Gazeta Transilvaniei, septembrie 1919 (Anul 82, nr. 180-202)

1919-09-25 / nr. 199

t Nr. 899—1919 Politica internă. O nouă, a­minare in criza de guvern — Dl Inlio Mania a fost chemat telegrafic la Bucureşti. — Spuneam cri­ci, în legătură cu criza de guvern, dăm cu titlul de in­­formaţiuni din Bucureşti toate şti­­i­rile pe cari ziarele din Capitală le-au­­ publicat. Dădeam ca sigură numai­­ desemnarea, de către M. S. Regele, a dlui Manolescu-Râmniceanu pentru­­ a forma noul guvern. Știrea aceasta, singură, se con­firmă. Iată, într’adevăr, ceea­ ce primim prin telefon dela corespondentul nostru: București, 24 Septemvrie. — Cri­za de guvern a cerut o nouă amâ­nare, se zice de două zile. Amânarea se datoreşte faptului că dl Manolescu-Râmniceanu doreşte să discute unele chestiuni de amă­nunt cu dl Iuliu Maniu, care a fost chemat telegrafic la Bucureşti. Preşedintele consiliului dirigent va veni însoţit de d-nii Octavian Goga şi Aurel Vl­ad. Eri d. a. au sosit la Bucureşti dnii Mihai Popovici, şeful resortului de industrie şi dl Bontescu, şeful re­sortului de agricultură şi comerţ. La Bucureşti se mai află dintre miniştrii ardeleni dnii St. C. Pop şi Goldiş. * Asupra formaţiunei viitoare a guvernului se crede că ea va suferi o modificare de cum s’a anunţat prin ziare. In cercurile politice de aci se spune că amânarea soluţiunei crizei de guvern s’ar datori şi faptului că, la Sibiu, Consiliul dirigent ar fi ho­­tărît ca în noua formaţiune ministe­rială să nu între nici un reprezen­tant al Consiliului dacă noul minis­ter nu va cuprinde reprezentanţi ai tuturor partidelor politice. Fără împlinirea acestei condiţi­­uni, Consiliul dirigent nu poate de­semna reprezentanţii săi. In legătură cu această hotărîre M. S. Regele a primit în audienţi­ pe dl dr. Mihai Popovici, şeful re­sortului de industrie care a sosit cu automobilul la Bucureşti ori după a­­miază. * In legătură cu hotărîrea Consi­liului dirigent, şefii partidelor din opoziţie au avut întrevederi ori du­pă amiază. Nu se cunosc până acum rezul­tatul acestor convorbiri. Se crede că M. S. Regele va primi din nou pe dl Manolescu-Râm­niceanu, după ce dsa va avea între­vederi cu dnii Iuliu Maniu, Take Ionescu şi general Averescu. * Asupra atitudinei represetanţilor ţinu­turilor eliberate, ziarul „Dacia“ publică următoarea ştire: Eri la 5 d. a. miniştrii nouilor ţinu­turi au ţinut o consfătuire la d. Şt. Pop. Au participat toţi dnii: V. Coldiş, In­­culeţ, Ciugureanu şi Nistor. S’a discutat chestia noului guvern şi s’au comunicat la Sibiu ultimele şt­ri asupra situaţiei. De altfel totul se face în legătură cu Sibiul. D. Nistor ne-a desmintit ştirea că ar lua un portofoliu, d-sa rămânând m­ai de­parte la Cernăuţi; de asemeii d. Cingu­­reanu rămâne la Chişinău. Dlui Şt. Pop e vorba să i­ se dea în acest cas domeniile. * Tot eri la 6 d. a. dnii Take Ionescu, Mihali, Fiondor şi alţii au ţinut o consfă­tuire la d. general Averescu. S’a discutat situaţia în legătură cu alcătuirea noului guvern și cu un comu­nicat ce se va da imediat ce constituirea va fi fost un fapt îndeplinit* * După unele cercuri politice se spune că până joi criza de guvern va fi rezolvită. Şcoala comercială superioara de stat prin Braşov Cu 1 Octombre a. c se deschide în Braşov şcoala comercială superioară de stat in edificiul d­e Bulevardul Regele Ferdinand situat lângă palatul de justiţie. înscrierile se fac la direcţiune în lo­calul şcoalei începând din 16­­Septembre a. c. zilnic între orele 10—12 a. m. Toţi elevii vor prezenta la înscriere: Certificat şcolar de pe clasa precedentă, act de naştere şi atestat de revaccinare. Braşov, 16 Septembre 1919 Ioan Pireu director. In interes public toate ziarele sunt rugate să reproducă acest aviz. ­ Anchetele noastre Boala de vite din Bod, Feldioara şi Hălchiu — De vorbă cu medicul veterinar — şef­ul judeţului. —­ ­ Dela o vreme încoace o epidemie­­ for­rte periculică s’a iscat printre viti în­­ uneie regiuni aie Ardealului. Lumea toată­­ este alarmată, căci epidemia aceasta ne­­ distruge mare parte din vitele care ne-au mai rămas de pe urmele groaznicului război. Am ţinut să­ avem­ unele relaţii asupra acestei epidemii, şi ne-am adresat domnu­lui doctor veterinar Victor Moldavia, nu­mit în vederea slngerei acestei epidemii comisar plenipotenţiar. Ocupat peste măsură dr. Moldovan, cu multă bunăvoinţă şi-a rupt câte­va cime ei ne-a dat următoarele ralaţii, care ne grăbim să le comunicăm publicului nostru cititor: Boala este contagioasă Pleuro-pneumonia contagioasă care s’a ivit în ai­uite părţi aie Ardealului şi care a izbucnit în Bod, este o epidemie foarte periculoasă. Vita stinsă de această boală este imposibil să scape. Cel puţin acuma. Nu se ştie din ce a luat naştere. Lipsa însă a unui serviciu sanitar veterinar bine organizat — lipsă provocată de ma­rele război care ne-a dus toţi medicii ve­terinari — a făcut ca să ia extinderea pe care o are astăzi. Pentru o ţară agricola ca ţara noastră, epidemia aceasta este foarte periculoasă. Vitele pe cari le avem şi aşa sunt puţine. Să le mai exterminăm şi pe cale epide­mică ar fi o crimă faţă de viitoru! nostru S’au luat măsuri pentru localizare. Dacă însă populaţia nu ne va da tot con­cursul, respectând cu cea mai mare stric­­teţă ordonanţele care s’au dat, nu vom putea face nimica. O mulţime de medici veterinari func­ţionează în aceste ţinuturi contaminate. Dacă insă ţăranul şi-o ascunde vita, care poate fi contaminată, sunt zadarnice toate sforţările noastre. S’a format un fel de eniden de izo­lare. Vitele însă cu toate acestea, dacă n’ar fi conştienţiositate din partea populaţiei, ar putea să iasă din această zonă fie prin vânzare, fie prin ducerea lor pentru a le scăpa de supraveghiere, şi eventual tăerea. Momentan nu se găsesc decât în trei zone vite contaminate: Bodul, hotarele Hălchiului şi Feldioara. Simptomele boalei — Aţi putea să ne spuneţi ceva despre simptomele boalei? — Simptome? Iată un lucru greu. Pentru profilaxie, adică pentru a putea afla de mai’nainte dacă cutare vită este con­­taminanta sau le ■„ este imposibil să poţe şti. Simptomele nu se* arată decât atunci când boala a izbucnit şi când nu mai este nici o speranţă de salvare. Deci simptomele nu le­ ave­m decât , atunci când vita cade, şi sunt îngreunare­ t Presp­aţiei care merg, crescând până la­­ asfixiere, tussu deasă, şi fierbinţeala con­­­­tinu­ă Vacile îşi pierd laptele. Vitele au­­ mai au poftă de mâncare şi apatia merge crescând cu dezvoltarea boalei. Este pericol pentru populaţie? Omul se poate contam­ina de această boală ? — Pentru populaţie este absolut in­­diferentă căci nu se poate transmite. Ceva mai mult, nu se poate transmite la nici o altă vită afară de cele cornute mari, cum sunt boii, vacile şi bivolii. Carnea vitelor contaminate nu este periculoasă şi se poate întrebuinţa la mân­cat fără a prezenta vreun inconvenient. Apoi­­..arnea care se dă în consumaţie este examinaţi conştiincios de specialişti care şi cunosc datoria şi responsabilitatea pe care o au. — Cam ce măsuri trebue luate pentru stârpirea epidemiei ? — In primul rând trebue stârpite vitele contaminate şi izolate cele dubi­oase, apoi trebue — după cum îţi spu­neam m­ai sus — suspendată circulaţia vitelor şi nutreţului din ţinuturile conta­minate în alte ţinuturi. Toate aceste măsuri s’au luat şi o ordonanţă a Consiliului Dirigent ne dă puterea ca să tăiem vitele care le credem noi suspecte; aceasta bine­înţeles după evaluare şi despăgubire. Ca măsură preventivă am dispus vap­­onarea vitelor cu un ser pe care l-am preparat eu însu­mi, şi după cum ai văzut, eu singur m’am dus şi l-am distribuit. Cum se propagă boala? — Prin ce căi se propagă boala ? — Se propagă pe căile respiratorie. Sunt foarte puţine speranţe pentru salvarea vitelor în ţinuturile contaminate. Căci chiar când vita n’ar cădea şi are germenul boalei In plămâni, la cea mai mică defecţie de respirare, ar izbucni din nou , în intervalul acesta, când vita se crede sănătoasă, ar contamina şi alteia. Ca încheere, dl Moldovan îmi spune că grație măsurilor luate, vom ajunge la buna rezultate şi în curând vom vedea epizootia stinsă cu desăvârşire. rsp. GAZETA TRANSILVANIEI INFORMAŢIUNI Constantin Burdea — arestat­oa­rele din Banat aduc ştirea că faimosul Constantin Burdea, călăul şcoalei şi tutu­ror instituţiunilor româneşti, a fost deţi­nut. Cine ştie, s’au găsit sau ba, docu­mente compromiţătoare, date sigure, ne­gru pa alb — căci sunt necesare aceste fapte materiale. Se pare la fa­pte materiale nu prea sunt, căci abia acum l-a prins de ceafa groasă de milionar mâna de fier a justiţiei. Cunoaştem bine pe cei ce stă­­ruiesc cu toată puterea ca să se dove­dească vina, să se dea fapte materiale pentru justiţie. Cei mai mulţi dintre rene­gaţi sunt obraznici şi-ţi cer cu o imper­tinenţă sfidătoare — să-i dovedeşti afir­maţia. — Apoi nu este dovadă activita­tea, spiritul eestructiv, usurpător al vieţii noastre româneşti ? N’au introdus spiritul ăsta de corupţie între oameni aici în Bra­şov Vlaicu şi Sulică, nu trăiau ei în per­fectă înţelegere cu organele statului un­guresc, nu conspirau ei contra fericirii poporului nostru? Nu sunt aceste fap­te materiale, crime contra vieţii publice a unui po­por? N’a înfiinţat Constantin Burdea la Caransebeş un măreţ liceu, de-o splen­doare architectonică, pe bani româneşti (ai Comunităţii de avere şi ai bietei biserici române de acolo ?) N’a fost acest liceu o pepinieră de maghiarizare, unde nu se permitea nici u­­nui elev să vorbească româneşte ? E bine, nu este un fapt materia­l? Analfabetul Bur­dea cu 4 clase elementare, conspirând cu guvernul unguresc contra intereselor ro­mâneşti, s-a înălţat foarte sus pe s­ala socială, a fost primar al Caransebeşului şi deputat. Ori, în aceste situaţ­i a putut a­­junge numai sprijinit de guvernul ungu­resc. Nu cinstea şi priceperea s-a înălţat, ci imoralitatea şi tradarea. Renegatul trebuie să-şi primească pedeapsa.* Generalul englez Greeley, sacrt la Botin, a adus elogii soldatului român în numele armatei endeze, cu prilejul pri­mirei sale entusiaste în acest oraş. Activitatea unui bănăţean la Chi­şinău. — Maistrul de muzică Căpu­ţă, un talentat compozitor şi organizator de co­ruri, a închiriat pentru societatea sa „Ar­­monia*— înfiinţată de el la Chişinău ma­rele teatru de acolo „Coloseum*. Va da spectacole de teatru, muzică şi dansuri naţionale. * Cnaativul Dirigent se asti la Claj. In şedinţa sa de la 20 Septemvrie a hotărât să mute sediul serviciilor publice centrale din Transilvania, Bănat şi părţile anexate, de la Sibiu la Cluj. Resorturile se vor muta succe­siv la Cluj. Cel dintâiu, şi cât de curând, va pleca resortul comunica­ţiilor şi al ocrotirilor sociale. Resortul alimentării se desfiin­­ţează şi agendele mult mai reduse ale acestui serviciu vor fi încredinţate unei direcţiuni de aprovizionare care va fi ataşată resortului de comerţ. * Liceul militar din Chişinău, înfiin­ţat anul acesta, are de comandant pe d-l colonel Mihail Cristescu, fost ajutor de comandant al liceului militar de la Mănăs­tirea Dealului. Campania electorală la Toronto*. Sub prezidiul dlui Dr. Nestor Oprean, a­­d­marea a luat la cunoştinţă nominarea candidatului Dr. Ioan Demian, pentru Si­­mic­ăuşu­l­ mare, iar pentru cercul Banat- Comloş a cerut candidarea unui econom. După discuţii destul de animate s’a can­didat Pavel Tumor din Nereu. (Banatul.) * Incidentul de la Fiume. Se anunţă din Roma : Agenţia oficială „Ştefani” pu­blică următoarea notă : Informaţiile date zilele acestea de mai multe ziare relativ la evenimentele din Fiume sunt extrem de exagerate şi lipsite uneori de orice bază, în ce priveşte forţele concentrate la Fiume ca şi indi­caţia corpur lor din cari fac parte. In îm­prejurimile liniei de armistiţiu ca şi în Dalmaţia se observă mişcări de trupe iugo­slave şi concentrări de detaşamente for­mate din voluntari iugo­slavi. Ajutorul de vestminte pe anul 1919 pentru învăţătorii dela şcoalele primare subvenţionate de stat din judeţul Braşov se poate ridica dela perceptoratul regal. Invăţătorii cu familie au să dovedească prin atestat dela primăria comunală mi­­norenitatea copiilor (indicându-se numele lor şi data naşterii) şi îm­rejurarea că ei nu au alte subsistence. Tot asemenea să dovedească, că soţia nu are funcţiune, în baza căreia să beneficieze de ajutorul de haine. Aceste dovezi să se prezinte revi­­zoratului şcolar cu ocaziunea vizării chi­tanțelor. * f­oartea lui S­f. Hobescu Cunos­cutul luptător politic, care a jucat un rol în viaţa Capitalei, membru­­al patidului liberal, a încetat din viaţă Marţi la Bu­cureşti. Fost primar al Capitalei, C F. Ro­bescu a fost deputat si­enator al Bucu­reştilor, ocupând locul de vicepreşed­ite la Cameră­­şi Senat. Se stinge în adânci bătrâneţe. Cutremur de pământ In Bucu­reşti. Eri la ora 10d3 dimineaţa s’a sim­ţit la Bucureşti un cutremur de p­ămfint: trei zguduituri foarte scurte, imediat unia după aita. Durata î —2 secunde direct a răsărit apus şi mişcări vert­iale. Akgarîie. — Ziarul „Dacia“ din Bu­cureşti publică în articolul său de fond următoarele aprecieri asupra alegerilor pentru Constituantă: „Dar mai mult decât aceste manifes­tări noui, optimismul nostru se întemeiază şi pe altceva. Se întemeiază pe România cea cu «devotat nouă şi abia intratâ în graniţele Statului român. Din nou de ţinu­turi va veni un suflet nou şi­­deosebit de acela al României vei fi şi sufletul acesta, în ciuda stării de asediu şi a cenzurii, ne va schimba. Ori­cât ar fi de bine ticluite trebu­rile de electorii vechii Românii, ori cât şi-ar freca manile vechii stăpânitori, noi ne putem bucura, în ciuda uşoarei întris­tări pe care ne-au provocat-o listele de candidaţi­i ale partidelor istorice din regat, ne bucurăm de speranţa că listele cele noui de aci şi din nouile ţinuturi vor în­ghiţi trecutul, îl vor şterge. Pentru cei de aci din regat, cari do­rim s’o rupem cu trecutul, rămâne o sin­gură şi mare datorie: să facem, la urmă să se simtă câ voim şi că putem ceva. Să nu mai votăm cum am votat, exact vor­bind cum o’am votat până acum. * Dl de Clerck, trimisul conferinţei de pace la Bucureşti îşi amână din nou plecarea pentru o săptămână. Secretarul său a plecat la Paris. Amânarea plecărei s’ar datori nouilor dis­cuţi­uni începute Intre Paris şi Bucureşti. * Veşti dele fraţilă din Siberia. — D-l Victor Jîranisca aduce la cunoştinţa celor intere­s­ţi următoarele: "Volunta­rii român’ Vasile Chiorean din comuna Săcălaia (­ Solnoc Dobâca), Pe­tru L­ izares; din com. Petrila (Petroşeni), loan lianei­ din corn. Iuliţa (j. Arad), Isi-­­­dor Boere;m din i­cm. Sapla: ('), Solnoc­­! Dobâca), I­oan Poetiu din crin Ţebea (p. Baia de Crişî, Costa Liuba şi Traian Melia din Niculinţul mare, Gavrilă Moldovan din Sân-Miclăuş (­ Solnoc-Bobâca), Petru Ti­­bre din corn. S-Miclăuş şi Ilie Albuş din com. Stoiana (r. Solnoc-Dobâca) trimit ce­lor de-acasă multe sa­utari. Toţi cei mai sus înşiraţi sunt sănătoşi, trăiesc la ora­şul Ircuţe (Siberh) şi fac parte din „Le­giunea română a Vânătorilor Ardeleni. » Volumtarî jugo­slavi Încearcă să debarce pe coasta dalmat­ană. Mai m­ulţi voluntari iugo­slavi proiectaseră ca să debarce în noaptea de 19 spre 20, în zona du­lmatină ocupată de trupele italiene. Aceste tentative au fost zădărnicite, graţie măsurilor energice luate de autorităţile navale italiene. • Absolventele şcoalei pedagogice froebelrofie din Braşov vor aranja o producţii.ne teatrală —ideolematorică.Sâm­bătă în 27 Sept. orele 3—5 d. a, în sala dela Redouţă. Venitul este destinat orfanilor din răsboiu. 1 — 3 ' * Pagina 3. Bibliografii A apărut: „Prin Basarabia româ­nească* însemnări de călătorie, de Cassian R. Munteanu. Preţul: Lei 1­50­3 cor Se află de vânzare la Librăria „Minerva“ G. Ţăran, Lugoj, precum şi celelalte librării româ­neşti. „Horia Cloşca şi Cri­şan“ Cor mixt Cuvinte de Smar­j. Mutica I. St. Paulian. Preţul: Lei 350. De vânzare la Li­brăria „Minerva", G. Ţăran, precum şi la celelalte librării româneşti. Ultima oră» Măsuri luate la Budapesta. Ziarul „Times^ publică o decl.'frat­e fac­tă de d-l Diamandy, comisarul guver­nului român la Budapesta, asupra retra­­gerei armatei române, din care extragem următoarele : * „Desigur că o evacuare imediată a Budapestei e susceptibilă de îngrijorări, cu atât mai mult cu cât leaderul bolşevic Pogany, se zvoneşte a fi aci, căutând să profite de pe urma nemulţumirilor exis­tente. Zvonul poate nu este adevărat, dar d-l Diamandy afirmă categoric că în caz când Rouiânii vor fi somaţi să plece ei vor pleca, dar nici o putere nu va fi in stare să menţie ordinea. E teamă de iz­bucnirile unei furtuni antisemite sau de o recrudescenţă de bolşevism*. Corespondentul lui „Tim” adaugă că reprezentanţii interaliaţi, prevăzând a­­ceste pericole, organizează aprovizionarea şi îmbunătăţirea situaţiei. Amiralul Horty dispune de cadre pen­tru 45.000 oameni, cari vor fi instruiţi în 14 zile cu concursul şi permisiunea alia­ţilor. Monitoarele, sub comanda amiralului Troubridge vor fi acolo şi vor avea **s efect liniştitor. 1x3 Franţa şi Anglia a sosit iarna — Îngheţ şi man cantităţi de zăpada în Anglia pt fluviul Tamisai şi în Vosgii francezi . Temperatura a scăzut brusc în Franţa şi Anglia. Frigul a început să se simtă înălţim­­e cari înconjoară Remiremont în Vogi sânt acopei­te de zăpadă. In valea Tamisei a fost îngheţ. Zăpada a căzut în abundenţă la Yorkshire, Dwenshire, Cumberland şi în nordul regiunei de Gales Plebiscita­ din Teschen Lyon. — Consiliul însărcinat în urma pr­ounerei comisîunei de a studia modalităţile plebiscitului de organizat in districtul Tesc­hen a de­­s ca acest ple­biscit va trebui desă aibe foc peste maxi­mum trei luni. Bolşevicii se retrag Se confirmă că bolşevicii bat în re­tragere pe celelalte părţi ale frontului polon, opunând rezistenţă înverşunată cu deosebire în sectorul Dvinsk. Din Omsk. — In direcţiunea Yarentorosk, trupele siberiene după lupte vehemente înfrân­gând rezistenţa duşmanului progresează cu succes. Abondent material de război a căzut în mânile lor. S’au făcut numeroşi prizonieri dintre* care un regiment sovi­etic cu statul său major. In sectorul lo­calităţii Armitisaosnoe învitarea lui Col­­ceag continuă. Judocarea ez­halzerului Londra. — Se anunţă că Sir Gordon Howart a terminat raportul cn care a fost însărcinat privitor la procesul fostului kaiser. Aceat raport se va supune con­siliului suprem aliat. Operaţiunile engleze In nordul Rusiei Nauen. — Ştiri din Finlanda anunţă că englezii desfăşoară o vie activitate pe lacul Onega şi frontul Petrop­wlosk. Au ocupat insulte Ivanowski şi de acolo ameninţa localităţile învecinate, cu vasele şi artileria lor de război. Criza Industrială din Berlin. In criza industriei metalurgice din Berlin se aşteaptă o fază hotărâtoare pen­tru ziua de Luni. Deocamdată 14 firme sânt în grevă parţială. Cesstiunea Finale se complică Din Roma se anunţă că comunele Abazzia, Volossa şi Ovina au protestat contra proiectului care le-ar întruni într’un stat tampon cu Fiume, în loc să treacă cu totul la Italia. După ultimele ştiri, D’Anunzio este hotărât să reziste ori­cărei presiuni din afară, având cu el întreaga opinie publică a Italiei. Noua armată franceză Paris După proiectul de lege depus în Cameră de către dl Paul Donnoir, ar­mata franceză va avea următorul efectiv : în timp de pace 350.000 oameni, iar în vreme de război 1300 000 oameni. Armata activă, cu zece clase de re­cruţi, ar fi 270 000 oameni şi armata teri­torială (rezervă) 2.000.000 oameni. Riscunoştinţii Italiei laţi din Franţa Roma. — Dr. Toltoni, care a sosit la Roma exprimă toată satisfacţia privi­tor la atitudinea cercurilor franceze ob­servată faţă de Italia. Aviz important Extras din ordonanţa Nr 21. şi 25. modificată a comandamentului trupelor din Transilvania. Vor fi con­sideraţi ca intredări : acei cari fără rea credinţă prin localuri publice, gări, trenuri, pe străzi etc, vor comu­nica, colporta, comenta în orice chip ştiri fie adevărate fie imaginare ,sau păreri relative la operaţiune de răs­boiu, situaţia şi dislocarea trupelor, dispoziţiunile autorităţilor militare sau orice chestiuni privitoare la ar­mata română. Aceasta infracţiune se va judeca şi condamna de pre­tori în prima şi ultima instanţă cu închisoare până la un an şi cu amendă până la 2000 lei. Când faptele de mai sus se vor fi săvârşit în scop de a spiona sau trada, se aplică pe­depsele prevăzute de legile penale în vigoare pe timp de râsboi. Censurat de Ioan Stotea

Next