Gazeta Transilvaniei, octombrie 1919 (Anul 82, nr. 203-227)
1919-10-10 / nr. 211
. Uzina de permisiune La Sibiu şi Bucureşti funcţionează dezastruoase uzine de permise, cari, dacă nu vor înceta cât mai cunând, au săpericliteze serios ordinea publică. Blestematul cuvânt de „permis*4 ia îngrămădit atâta amărăciune şi revoltă legitimă în suflete, încât croarea, pe care o produce rostirea acestei vorbe, nu se poate asămâna decât euiflceea a vreunei instituţii ţariste. , „Permisul" evocă o întreagă atmosferă de imoralitate un labirint, afurişii de căi oculte, întâlniri secrete, situaţii şi atitudini josnice, zâmbete perfide şi gesturi scârboase. Iar de altă parte vedem pumni încleştaţi, feţe de nădăjduite în faţa ilegalităţii şi corupţiei, zâmbete amare, exprimând neputinţa de-a curma răul. înţelegem, că instituţia permiselor a fost dictată de trebuinţe "financiare ş economce. Admitem, că prin restrângerea comerţului s’a avut în vedere menajarea elementelor româneşti, indicarea unei clase burgheze româneşti, acordându-se favorul de-a face comerţ, îndeosebi acelor elemente, cari au dovedit o ireproşabilă atitudie patriotică. Valoarea unei legi consistă însă în aplicaţiune. Nu intenţiile şi scopurile, cari au derminat făurirea unei legi, sunt chestiunea principală, ci efectele şi consecinţele, pe caii le provoacă acea lege. Valoarea oricărei reforme e în prima linie, în funcţiune de executare. Şi în caşul de faţa apreciem trebuinţele şi intenţiile, dar trebue să constatăm, că sistemul „permiselor" a fost o adevărată nenorocire. Dacă dincoace de Carpaţi există nemulţumire împotriva Consiliului Dirigent, dacă Sibiul a ajuns urât în ochii unora, trebue s-o spunem, că asta se datoreşte numai şi numai uzinei de permise. Favoriţii de-a face negoţ nu l-au obţinut deobicei numai aceia, cărora li se cuvenea, ca o dreaptă răsplata, t după atâtea suferinţi şi jertfe, ci Şt aceia, cari nu-1 meritau şi Düÿ,aveau nici competinţa necesară. . „ In loc, ca permisul să i se acorde unui Român, el a fost dat unui Evreu, ai cărui conaţionali agită împotriva noastră prin presa din Apus. In joc, ca negoţul să-l facă St Căpăţină — ca să revenim la cazul cel mai recent — acest favor i s’a dat unui administrator de plasă, a cărui situaţie, în sensul legii, exclude orice comerţ. Sistemul permiselor a creat o nouă ramură de comerţ, cel cu permise. Până acum contrabanda se făcea cu diferiţi articole de alimentaţie, acum se face şi cu permise. Nu analizăm căuşele, cari au creiat această stare de lucruri nespus de trista, această imoralitate, care se întinde ca o boală infecţioasă şi care ameninţă să roadă temeliile tinere ale statului Ne mărginim a face numai constatări, iar aceste răstoarnă şi spulberă toate argumentele, cari se mai aduc de către etinii în favorul sistemului de permise. Cazul petrecut Luni la şedinţa Ligei Consumatorilor e foarte instructiv. Oricine a cetit raportul din ziarul nostru, a trebuit să tragă următoarele concluzii inatacabile din punct de vedere logic : pă mărturisirea diui Şt. Căpăţi,da ar putea respecta preţurile maximale, dacă permisul n’ar costa 1000 lei. Această sumă însă, care intră în buzunarul negustorului de permise, fără muncă, fără osteneală, d-l Căpăţină ar fi fost nevoit s’o încasseze dela consumatori, urcând preţurii. Iată deci taina scumpetei exorbitante, oricât de abundentă ar fi producţia. Şi întrebăm acum : Pot exista consideraţii economice şi financiare, cari să echivaleze cu ieftinirea traiului ? E clar doar, că în momentul,in care se desfiiţează permisele, are să scadă şi scumpetea. Şi tffci utilipa cu bun simţ nu va putea busijkiea, că ar putea exista un Interes mai înalt, decât cel al ieftinirii vieţii. Cât priveşte favorizareacomercianţilor români, oricine cunoaşte moravurile, practicate la noi, va suride cu ironie la auzul acestui motiv atât de fals. E doar unanimă plângerea Românilor, că ei nu obţin permise, ci numai Evreii. Sistemul de permise a pus pe negustorul român într’un raport mult mai nefavorabil faţă de negustorul străin, decât comerţul liber. Sistemul de azi protejeezâ pe Evreu, câtă vreme pe piaţa liberă f sevalidtează fiecare după aptitudinile srie. Sistemul de permise prezintă din punct de vedere economic numai desavantaje, iar din punct de vedere moral şi naţional un imens pericol. Opinia publică cere cu inzistenţă desfiinţarea lui şi răspundem unei datorii, făcându-ne ecoul acestei dorinţe Pro temele viitorului Instituţia „Ligei naţiunilor" — prin însăşi principiile pe cari se bazează — vine în sprijinul ideei suprimărei razboaelor şi a înfrăţirei popoarelor, ceea ce este şi în programele socialiste. Credem interesant să dăm cum privesc această Ligă a naţiunilor muncitorii din Internaţionala. Găsim în această privinţă in ziarul socialist francez „L'Humanité" aprecieri pe cari le dăm în traducere mai jos: la mijlocul teribilelor calamităţi în care se zbate astăzi omenirea din pricina războiului, este o mare consolare: Liga Naţiunilor. Ca să aibă tratatul de pace o acţiune oarecare, sau mai ales ca să se poată îndrepta imperfecţiunile acestui tratat, trebuie să ne îndreptăm către Liga naţiunilor. Să răspundem însă obiecţiunilor ridicate de către lumea muncitoare şi partidul socialist împotriva Ligei însăşi. Desigur, aceste obiecţiuni, atunci când tratează oarecari proiecte ale Ligei — de pildă unele măsuri ce se au la vedere pentru asigurarea democraţiei au raţiune de a fi. Obiecţiunile ce se fac însă nu trebuie să răcească primirea care trebuie făcută Ligei, sau să micşoreze sprijinul pe care forţele de lucru şi socialismul trebuie să-il dea in lumea Întreagă, ca să asigure succesul său. Dacă Liga n’ar reuşi, ocaziunea supremă care ni se prezintă pentru a asigura pacea lumei va fi perdută. O atât de mare întreprindere nu poate fi perfectă dela început; perfecţiunea, atât cât poate fi vreodată făcute, cere timp. Numai experienţa poate face din Ligă instrumentul perfect de care omenirea are nevoie ca să se pună la adăpost faţă de duşmanul său cel mai mare: războiul. Dacă Liga ne-ar fi fost prezintată de cei înving, ar fi fost mai puţin bănuită asupra scopurilor ce ascunde, după cum este astăzi fiindcă este în realitate o creaţie a învingătorilor. Aceştia îi acordă un sprijin care se schimbă după poziţiuntea geografică a naţiunilor victorioase, după trecutul şi experienţa lor militară. Dar, chiar dacă guvernele din America şi Europa vor arăta o reală excitare ca să susţină Liga, chiar dacă paşii făcuţi in această direcţiune nu vor fi decât un simulacru, tocmai aceasta ar trebui să mărească în loc să micşoreze vigoarea şi seriozitatea cu care clasele muncitoare ar trebui să contribuie să facă această Ligă o realitate. De aceea cu regret am văzut, în oarecari părţi, manifestându-se fie ostilitate fie indiferenţă Ligei, spunându-se că siguranţa hunei nu poate fi înfăptuită decât prin desvolirea Internaţionalei muncitoare şi nu de către Liga Naţiunilor. Liga Naţiunilor nu va înlocui internaţionala fruncei; ea o va secunda , va ajuta să facă in cercul guvernamentalilor ceea ce Internaţionala urmăreşte în lumea muncitoare — adică se va căsni să uneascâ guvernele în scopuri paşnice după cum Internaţionala caută să grupeze pe lucrătorii diferitelor, ţâri în lupta împotriva războiului. Lua Naţiunilor va stabili o organzaţie internaţională permanentă prin care influenţa lucrătorilor din lumea întreagă va puteaexercita, chiar forţând guvernele, să se aplece în faţa opiniei clasei muncitoare organizată, în favoarea pacei. Acolo unde nu-i un guvern socialist, un organ ca Liga ese indispensabil. Ea va forţa, CU timpul, naţiunile să limiteze dacă nu să suprime armamentele, să reducă armatele, cel puţin ca să nu mai fie o continuă provocare la război. Muncitorii, ca şi ceilalţi oameni din alte clase, nu sânt decât fiinţe umane şi pot fi în orice moment târâţi ca şi ceilalţi la război prin apeluri la patriotismul, la sentimentul lor naţional ori din pricina interesului lor particular. Liga Naţiunilor le va oferi, tot aşa de bine ca şi celorlalte clase, o garanţie împotriva lor înşile şi îi va împiedeca să-şi piardă cumpătul îndată ce se va face apel la emoţiunile lor. Adevăratul Interes al lucrătorilor este ca să se folosească de Ligă ca de un intermediar ca să-şi exprime opinia democraţiei în toate ţările, fără ca să micşoreze cu nimic sforţările pentru a creia o mişcare internaţională care să îmbunătăţească situaţia claselor salariate din lumea întreagă. Internaţionala muncitoare are alte obiective în afară de pacea. Liga Naţiunilor există numai pentru asigurarea păcei şi ca să câştige cauzei păcei înaltele şi puternicele influenţe cari, altă dată, lucrau fiecare de partea sa, şi preparau războiul, în loc de a pregăti pacea. Până ce nivelul moral al lumei va fi ridicat, până ce oamenii din toate ţările vor ajunge să înţeleagă mai bine, avem nevoie deodată de Liga naţiunilor şi de Internaţionala muncitoare. Nu sânt două rivale, ci două pilotine cari au acelaş scop: „Pacea". Articolul este semnat I. R. Clynes. „Internaţionala’' sau Liga naţiunilor? — Care să fie atitudinea muncitorimei din întreaga lume — după părerea socialistului I. R. Clynes. Mmil «S 80-te* üp. 211. üâiti 21 Ü^üiirüil Vineri, 10 Octoitiwrle 1812 întemeiată la 1838 de George fiariţiu. Cu tot dispreţul rentru popor aristocraţii şi oligarhii nici 24 de ore n’ar fi fost în stare să susţină singuri statul, (Istoria Transilvaniei), &. Bariţiu. V'^'pr ț’J i '. . JL/pexe seexa îxx flecare ssl de l^aeara-Redacjia si Romînlstratia Brasov, Str. Prundului Nr. 15. Telefon, 225. nbonatîiERffiaitfvV * V Pe nn ea................. | ^\Vv&t|l Pe Vi au....................... *î,. ?. . / V 30 Pe Vi an . ^ ................1. .'W% „ 15 pentru etreinaUrt, îndoit' Constatări politice Din roadele amestecului politicei partidelor din vechiul regat , In Bucovina, ziarul d-lui Flondor se ,aduce grave acuzaţii, în general, bucovinenilor,repetându-se zice că aşa s’ar fi petrecut cuvintele unui general român : „bucovinenii sânt toţi nişte hoţi“. Tristă constatare pentru felul cum înţeleg unii să şi facă interesele politice ! * Sânt oameni, cari iu lo să-şi pună cenuşă pe cap, îndrăsnesc din potrivă, ca să mascheze adevăratul lor suflet, a se avânta in luptele politice. In Ardeal, încearcă astfel de oameni să ridice capul, in preajma alegerilor. Numai să nu pățească ca de pildă capul de turc, în jocul uite-l, nu e! De ce este traiul scump? Declaraţiile comercianţilor angrosişti Orghîdân, Dediţeanu şi Simai Dologa. Să se ridice formele care cer pierdere de timp, dar mai ales bani. Continuând azi ancheta pentru scumpirea traiului ne-am adresat firtrei Bediţeanu şi Orghdan. Permisele — Aţi putea să ne spuneţi care este cauza de se scumpeşte traiul pe zi ce trece? “„ Sunt multe, îmi răspunde d-l. Orghidan. Primul însă şi cel mai important este îngrădirea libertăţii comerţului. Pentru ca să cumperi ceva ai cevoe de zeci de forme, care slavă d-lui, cum ne găsim în România, casă, şi costă «mit de tot. Orice permis, orice intervenţie pentru a da drumul vagoanelor, căci altfel ţi-le dă pe o linie moartă de trei luni şi nu pot să mai dai de ele, orice serviciu, cât de mic, care ţi-l fac autorităţile costă grozav, cu drumurile la Bucureşti şi Sibiu şi cu altele... Credeam că numai în vechiul regat era obiceiul bacşişului şi aşteptam ca aici să fie aitfel. Să vede însă că aşa e pretutindeni, la noi şi în alte părţi. Nu poţi face un pas forat ca să nu fii nevoit să pui mâna în buzunar. Când şi aici şi peste Carpaţi este România, de ce permisele de export şi import în aceeaşi ţară. Vrei să duci ceva în vechiul regat ai nevoie de un permis de export de la Sibiu şi de un permis de import din Bucureşti. Ca să-ţi procuri aceste permise trebue să faci de câteva ori drumurile Bucureşti şi Sibiu şi să cheltueşti, cu drumul, cu întreţinerea şi cu altele. Toate acestea nu fac decât urcă valoarea mărfurilor importate sau exportate în aceeaşi ţară. Valuta A doua cauză este valuta. Nu ştim ce să facem cu descreşterea continuă a cursului coroanei. Mergem cu aşa paşi repezi, că ne îngrozeşte. Mai ieri a fost 2.45 leul, azi este 2.65. Este o diferenţă enormă. Este inexplicabilă această scădere a coroanei, cu atât mai mult cu cât sunt ştampilate. Ete periculos jocul acesta al valutei. Mâine poimâine vom fi nevoiţi să închidem magaziile. Am fixat preţurile în lei. Este imposibilă norma aceasta însă deoarece nu se găsesc lei pe piaţă. Ar muri de foame populaţia dacă ne-am ţite ca plăţile să se facă în lei. Ca să punem lumea să plătească în coroane şi să le socotim noul curs ne-ar fi greu, căci ajungem la acelaşi rezultat. Nu pungâşim lumea afară ci o pungăşim înăuntru. Să se ia masuri a se pune capăt exportului de lei care se face la Vilna şi Budapesta unde costă 2 90—3 cor. Sunt persoane Care n nu se îndeletnicesc decât cu acetistă afacere. Cumpără tei şi-i vând, realizând astfel beneficii enorme. Negustoraşii. Apoi viaţa se scumpeşte şi din cauza atâtor sute şi mii de negustoraşi cari învârtec afaceri de-a picioarele pe la cafenele şi prin case particulare. Neavând nici o licenţă sau firmă înregistrată, ieste uşor ca poliţia să-l poată urmări. Ne-au năpădit jidanii. Nu-i vezi cum pândesc prada de la mesele cafenelelor ? Daţii Şimai şi Bologa,.xie spun acelaşi jugiu. Să se pună ,capăt scăderei' coroanei căci suntem ameninţaţi cu toţii, şi mai ales publiai consumator. N« este frică să mai încercăm să mai aducem mărfuri. In Bucureşti — de la o vreme încoace, ne spun frai’l' Şimai, — nu se mai găsesc mărfuri. S’a urcat preţul cu 30 /VÎn Franţa şi se tem şi cei de acolo să mai aducă. Grevele acestea de foi soul’ cari se deslănţue In Accident au mare înrâurire iarăşi asupra comerţului. Greutâţle transporturilor sunt factori determinanţi îh scumpirea traiului. Rep. fimiliarl îl as si Unde-i mormântul lor?... Din cimitirul bisericei Sf. Nicolae din Braşov a dispărut un mormânt.. Lupta grea pentru înfăptuirea celui mai mare ideal al neamului românesc şi-a avut jertfele ei. Jertfe ale împlinirii celui mai sfânt ideal, — eroi, la pronunţarea numelui cărora va trebui să fim săgetaţi de cel mai adânc sentiment de recunoştinţă şi sfinţenie. Sfânt a fost idealul pentru care ei au trecut la vecinicie, şi la fel sunt cei ce pentru acest ideal şi-au jertfit viaţa ! Cununi împletite şi împodobite cu perie de recunoştinţă şi admiraţie va trebui să-i acopere pe veci, la cimitirul de pe Tocile al Braşovului s’au făcut şi se fac parastase întru pomenirea eroilor, cari dorm în liniştea acestui ţintirim. Şi nu i-a trecut recunoştinţa neamului nici pe acei viteji cari au fost îngropaţi şi acoperiţi de nisipul stropit cu propriul lor sânge, pe Dealul Spirii. E o datorie aceasta a neamului faţă de cei ce şi-au făcut datoria faţă de neam ! Numai în cimitirul bisericei Sf. Nicolae a dispărut mormântul lor !... Şi, mă cuprinde groaza şi scârba de inimile împietrite, cari au îndrăznit să ascundă cu murdăria sufletului lor, un loc de pelerinaj şi să împiedice neamul de la o sfântă datorie. In cimiterul Sf. Nicolae din Prud, zac uitate la câteva schioae sub faţa pământului cadavre de eroi ai neamului. De dragul unei vanităţi omeneşti, ce-a căutat să-şi etaleze îngâmfarea sub scutul duşmanilor, ele au fost scoase dela locul lor de odihnă şi aruncate ca ceva tut!... Iar iurmele, cari caută să cinstească memoria eroilor, nu-i găsesc, nu-i ştiu, căci nici o ridicătură de pământ şi nici o cruce nu vesteşte ceea ce infamia omenească a ascuns atât de diavoleşte. Un murmur înăbuşit, ce se desprinde încă din întunerecul acestui mormânt, îndeamnă la datorie: datoria ce sa impune faţă de cei ce-şi dorm somnul de veci sub acea glie uitată, şi datorie care trebue împlinită faţă de cei ce au îndrăznit să necinstească în cel mai murdar chip osămintele sfinte ale eroilor neamului. Numai cinstind amintirea eroilor, putem fi vrednici* de roadele luptei, pentru care ei s’au jerfit !..., ibio. • S __ Politica externă nedemn intr’un colț uitat ai cimi- nanciare, fusese arestat, ca în urmă tirului. 1 să fie grațiat aderând la politica Anchetete „Gazdei 41 - ■ ............. ii i Eroii nu-și mai au mormân- j pangermanistă a ex-regelui Ferdinand! — Stambuliky a îndurat cu resemnare anii grei ai ocnei unde 1 aruncară. Cu atât însă s’a făcut m4 popular, țăranii bu,^f| sunt gata la orice gest al acestui om politic. ’ " s st o î! Guvernul lui Stambulisky După multe încercări, regele Boris s’a hotărât să încredinţeze guvernul celui mai popular om politic din Bulgaria. Stambulisky este într’adevăr omul energic, hotărât şi cu mare popularitate -- căruia i se poate da o sarcină mare, cum o va avea în împrejurările grave prin care trece Bulgaria. Şef al partidului ţărănesc, acest om politic a cunoscut toate încercările unei vieţi zbuciumate, nedându-se înapoi de la faptele cele mai îndrăsneţe. Ex-Regele Ferdinand nu-l putea suferi din această pricină şi când a putut l-a închis, condamnat pe viaţă. * Stambulisky a fost împotriva războiului şi politicei ex-regelui Ferdinand, împotriva lui Radoslavo, care se făcuse unealta oarbă a fostului suveran. Deosebindu-se de Ghenadief — care după ce comisese o mulţime de nereguli fi-De altfel, curajul cu care înfrunta voinţa regelui, faimosul duel de cuvinte între el și rege, în ajunul lâiboidlui au rămas legendare. Intr’adevăr, chemat la Palat, Stambulisky a spus ex-regelui Ferdinand: — Majestate, politica aceasta poate duca la căderea unui cap.. fie chiar al regeluil ^ Regele’ a răspuns: — Dacă e nevoie de un cap, apoi va fi al d-tale. A două zi fu arestat şi în urmă condamnat la muncă silnică pe viaţă.* In ultimele evenimente, după ce a fost graţiat de regele Boris, Stambulisky ,a luat parte la răuşcarea populară îmipotriva ştirbirilor drepturilor Bulgariei. Astăzi vine la guvern, cu asentimentul şi concursul partidelor lui Gheşel şi drului Danel şi al socialiştilor unificaţi. Aceştia vor avea 4 locuri în guvern. Impotrivă-i va fi partidul lui Radoslavof şi coiţauniştîî, cari nu vor să audă de un guvern monarhist. Comuniştii bulgari puseseră de altfel, în primele zile ale mişcărei revoluţionare în Bulgaria, mari speranţe în Stambulisky care le putea aduce poporul în ajutorul operei lor distructive. • * Se pare că alegerea acestui om politic bulgar pentru formarea guvernului, ar fi şi o parate a tendinţei sale revoluţionare — ceeace era într’adevăr un pericol pentru regele Boris. v t