile; de asemenea se opresc muzicile particulare şi lăutarii de a cânta la locuinţele particularilor şi în locurile de consumaţie, numai cu scopul sărbătoriei zilei.■ Contravenenţii vor fi arestaţi încheindu-se procese-verbale pentru faptele comise şi vor fi înaintaţi comandamentului zonei de supraveghere. Comandantul Poeţii Maior C. Voina * Aminţ. Toţi locuitorii din localitate cari au bilete de circulaţie în oraş după ora 11 se vor prezenta la Comenduirea Pieţei pentru a lua bilete nouă între orele 3—5, p. m. Comandamentul Pieţii Lucrările conferinţei de pace: preliminările gata. Bucureşti. — Un tren special al delegaţilor germani a plecat din Berlin spre Paris. Textul preliminărilor de pace este aproape gata, afară de mici chestiuni militare, de chestia cablurilor germane, regimul vamal al Luxemburgului şi chestia prizonierilor şi muncitorilor germani. Şi înaintarea continuă pe tot frontul. — Inamicul rezistă p© casaalml fiotorbagy! csatoriza. — Sapefiele noastru de coloană ating main! stâng al Tisei. — Comunicatul marelui Cartier general dela 29 Aprilie. — Frontul de Est. — Nimic nou. Frontul de Vest. — înaintarea trupelor noastre continuă pe tot frontul. Inamicul primind întăriri, rezistă cu îndârjire în regiunea mlăștinoasă de la est de Solnok, în lungul canalului Hortobagyi-csatorna. In seara de 28 Aprilie capetele noastre de coloană au ajuns pe linia Munkacs, Csap, malul stâng al Tisei, până în apropiere de Tokaj, Almas, Osvaros, Hortobagyi csatorna, vest de Püspökladany, Gyarmat. Lupte destul de serioase la Beregsasz şi canalul Hortobagyi-csatorna Trofee : 473 prizonieri 17 tunuri, 2 obuziere de 100 mm, 26 mitraliere, 1250 arme, 250 baionete şi mari cantităţi de materiale şi muniţiuni. Perderi: morţi, It. Ţanu Dumitru, sub.-lot Saduc, 21 soldaţi. Răniţi: maior Ranetti Ştefan, căpitan Raianu, let. Iliescu Alex., sub-lt. Ciudin Ignat şi Ciotea, 37 soldaţi. Legatura di.ntre armata română şi cehă După informaţiile noastre particulare primite de la un inginer ceh, trupele cehe au ocupat localitatea Sovalya-Ujhely și au făcut deja legătură cu armata română, care deja în 28 a atins malul Tisei la Tisz Ujlak. După toată probabiltatea trupele cehe au înaintat pe cursul apei Bodrog până la revărsarea acestui arluent în Tisa, unde sunt armatele noastre. * Trupele cehe au ocupat încă de alaltăeri Vâcz-ul foarte aproape de Budapesta. Uagurii se remareatizează la Bănat In publicaţiunea oficială a districtului Lugoj, înfiinţat de generalul Farret, a apărut un ordin cu data de 21 Aprilie şi cu apostila comandantului francez Henri Vargoz şi semnată de vicecomitele Aurel Issekutz (armean maghiarizat cu soţie româncă,) în care se ordonă ca toate dările pe cari oamenii trebuiau să le plătească până la 81 Martie, să fie încasate până cel mai târziu la 15 Mai de către autorităţii ungureşti. Cei cari nu vor plăti de voie bună în acest termen, vor fi siliţi cu forţa militară. Oamenii, în acest caz, vor trebui să plătească dările şi cheltuelile făcute de militari în executarea ordinelor. Publicaţiunea aceasta a provocat în populaţia românească din Bănat o vâlvă extraordinară. Ungurii cred clar că se pot permanentiza în Bit şi dau termene de plată ca în vremea stăpânirei lor, sub scutul autorităţilor franceze. O intervenţie imediată, credem, este absolut neesară în folosul populaţiunei bănăţene. Bolşevici rsaşi la ajutorul aagarilor Se anunţă din Bucureşti. In Galiţia au fost dezailiaţi 2000 bolşevici ruşi, cari se găseau în marş spre Ungaria. Aşadar, bolşevicii ruşi încercau să vină în ajutorul ungurilor. N’au avut noroc şi telegramele neaduc ştiri că pretutindeni, la Murmau, în Polonia, în Ucraina, în Galiţia ei sunt înfrânţi, ne cum să mai poată veni în ajutorul ungurilor. A Guvernul maghiar cere araistrfia românîei Bucureşti. 29 Aprilie. Ziarul „L’Indépendance Roumaine” confirmă ştirea că Kuhn Bela, comisarul la externe al republicei maghiare, a cerut un armistiţiu statului major român. Se anunţă de asemenea că un decret guvernamental prevede pedeapsa ca moarte pentru acela care atacă pe un strein. Ungurii simţind cuţitul la os, încep să vadă limpede dezastrul. E prea târziu însă acuma. ieri sau Sâmbătă se vor citi delegaţilor textul preliminărilor de pace la Versailles, Bucureşti. La şedinţa plenară la care au participat delegaţii celor 21 puteri, prin declaraţia guvernului aliat, s-a hotărât suspendarea listei negre, aşa că schimbul de corespondenţe în toată lumea, în chestii comerciale, este liber cu începere din 28 April. Informaţiimi. Din cauza sărbâtoarei muncitoreşti de 1 Mai ziarul nu va apare până Vineri seara. * Ordin de mobilizarea medicilor. In baza ordinului de mobilizare a Consiliului dirigent din Sibiiu Nr. 1008 919 se ordonă mobilizarea tuturor medicilor până la vârsta de 42 ani, (Contigentul născut în anul 1877 inclusiv) , sunt chemaţi a se prezenta la serviciul militar activ în 2 şi 3 Mai 1919 în Sibiiu. Desluşiri detailate se pot vedea în ordinul de mobilizare. * Epidemie de vărsat negru. In comuna Tărlungeni, jud. Braşov, bântue vărsatul negru. Din cauza aceasta atât şcoala românească, cât şi cea ungurească sunt închise până la 27 Mai a. c. In urma acestei oprelişti se va încheia anul şcolar fără a se ţinea examen public. Medicul local, Dr. Ulpian Ştefan, îşi dă toată silinţa pentru împedecarea morbului. * Si ne Îngrijim de limba românească, mai ales în comunicatele oficiale, deoarece astăzi apar aşa enormităţi încât nu şti ce să crezi ; nu se găseşte un român care să scrie, tălmăcind, curat româneşte ? De pildă, într’o publicaţiune din Braşov cetim : ....„fluidităţi îndulcite fripte şi spirtuoase".........„întrelăsarea ancnsărei“, etc Este o bizarerie ce nu ne-o putem explica într’un act oficial. „Fluiditate friptă!" Mai întâi nu se zice fluidităţi, ci ştim că eterul este fluid, spirtul deasemenea, etc. Să nu inventăm cuvinte netrebuincioase, când avem destule potrivite, din limba noastră. De ce să nu se zică. .... aşa cum se scrie şi în regat — băuţiri spirtoase, distilate ori nu, în foc de fididităţi fripte (? ..). Fripte, băuturile?! Ştiam că numai carnea, ciupercile se frig, sau sânt fripte. Dar nu ne cade nouă, în spaţiul restrâns de ziar să facem cursuri. Ele se pot avea uşor, la şcoala publică sau de adulţi. * Dr. Ciordaş — ucis de bolşevici! Citiam în „Adevărul" din Bucureşti vestea grozavă despre uciderea avocatului din Beiuş Dr. Ciordaş înainte de înaintarea armatei române în părţile acele. Nu ne venia să credem atunci, acum însă se confirmă masacrul. Cadavrul regretatului avocat a fost găsit — după „Renaşterea Română" — tăiat în bucăţi în pădurea de lângă Beiuş. Trimitem familiei Ciordaş din Beiuş, poetei Viora din Bihor (soţia ucisului), coodoleanţele noastre adânc simţite. * Tipografia A. Mureşianu Branisce & Comp. Braşov, săpată în piatra veciniciei, Statua lui Ferdinand I, al tuturor românilor. Şi totuşi, cu toată atmosfera străină , a vechlor clase de funcţionari maghiari, străbate tot mai puternic la urechile noastre sfântul nostru grati românesc. Dacă centrul e mai tot săsesc şi unguresc, mahalalele şi satele ce încunjură Braşovul sunt româneşti. Azi, autorităţile sunt toate ale guvernului regal român. Pe edificiile publice şi cazărmi fâfâie tricolorul nostru! Pe străzi, trec în pas sonor unităţi de soldaţi români — cea mai mare parte, fii ai Ardealului, chemaţi sub arme. In văzduh — răsună sunetul melodios al goarnei româneşti. Ofiţerii noştri — cu înfăţişarea mândră, pun sigiliul viieniei şi stăpânirei româneşti — peste aceste ţinuturi. — Privind spre câmpia Bârsei, văd cum fâlfăe în zare până departe mai sus de Cluj — şi până în apele Tisei, sfintele culori ale stindardului nostru. — Transilvania ca o fecioară de împărat liberată din ghiarele bălaururii, urcă treptele tronului spre împărăţia luminei şi a vieţii ! Braşovul — ca o poartă de aur a României Mari, păstrează încă verzi arcurile de triumf pe sub care a primit zilele trecute pe strălucitul fiu de Craiu, al celei mai viteze şi frumoase ţări, pe prinţul Carol ! In ochii fraţilor noştri dr aci strălucesc diamantele sufletelor înveselite. In această caldă şi prielnică atmosferă, trupa Teatrului Naţional din Bucureşti îşi începe reprezentaţiile. Sunt vreo 50 de artişti. Prefectura locală a închiriat — Sala teatrului — cinematograf — „Apollo Construcţie ungurească, alta, tot aşa de încăpătoare nu se află. Poate mai târziu, vom avea clădire românească! Sala e încăpătoare, rândurile de loji, căţărate de la jumătatea pereţilor, te vâră în pod, pe scenă e un frig de tremură şi bietele artiste ca nişte păsăruice rebegite, şi spectatorii din sală care-şi pun paltoanele. Chiria cerută de ungur, însă, nu e mai puţin de 2500 coroane pe seară ! Bani pe care stă la cassă să-i încaseze imediat din reţeta spectacolului. Azi Duminecă, 27 Aprilie 1919 se joacă Poemul Unirii şi Apus de Soare. Fantezia lui Zaharia Bârsan, în inspirate şi fericite versuri , stârneşte furtuni de aplauze. Tabloul alegoric al unirii provinciilor dezrobite, e de o poezie fără seamăn. La poalele Carpaţilor soldatul român cu tricolorul ţării desfăşurat, în faţa lor România cu diadema pe frunte, pe sânii ei şi la picioarele ei Basarabia, Bucovina, Transilvania desrobite, miai jos, cu manile împreunate — Macedonia, lăcrămând încă. „Și cine a făcut minunea asta ? se întreabă cu ochii spre cer — Patria mumă. „Eu !“ îi răspunde soldatul român. Cutremurătoare clipă! Se zgudue întreg teatrul — ochii plâng, inimile bat să se rumpă din zăgazuri, gâtlejurile răgușesc strigând ura! Trăiască armata! Autorul e chemat de repetate rânduri în ropotul formidabil de aplauze ! Autor şi interpretă — Zaharia şi Doamna Olimpia Bârsan, sunt şi ardeleni. Ce fericită predestinare! Se joacă apoi Apus de Soare a fericitului dus între nemuritori — Delavrancea. Tablouri pitoreşti, costume bogate, joc maistru, graiu dumnezeesc! Interpreţii primei noastre scene, se întrec să strălucească. Maestrul Notara — sub chipul Marelui Voevod Ştefan cel Mare — pare întruparea apoteozei celui mai prea mărit voevod al Moldovei — Plin de focul celui mai sublime arte, cu toate pletele albe cei aureolează fruntea joacă cu vigoarea unui tânăr de 20 de ani. Ochii lui sunt fulgere, graiul când adiere şi când trăznet. Boerii ţării roesce în jurul lui ca desprinşi dintr’o mare frescă a vremurilor noastre de glorie — domniţele, şi cuconi sunt o minună, voinţa Voevodului se împlineşte până în clipa din urmă — când, bătrân şi bolnav, pune coroana Moldovei pe capul lui Bogdan! Un răsvrătit e trântit în sânge cu cepul retezat de însăşi mâna voevodului care abia sculat dintr’o dureroasă operaţie la picioare, bolnav din lupte, îşi dă sufletul între ai lui — ca un vultur ce moare în lumina cerului ale cărui înfinituri le străbătea în sborurile lui. Pocuţia a fost luată, Moldova reîntregită, şi ruşinea îngenunchierii de la Colomeea răzbunată! Câte apropieri fericite pentru zilele de azil Din nou se sgudue teatrul unguresc de furtuna inimilor româneşti! Profesorul Badeiu, apare pe scenă şi oferă în numele braşovenilor, o coroană de lauri „maestrului11 cu înflăcărate cuvinte de admiraţie". — Fiecare artist, întrecându-se pe sine, îşi are partea de glo- ria la această măreaţă sărbătoare a scenei româneşti. Se desprinde din ghirlanda jupăniţelor de pe scenă în fermecătoare costume româneşti, — trupul „Oanei" copila din flori a Voevodului cu Răreşoiu din Hârlău. „Oana“ creată la Bucureşti de Olimpia Bârsan e redată azi cu şi mai multă strălucire, de interpretă, ce tot mai desăvârşită artistă se arată. Lojile sunt înţesate de floarea societăţi Braşovului românesc. Sunt şi familii distinse săseşti cari ştiu bine româneşte şi ne iubesc mai mult ca unguri* — Parterul — geme de costume naţionale, de ofiţeri, târgoveţi, elevi, meseriaşi — ţărani — „luni* în cămeşi muiate în fiori şi fluturi de aur, bătrâni, şi copii. O pădure de capete, şi da trupuri drepte şi sănătoase ca bradul. Pe feţele acestei mulţimi care aplaudă în delir, citeşti fericirea. Ca în extaz a stat mută cât timp pe scenă a răsunat sfântul şi armoniosul grain al artei româneşti. Florile curg pe scenă. Artiştii sunt aşteptaţi la eşire spre a fi din nou serbatoriţi Autorităţile au aranjat un mare banchet după spectacol, în sala restaurantului Transilvaniei. Sunt toţi fruntaşii oraşului. Sunteţi artiştii noştrii, Cătră sfârşitul ospăţului de bucurie şi înfrăţire obştească — inimile se urcă pe buze. Dar — cadrul articolului de faţă, nu-mi îngadue să mai scriu tot azi despre acest negrăit de frumos ospăţ, aş putea zice, istoric. iind părire Japosstal. Bucureşti. — Conferenţa de pace din Paris a hotărât anexarea portului Who-Ciu la Japonia. Proclamarea issssrel SStratsaegrulal gu iertata. Bucureşti. — In Muntenegru s’a ţinut ultima adunare naţională proclamând unirea Muntenegrului cu Serbia. Nr. 85-1919.