Gazeta Transilvaniei, august 1919 (Anul 82, nr. 156-179)

1919-08-01 / nr. 156

a 2. Informaţiuni .Ghimpele­ e titlul revistei de satiră şi umor, al cărei prim număr va apare săptă­mâna viitoare în tipografia Gazetei. Redactarea revistei o au mem­brii redacţiei­­ziarului nostru, cu co­laborarea mai multor intelectuali din loc. Va fi bine primită insă şi cola­borarea altor persoane din provincie, cari ştiu gusta şi face să fie gus­tată seninătatea veselă a frunţilor fără creţe. Va apare în fie­care săptămână. Preţul unui număr e­­ cor. Abona­mente la redacţia ziarului nostru. * Dl prim-ministru Brătianu — la tron!. Am anunţat eri plecarea dini Bră­tianu la front. D-sa a părăsit Capitala ori după terminarea Consiliului de miniştri, şi se va reîntoarce în Bucureşti Miercurea viitoare. * Circulaţia trenurilor la Timişoara. In urma înţelegerii între inspectoratul român şi comandamentului din Recaş, trenurile vor circula în mod regulat până la Timişoara, de unde a doua zi se vor înapoia ’la Lugoj. Pe liniile Lugoj —Orşova şi Lugoj— Ilia s’a mai pus în circulaţie încă un tren pe zi.* Urmărirea bolşeviştilor in Basa­rabia. Acţiunea pornită în Basarabia pentru descoperirea agenţilor bolşevici continuă. In judeţul Cah­ul au fost desco­perite câteva organizaţii ai căror mem­brii au fost arestaţi.* Importul mărfurilor din Elveţia întrucât guvernul a contractat cu impor­tante case din Elveţia importul unor mari cantităţi de mărfuri de tot felul, de primă necesitate, urmează tratative între direc­ţiunea c. f. r. şi administraţia căilor fe­rate elveţiene în vederea rânduirei tran­sporturilor. Tratativele se urmează şi cu administraţia c. f. ceho­slovace întrucât trenurile vor avea itinerarul prin Ceho­slovacia. Cu aceste trenuri speciale se vor aduce în ţară şi mărfurile din Ceho­slo­­vacia dobândite de guvernul român prin schimbul de mărfuri. Pentru a tranşa definitiv modalitatea aranjării transporturilor, a plecat la Berna dl inginer Cezar Mereuţă subdirectorul serviciului comercial în direcţiunea gene­rală c. f. r. (Dacia) * Direcţiunea căilor ferate se plânge că populaţia depărtează tăbliţele de aten­ţiune ref. de la căile ferate, prin ceea ce sufere serviciul şi se periclitează siguranţa circulaţiei trenurilor. Prefecţii judeţelor au fost solicitaţi să ia dispoziţiile necesare ca tăbliţele din chestie să nu se mai depărteze de către oameni necompetenţi. C. F. R. se va în­griji după putinţă ca inscripţiile să se schimbe. * Preoţii catolici împotriva celiba­tului. Preoţii catolici din Cehoslovacia au cerut Vaticanului desfiinţarea celibatului şi permisiunea de căsătorie a preoţilor. * Suprimarea bazei navale in Constan­ţa şi Galaţi» Din Paris se anunţă : Din cauza demobilizării armatei franceze, ba­za navală din Galaţi, Constanţa şi Corfu se suprimă. # Relaţiunile ucraino-române. Gu­vernul ucrainian a reluat relaţiunile cu România, numindu-şi un reprezentant la Bucureşti. Un apel către preoţime In războiul mondial, cam în­deobşte se ştie, preoţimea a fost în primul rând espusă la excesele de şovinism unguresc. Sute de preoţi români au fost părtaşi la cele mai brutale necuviinţe din partea organelor stăpânirii ungureşti, bătuţi per­secutaţi, internaţi şi întemniţaţi. Suntem deci datori să trisăm toate volniciile a­­cestor organe, pentru ca să rămână o mărturisire istorică a vremlor de azi, iar pe seama urmaşilor un isvor de oţelire în împlinirea datoriei lor, îndemnat de aceste consideraţii, co­mitetul central al Uniunei preoţilor „A. Şaguna“ a însărcinat pe subscrisul să a­­dune datele necesare. Rog deci pe toţi fraţii preoţi cari au fost internaţi, exilaţi, întemniţaţi ori per­secutaţi de forurile şovinismului unguresc, să trimită la adresa subscrisului toate da­tele despre calvarul lor, răspunzând la următoarele întrebări: Vârsta. Sănătos sau bolnav. Ce fa­milie ai? Când ai fost deţinut? De cine? Singur sau cu familia? Intre ce împreju­rări? Avut m ai atingere cu armata română? Cum ai ajuns iar inapoi? Procedura celor ce te-au deţinut? Pe ce bază? Ce motive? Ai fost bătut sau nu? De cine şi cum? Cum te-au depărtat de acasă? Legat sau nu? Dur sau prevenitor? Cum te-au trans­portat, cu trenul, pe jos sau cum? Unde te-au dus? Ce staţiuni de suferinţe ai a­­vut? Mizeriile călătoriei. Cine te-a batjo­­corit şi cum? In ce locuri? Hrana şi alte utensiuni. Unde ai fost aşezat? Când ai a­­juns şi cum ai fost primit? De cine? Prin ce fel de purgator ai trecut? Atitudinea autorităţilor şi a poporului. La cine ai fost aşezat? Cum te-a tratat? Locuinţa, întreţinerea, ce ocupaţie ai avut? Ce drept de mişcare? Ce favoruri ai avut? Ce mi­zerii? Dela cine? Unde ai fost strămutat? Mai bine sau mai rău? Procedură penală ai avuit? Cercetare. Cine te-a pârât? Ne­­plăcer anterioare cu administraţia. De Ro­mâni sau altcineva? Când s’a ţinut per­tractarea? Cu ce rezultat? Terorism, es­crocherii din partea cui? Cauţie ţi s’a luat? Intrigi acolo şi acasă? Sentinţa? Percheziţie ţi s’a făcut, şi cu ce rezultat? Fa­milia ce’a avut să sufere? Ce pagube ai avut? Dela cine? Ţi s’a rebonificat ceva? Când şi cum ai fost eliberat? Ai sentinţă sau nu? Făcuta-i rugări, la cine, când, şi cu ce rezultat? Cine te-a ajutat şi în ce fel? Cum ai ajuns acasă­? Ce urmări a avut internarea? Ce învăţăminte? Eventual alte amănunte. Să se alăture şi fotografii. Datele să ni se trimită cu posibila grăbire. Sebeşul săsesc în 25 iulie. Dr. Sebastian Stanca Fotografii pentru Legitim­aţiuni de călătorie vor fi efectuate în cel mai scurt timp, conform prescripţiu­­nilor legale prin Atelierul Fotografic Lang Str. Porţii Nr. 52, 6 — 50 Doctorul Sulica. Fost intern al spi­talelor civile din Bucureşti. Consult: 11 Va—1272 a* m­ Şi 2—5p. m. 3—5 _____________ Telefon 682.1 111^——W——————W——«—I Laboratoriu medical pentru diferi­tele analize de sânare, urină, spută etc. Analiza de sânge „Wassermanna la boale siphilitice, în Brașov strada Vămii Nr. 4. Dr. V. Negi­­­lă 5—6 medic de spital GAZETA TRANSILVANIEI Termenul pentru Înaintarea de­­claraţiuniior de despăgubiri pentru Ardeal, Banat şi ţinuturile româneşti din Ungaria s’a prelungit până la 1 Septemvre. * Dreptul de vânat. — Consiliul di­rigent, resortul finanţelor, a dat ordin că biletele de vânat liberate până la 31 Iu­lie a. c. se prelungesc până la publicarea unui decret-rege despre dreptul de vânat. Artistice Sala Teatrului Redouta la ziua de Duminecă 3 August, la 8 s ore seara Mare festival artistic de gală, urmat de dans patronat, de D-l Colonel Urdăreanu Nicolae în folosul „Căminul Soldaţilor din Braşov“, dat cu graţiosul concurs al dis­tinselor artiste. D-na Virginia Miciora re­numita primadonă şi D-na Adelina Mar­­culescu societară la teatrul Naţional din Bucureşti. Partea I-a : 1. Lied de Schubert, cântată de d-na V. Miciora. 2. Vise d’arte de Puccini, re­citat de d-na V. Miciora. 3. Versuri, reci­tate de d-na A. Marculescu. 4. Rigoletto (Caro nome) de Verdi, cântată de d-na V. Micioia. Partea fil-a:­ ­ Traviata de Verdi, cântată de d-na V. Micioia. 2. Monolog, recitat de d-na A. Marcuiescu. 3. Drei Mederlhaus de Schu­bert, cântată de d-na V. Micioia. 4. Snoa­ve, recitat de d-na A. Marcuiescu. 5. Arii naţionale, cântate de d-na V. Micioia. Spectacolul va începe la ora 8lA seara După spect col va urm­a dans. | fiii f»î 1 g • Loja: I. loc 20 cor„Loje «L­UL/LII lit? • t[ 8cor.Fotoliu de or­hestră 18 cor. Rezervat 16 cor. Stalul I. 14 cor. Stalul III. 12 cor. Intrarea pentru bar după reprezen­tații 10 cor. Biletele se găsesc de vânzare la Po­pota Ofiţerilor, Strada Vămii No 34, şi în seara reprezentaţiei la cassa teatrului, la D-na Kross. Aviz important Extras din ordonanţa Nr 21. şi 25, modificată a comandamentului trupelor din Transilvania. Vor fi con­sideraţi ca infractori , acei cari fără rea credinţă prin localuri publice, gări, trenuri, pe străzi etc, vor comu­nica, colporta, comenta în­ orice chip ştiri fie adevărate fie imaginare sau păreri relative la operaţiunile de răs­­boiu, situaţia şi dislocarea trupelor, dispoziţiunile autorităţilor militare sau orice chestiuni privitoare la ar­mata română. Aceasta infracţiune se va judeca şi condamna de pre­tori în prima şi ultima instanţă cu închisoare până la un an şi cu amendă până la 2000 lei. Când faptele de mai­­sus se vor fi săvârşit în scop de a spiona sau trada, se aplică pe­depsele prevăzute de legile penale în vigoare pe timp de răsboi. Censurat de Ioan Brotea De vânzare. Grădină de 4140 ml. cu pomi roditori, cu case spre Strada Pajişte Nr. 16 B. corăspunde Valea Tei — apă de isvor — se poate folosi această grădină pentru un bun gospodar. Informaţii mai detailate la: Iancu Spuderca 3—3 Str. Sft. Nicolae Nr. 1. a. De vânzare o trăsură uşoară şi 3 hamuri. Informaţii târgul cailor Nr. 4 Schmidt. 2 — 3 Maşină da scris uzată cumpără Jurak 3—5 Strada Castelului 38. încercaţi şi veţi vedea că Bodiloî e cel mai bun mijloc contra durerii de măsele. Se capătă în fiecare farmacie şi drogherie. 10—25 Anunţ. Ghiaţă de vânzare se gă­seşte la cafenelele „Imperial* şi „Tran­silvania­* 6—10 De vânzare, garnitură de dormit, de bucătărie și alte mobile, în str. Meșter Nr. 8. 3—3 Ultima oră Românii înaintează, spre Budapesta — bucurești. Armata română înaintează verlingios peste Tisa. Ea a ajuns la 50—60 dh­ilometrii dincolo de Tisa apropiindu-se de Budapesta. Consiliul de miniştrii de eri Libertatea comercialul de cereale. — înfiinţarea anei Universităţi populare, bucureşti. — Un consiliu de miniştrii s’a ţinut ori la ora 4 ,la locuinţa d-lui prim-ministru. In Consiliu s’a hotărât deplina libertate a comerciului de cereale în in­terior, stabilindu-se preţul unui vagon la 10.000 lei. S’a discutat apoi proiectul pentru înfiinţarea unei Universităţi populare. Revoltă militară in Croaţia. „Dacia” aduce ştirea că în Croaţia a isbucnit o puternică revoltă militară contra statului. Garnizoanele s’au ridicat împotriva autorităţilor publice. In urma ciocnirilor sângeroase au căzut numeroase persoane. Greva muncitorilor in Anglia Londra. — Muncitorii minieri dela York, 200.000 la număr au declarat greva, s’au alăturat şi funcţionarii minelor. Familia eximpăratului Wilhelm Amsterdam. — O comisiune de 5 membrii a cercetat pe exîmpăratul Wilhelm, stabilind că actualmente suferă de adâncă melancolie şi că pentru moment este ires­ponsabil; fosta împărăteasă de­ asemenea este bolnavă suferind de violente atacuri de inimă. Zilele acestea se aşteaptă sosirea soţiei fostului krom­prinţ la Wieringen. Alianţa anglo-franco-americană. Londra. — Camera Comunelor a votat ori cu unanimitate, după un lung discurs al primului ministru, Lloyd George, tratatul de alianţă încheiat la Paris între Anglia, Franţa şi America. Esla Kun primit de Vienez­ cu bolovani şi focuri de revolver. Paris. — Prin Zurich se anunţă din Viena că un necunoscut a tras asupra lui Bela Kun, în Bankgasse din Viena, mai multe focuri de revolver pe când se ducea la legaţiunea maghiară. Bela Kun era însoţit de comisarul poporal Samueley Tibor. Poliţia caută pe atentator, care se crede că ar fi vre­un fiu al aristocraţilor asasinaţi de Bela Kun. Paris. — Radiograme din Viena anunţă că Bela Kun a ţinut Duminecă înainte de amiazi un discurs comuniştilor din Viena, în faţa parlamentului. Cu această oca­­siune mulţimea l-a injuriat, aruncând cu pietre in el, aşa că Bela Kun a trebuit să re­nunţe la discurs şi numai cu greutate a putut fi salvat de mânia populaţiunei. Desordlise ş­ co­ntrarevoluţiune in Budapesta, Viena. — Trimisul special a! ziarului „Aftenblat“ din Stockholm, care a sosit eri din Budapesta, la Viena, declară că la Budapesta dăinueşte cea mai mare desor­­dine şi că contrarevoluţiunea este în floare*. Tratatul cu Bulgaria va fi sever. Lyon. Consiliul de 5 s’a ocupat cu tratatul cu Bulgaria. In urma cererei Greciei şi României s’a examinat chestiunea demobilizărei Bulgariei, care nici până acum n’a împlinit condiţiile puse de generalul Franchet d’Esperay la predare; tratatul ca Bulgaria va fi sever. Chestiunea Traciei se va discuta în şedinţa viitoare. Americanii pentru ridicarea blocusului contra Rusiei. v Paris. — Americanii vreau să ridice blocusul contra Rusiei spunând că aliaţii nu sunt în război cu Rusia. Ceilalţi membri în Conferinţă nu voiesc, zicând că nu sunt nici în pace cu Rusia şi că ridicarea blocusului nu­ ar însemna o alimentare a poporului rus ci a armatei şi funcţionarilor bolşevici. Presa susţine acelaşi lucru. Germania reia relaţiile cu România. Berlin. — „Dăseldor­fer Nachrichten" spune că Germania îşi va relua imediat relaţiile amicale cu Italia şi România şi relaţiile politice şi economice necesare cu Franţa şi Anglia. Consiliul suprem somează pe Bun. Paris. — In şedinţa din 28 iulie dimineaţa Consiliul suprem s’a ocupat cu asis­tenţa datorită României contra lui Bela Kun şi i s-a trimis o somaţie prin radio. Toată presa franceză e­ste părerea unei acţiuni energice contra lui Bela Kun, care nu mai poate fi tolerat (ki aliaţi şi care văzându-se învins, caută să se răsbune pe câte o sin­gură armată cum e cea română acum. Stabilirea responsabilliăiţii pentru începerea războiului. Benin, — Consiliul din Weimar a aprobat propunerea lui Loebe cu privire la înfiinţarea tribunalului politic pentru a stabili responsabilitatea în ce priveşte provo­carea războiului, ducerea lui şi provocarea înfrângerei şi responsabilitatea celor ce n’au vrut să încheie pacea mai de­vreme. Tipografia A, Mureşiana Braniqce & Comp. Braşov. FOILETONUL GAZETEI TRANSILVANIEI Note pe răboj Nunucă L’am cunoscut din întâmplare. Un tânăr nant şi gras ca un cioco­i, cu părul mare şi bălan, ca de viţel, cu ochii mici şi aproape închişi, ca de oaie, cu mus­taţa rasă, scoasă din rădăcină, cu mo­noclul înfipt supt o sprânceană, de la care atârna un lanţ galben până pe grebenul burtei trufaşe, plictisit mereu, de aceia, cu zâmbet de desgust in colţul gurei săle puţin cam mare — şi adaug ca o complectare la portret, că atunci când râdea — râdea odată pe lună — i se ve­deau măsărarele şi dinţii negri şi mân­caţi de ţigară; de altfel un băiat bun, moale la vorbă şi greoi ca o matahală ; avea un picior mai scurt ca altul şi de acest fapt se lega—îmi spuse el între al­tele — o sinistră poveste; dar nu merită să fie spusă. Numele de Nunucă şi l-a luat el, ca să-şi acopere adevăratul şi blestematul nume din sat, Ciomăgărie. El plecase de mult, din Frunzăreşti, şi cu toate că era băiat de bouar, învăţase multă carte. Acum ca doctor în filosofie, nu-i mai dădea mâna, să-l strige toţi în toate părţile: „D-le Ciomăgărie în­coace, domnule Ciomăgărie în colo* — nu-i mai mergea, hotărât, să-şi schimbe numele... Unde mai pui că era şi pocni, cum îi zi­ceau ţăranii şi mai ales mamă-sa şi ta­­tă-sa, adică poet, limpede cum îi plăcea să fie strigat pe stradă în plină lume de prieteni. Nu mai putea însă suporta mor­talele lovituri pe care era nevoit să le primească zilnic, când toţi îl strigau — ce să-i faci — pe nume: „Ce mai faci, domnule Ciomăgărie, „Unde te duci, dom­nule Ciomăgărie*; sau: Poftim deseară pe la noi, domnule Ciomăgărie! Să ne ci­teşti din frunt­oasele d-tră versuri dom­nule Ciomăgărie... Odă zeului Amor, Se­renadă pentru Diana. Vii? Da?...“ Aşa îi strigau guri frumuşele de cu­coane, şi pe din dos bufneau de râs, când el abia se mişca, urnindu-şi cele peste o sută de kgr. da povară de carne amestecată cu său. Şi toate ar fi fost cum ar fi fost, dar, când auzia cuvântul Cio­măgărie, i se strivea capul ca supt o lo­vitură de ciocan... Ciomăgărie alături de zeul Amor, de Serenada Dianei; şi mai ales poftit la curţi de boeri, el Ciomă­gărie? îngrozitor... Ce-i de făcut? Bles­temele asupra acelui biet bouar Ciomăgă­rie din Frunzăreşti, tatăl său, curgeau ca ploaia. Mai bine nu s’ar fi mai născut. Să-l fi chemat oricum.* Frunză, Frunzar, Bouar, dar nu Ciomăgărie... Ce nume grosolan ! Se potriveşte oare cu titlul său? Din cauza aceasta, până acum, nici n’a avut curajul să-şi facă bilete de vi­­sită. Cum ? lănase Ciomăgărie, doctor în filosofie, publicist, funcționar, șef de bi­­rou la minister; vai, ce ridicoli... Ar in­tra în pământ de rușine să-i lese doam­nei Zizi Fanaridi, de exemplu, o asemenea carte de visită... Deci, hotărât, trebue să-și schimbe numele. Intr’o sară m’am dus la el. — Eram acum prieteni. — Stetea la obor, mai la o parte de haos cum obişnuia să spună. II găsii aproape desbrăcat, răsuflând greu de căldura amiezii de vară. Şiroaie de sudori îi usturau faţa, ochii îi erau mici cât două buburuze şi-i sticleau curios; cu mânecele sufub­ate şi cu picioarele într’un lighian cu apă rece scria bietul meu Cio­măgărie. — Ei, salve, Ciomăgărie ! Ce faci ? — Te rog, te rog nu-mi mai spune bre pe nume; cruță-mă măcar tu ! Sunt nenorocit ! — și răsuflă zgomotos ca un buhai de baltă, apoi continuă : — Mă chinuesc de două oare cu nu­­mele ăsta al meu, să-l transform. — Foarte bine, adaug eu — trans­formări ! Merită să fie transformat!. Și mă pofti să stau pe-un scaun. — Ei, vreai să-ți citesc diferite me­­tamorfose, să vezi care din ele ar fi mai potrivită. — Cum să nu, replic eu, și-i dădui curs la vorbă, căci mă așteptam la o sur­­prisă. — Iată, începu el — de când mă chinuesc, am nimerit, că din toate numele acestea unul ar fi bun. Ciomu, lăsând pe gărie afară, căci, vezi tu, mă numesc și ciomag, dacă vrei, și măgărie. N’ar fi bi­ne să-mi zic Ciomu ? — Nu, dragă prietene ! — ... Apoi, mi-am propus să-mi zic Găricioma, dar, vezi că nu merge. .. Mai bine să-mi zic Rigămacio, dar nui de loc românesc, s’apropie de Rigoletto, nu-i a­­șa? Dela Ciomăgărie la­ Rigoletto, e foarte departe și n’ar fi deloc poetic să port eu nume de bufon — — Ști ce, Ciomăgărie ? — Pardon, — revenii, uitasem că e foarte supărător numele Ciomăgărie. Scusă, te rog ! — Nu-i cu supărare, șopti el plin de amărăciune. — Păcate vochi, rămase de la părinți. — Ei, dar ști ce ? — Știu, numai să-mi spui. — Ce-ar fi să-mi pun alt nume ? — Ar fi mai bine, Cioclăg... pardon — mă ia gura la vale, bat-o vina de făp­tură. Scuză te rog. — Scuz, de ce să nu scuz ? Așa sunt din principiu —■ scuz totdeauna. — Ce nume voiai să-ți pui? — Un nume frumos.­­ „ frumos... spre exemplu, Noucescu, sau .Luceferescu. — Neserios, bre Ciomăg­ .. pardon, pardon, pardon ... n’am vroit... Ei, dar ca să nu mai greșesc, vei primi ca să te botez eu. Tu ai acum un nunţ© bădără­­nesc, Ciomăgărie . Ei, bine, de azi înainte te vei numi. — Cum, sări el? — Cu nume boeresc, să faci in ciudă bădărăniei.. .­­ Cum? **' 1 ........ii i ■ — Ei, cum... Nunucă, îţi place? — Admirabil, cum l-ai găsit aşa iute ? Foarte frumos! Mulţumesc... şi ’răsuflă ca de o grea povară. — Ei, de azi înainte, cred că eşti salvat. — Salvat! răcni el — şi sări iute de pe scaun, îşi trase hainele şi ghetele, şi „hai cu mine, hai cu mine*. — Unde? întreb. — La tipografie să-mi comand cărţi de vizită. Am scăpat de blestematul de Ciomăgărie ... Eşirăm. Finul meu Nunucă era vesel ca nici­odată şi fredonând o melodie bizară îngâna aiurea: Nunucă, Nunucă! La un colț de stradă ne întâlnim cu doi prieteni. — Ce mai faceți amicilor? Ce faci, domnule Ciomăgărie? — Pardon, amice, sunt domnul Nu­nucă nu Ciomăgărie. — De când te-ai suit în copac, Cio­măgărie? râse unul. — Te rog, ești nepoliticos. Ori­cum, să ştiţi de azi inainte că sunt Nunucă, şi că am scăpat de Ciomăgărie. — Dar ai mai rămas ca Tanase, a­­dăugă unul. — Vai, înmărmuri Nunucă ... Amar­­nică-i şi bădărănia asta, cu cât fugi de ea, cu atât se prinde mai bine. Şi a rămas Tanase Nunucă — doctor în filosofie, publicist, şef de birou la mi­nister etc ... Totuşi, unii îi mai ziceau din când în când şi Ciomăgărie. Const. Geană. Nr. 156-1919.

Next