Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1919 (Anul 82, nr. 228-251)

1919-11-01 / nr. 228

m. 228—1919 In numărul său de Duminecă 26 Oct. organul partidului ţărănesc (care n’are nici o legătură cu încer­cările sporadice făcute în Ardeal în vederea unui partid ţărănesc, care nu-şi are locul la noi) — ziarul „Ţara nouă* publică pro­gramul partidului sub denumirea de de­claraţie. Din lipsă de spaţiu, nu putem publica această declaraţie; dăm însă unele părţi din ea care arată intenţiunile reformatoare ale noului partid. In legătură cu politica din ţările eliberate, partidul declară că ,împo­­trivindu-se vechilor partide, de a urma cu stăpânirea şi exploatarea mulţimii muncitoare. Partidul ţără­nesc şi muncitor pregăteşte desă­vârşirea unirii cu fraţii din Ardeal, Banat, Basarabia şi Bucovina — cari într’un singur glas au hotărât să nu se amestece cu nici unul din partidele clasei stăpânitoare din­ vechiul regat*. Partidul înscrie apoi în program exproprierea fără nici o mărginire aşa ca întreg pământul Ţarei să între în stăpânirea, numai acelor cari îl muncesc, împroprietărit» să fie cu adevârari proprietari (Astăzi, pă­mântul se dă obştiilor). Principiul înscris este asemănător celui din reforma agrară din Ardeal. Se deosibeşte însă la plată: în pro­gramul de care vorbim se cere statului să ia jumătate din preţul pământului expropriat asupra lui. Bacii să se strângă dintr’un impo­zit progresiv pe venit şi asupra câştigurilor de război. In Ardeal, preţul pământului a fost stabilit la 500 coroane de ju­găr­i cec£-se însemnează cu mult superior ca uşurătate pentru ţărani cu ceea ce cere partidul ţărănesc din vechiul regat. Se înscrie apoi în program so­cializarea pădurilor, a minelor, a carierelor, a zăcămintelor de pe­trol şi a gazelor naturale. Apoi principiul obştiilor şi cooperati­velor. Autonomia bisericei şi desvol­­tarea şcoalei săteşti, primare şi speciale (plugărie şi meserie) de a­­semenea organizarea învăţămân­tului profesional şi celui secundar, normal, tehnic şi universitar. Un program de lucru pentru asanarea satelor şi clădiri sănătoase. Toate însă cu participarea statului la coo­perative anume înfiinţate. Pentru muncitorii de la oraşe : acordarea libertăţii absolute de asociaţie şi întrunire, recunoaşterea legală a sindicatelor, precum şi a tuturor celorlalte drepturi, ce le-au fost hărăzite prin statutul interna­ţional al muncei, statornicit în tra­tatul de pace. Interesantă este propunerea nouei organizări săteşti — ceea­ ce la noi se urmăreşte printr’o des­centralizare bine cumpănită. Neatârnarea deplină a comunei, stăpâna pe mijloacele ei proprii, şi cârmuită de către aleşii ei , nu­mai adunarea satului putându-i chema la răspundere şi înlocui. O­­rânduire asemănătoare pentru plasă şi judeţ. Apoi cere: Înlocuirea jandarmeriei rurale printr’o poliţie sătească. Organizarea unui corp de func­ţionari de meserie, pe temeiul unui statut general, care să statorni­cească norme generale pentru ale­gerea, stabilitatea şi­ înaintarea tu­turor funcţionarilor publici şi să le asigure deplin traiul, printr’un sa­lariu potrivit, ca să li se ceară să muncească fără preget şi să aplice legile fără părtenire. Intemeerea unui organ alcătuit din oameni luminaţi, cari să pre­gătească legile înainte de a fi îna­intate corpurilor legiuitoare. Adunarea Deputaţilor aleasă pe temeiul votului universal şi a re­prezentării minorităţilor, va fi cor­pul legiuitor. Senatul va fi des­fiinţat. Pentru deplina chezăşuire a ro­stirii voinţei poporului întreg, în treburile de interes obsesc, se va înscrie în Constituţie dreptul de consultare directă a poporului (re­ferendum.) Desfiinţarea prestaţiei şi a dă­rilor pe lucruri de întâia trebuinţă. Aşezarea tuturor dărilor pe te­meiul venitului progresiv. Statornicirea unei dări pe avere, ridicată odată pentru totdeauna, care să atingă averile progresiv şi în special pe acelea sporite în­­­­ timpul războiului. Urmărirea şi confiscarea averi­lor făcute prin fraudă şi jefuirea banului public, îndeosebi de că­tre actualii şi foşti slujbaşi fără de lege, în timpul războiului. Participarea Statului la toate câştigurile exportului şi importu­lui. Trecerea la Stat a Băncii Naţio­nale a României. In ceea­ ce priveşte minorităţile naţionale, partidul ţărănesc şi mun­citor îşi însuşeşte în totul decla­raţia de la Alba Iulia. Politica internă Programul partidului ţără­nesc din vechiul regat — Legătura cu partidele naţionale din Ardeal, Bănat, Basarabia şi Bucovina — * Se amână alegerile în vechiul regat? Ziarul „Dacia” anunţă, făcând rezerve, ştirea din unele cercuri politice, că şeful democraţilor s’a dus la Sinaia pentru a cere M. S. Regelui o amânare de 15 zile ca să ia parte şi partidele demo­crat-unionist şi Liga Poporului în lupta electorală. Ar fi de­sigur, cea mai potri­vita soluţiune ca întreaga ţară să participe la alegeri , iar pentru partidele opoziţiei unite un prilej de-a da lupta nu numai în afară ei şi în Parlament. Cronica electorală focală. Ama noastră — conştiinţa naţională. Arma trădătorului — corupţia. Când lipsesc omului armele se­nine ale conştiinţei şi demnităţii naţionale, când sufletul lui e în­tunecat de negrul păcatelor — el recurge la ultima armă, la cea a corupţiei, a siluirei conştiinţelor prin armele întunerecului, prin bani şi beutură d­in Scheiul nostru trădătorul de neam a deschis larg o seamă de cârciume, unde curge, în şiroaie otrava diavolească : alcoholul dis­trugător de suflete şi trupuri. Şi e mare meşter trădătorul în me­seria sa de corupător, căci are doar în activul său atâtea campa­nii sinodale electorale din '.trecut, când tot cu aceleaşi arme s’a lă­sat ales în corporaţiunile noastre bise­riceşti. Conştiința celor seduşi începe însă să se deştepte. Eri s’a pre­zentat în localul redacţiunei noas­tre d-l George Stinghe, birtaş, de­clarând că-şi retragă iscălitura de pe coala prezentată preşedintelui circumscripţiei electorale pentru a se înregistra candidatura trădăto­rului. D-l Stinghe, care a feri un moment sedus, şi-a dat pe deplin seamă de acţiunea monstruoasă care s’a pus la cale, şi a recu­noscut greşala făcută. Luăm la cunoştinţă declaraţia d-sale şi-l scoatem din şirul acelor inconştienţi, cari vreau să aducă asupra Braşovului nostru cea mai mare ruşine. GAZETA TRANSILVANIEI Adunare poporală, la Casa Sfatului Adunarea poporală în Braşov anunţată de noi, se va ţi­nea mine Vineri la orele 11 la Casa Sfatului. Cu această o­­caziune părintele protopop dr. Vasile Saftu, candidat al par­tidului naţional pentru­ circumscripţia Braşov, îşi va ţinea vorbirea de program. Cu acest prilej vor vorbi şi alţi reprezintanţi ai partidului naţional. Cetăţeni, veniţi cu toţii la adunarea de mâine pen­­tru ca să primiţi îndrumările necesare şi să vă câştigaţi orien­tarea largă ce trebuie să o aibă orice cetăţean în noua noas­tră ţară liberă. Svonuri miserable. Au cir­culat svonSivi diverse că d. Tache Ionescu ar fi făcut in­tervenţii pe lângă d. Octavian Goga şef de resort în Sibiu, ca să-l menajeze şi chiar sus­ţină pe Vlai­cu. Am cercetat această chestiune şi ne-am­ convins că nu poate fi vorba de un sprijin din partea celor doi bărbaţi pentru trădătorul Vlaicu. Suntem chiar auto­rizaţi să dăm o desminţire categorică svonurilor acestora mizerabile. De altfel Renaşte­­rea Română, a şi luat atitu­dine făţişe contra „celui mai mare criminal cum l-a num­i d. dr. Şerbem. * Adunare poporală la Săcele Carea da seama despre frumoasa adunare poporală din Săcele vom publica-o în numărul de mâne. Ştire­a e exactă. Unele ziare au anunţat că poetul I. U. Soricu ar candida la Săcele ca independent. Ştirea nu este exactă. D-l I. U. Soricu nu candidează. * Biserala ca leii. Unii comer­cianţi încearcă a vinde mărfurile lor pe cursul scăzut al coroanei, cerând lei. La Cluj, Firma Biazinl a cerut pentru zahăr preţul în lei sau 4 coroane pentru 1 leu. Poliţia i-a confiscat 600 saci cu zahăr. Urmărirea acestor negustori spe­culatori continuă — spune „Pa­tria“, după care luăm această in­formaţie. Asemenea măsuri ar tre­bui să se ia şi­ în alte părţi. * M Sa Regele In Bucovîna. Pe ziua de 16 Noemvrie a fost anunţată vizita M. Sale Regelui în Cernăuţi. Deoarece însă în 11 Noemvrie se împlineşte anul de la intrarea armatei române în Bucovina, se fac intervenţii din parte­a autori­tăţilor bucovinene ca această vizită regală să aibă loc în ziua mai sus amintită, zi istorică în viaţa Bu­covinei. *­­­începând cu ziua de Luni 3 Noemvrie, stabilimentul Băilor Efo­riei va fi închis până la alte dispoziţiuni, din cauza reparatu­rilor.* Cărţi de şcoală. — Comanda făcută de către „Gazeta Transilva­niei* pentru cărţi de şcoală şi alte publicaţini, în sfârşit, ne-a sosit. Cărţile le avem în gară şi le vom desface zilele acestea — aşa ca să aibă copii de şcoală cărţile trebuitoare. C. D. şi voluntarii Ardeleni Consiliul Dirigent apreciind fru­mosul rol pe care l-au avut vo­­luntarii români pretutindeni în streinătate pentru prestigiul po­litic al cauzei româneşti precum şi sacrificiile numeroase pe care ei le-au adus patriei noastre în­tregite, a crezut să-şi arete recu­noştinţa patriotică faţă de ei, lu­ând următoarele hotărâri: 1. Să se menţie Biroul Central al voluntarilor; 2. să se bată medalie comemorativă, care dim­preună cu o diplomă să se acorde fiecărui voluntar; 3. să se libereze ajutorul familiar tuturor familiilor acelor cari au fost lipsiţi de acest ajutor consideraţi fiind de vechiul regim ca dezertori; 4. să fie luate în considerare pe listele de des­păgubiri toate confiscările sau re­­chiziţiile ce li s’au făcut în ab­senţa lor de acasă; 5. la slujbele săteşti foştii voluntari prezentân­­du-se în condiţiuni egale cu alţi pretendenţi, să fie preferiţi. •la Inaugurarea Cercului militar al Garnizoanei Cluj. Sâmbătă 25 ort. la ora 5 p. m. a avut loc în saloanele Cercului Militar din str. Regina Maria Nr. 10 foste ale Clubului Magnaţilor, prima serată dansantă şi o serbare de inaugu­rare. La serbare trebuia să asiste şi dl. general N. Petala, coman­dantul corpului 6 şi al zonei de supraveghere din Transilvania care din cauză că d-sa a fost chemat la Bucureşti, nu a putut lua parte. Un 8V8Q fals. — Un Radio Lyon din 23 octombrie a dat ştirea pe cât de tendenţioasă pe atât de mincinoasă că d. general Holban, comandantul trupelor române din Budapesta s-ar fi sinucis la Bucureşti unde ar fi fost chemat să dea seamă de anumite fapte ce i-ar fi angajat răspunderea. Marele Cartier General des­­ninte formal această infor­maţie tendenţioasă şi anunţă că d. general Holban este în perfectă stare de sănătate şi a venit la Bucureşti în baza unei permisiuni ce a obţinut în interes personal­mente muzicale Cvartetul Mat­cher va aranja o serie de audiţii muzicale la­­care dl Moldrik fost profesor la conservatorul din Bu­cureşti şi Iaşi va cânta cele Pu­blicul nostru, care a avut prilej să guste arta d-lui profesor Rudolf Malcher va afla de interesant să-l asculte acum în cvartet. Violina 11 o va cânta cunoscutul violinist dl Emil Faflik, dar bratsche dl Sam. Rimel un bun şi serios mu­zicant. Prima serie de patru serate va avea loc în lunile Novembre şi Decemvrie și bilete se pot prenota deocamdată pentru abonament (cu o reducere corespunzătoare) la li­brăria Hiemesch. Prima serată e fixată pe 7 novembrie. * Avis. Brigada jandarmilor din S­ud s-a instalat în str. Mănăștur n. 17 unde sunt a se adresa toate scrisorile.* Împărțirea de Să­raă pe săp­tămâna 86 de comierie — 3­00­­emnbrie, pe cupoanele 2. şi 3 al biletului de făină ediţia 3. Corape­­tiiţă pe fiecare cupon 170 dgr. (Rectificarea anunţului din nu­mărul de Duminecă al ziarului). — Oficiul de alimentare orăşenesc * Sult numirea „România Nouă* s’a înfiinţat în comuna Budila, ju­deţul Treiscaune, o cooperativă de consum independentă pe acţii cu un capital social de 25.000 lei. Sco­pul cooperativei este ridicarea ma­terială şi morală a poporului nostru precum şi păstrarea câştigului eco­nomic cu deosebire a poporului nostru din comuna Budila şi jur. Meritul de a fi înjghebat această societate cooperativă revine în pri­mul rând harnicului­­ preot Iordan Curcubătă, care şi în trecut a dat numeroase dovezi despre interesul ce-l poartă poporului încredinţat păstoriei sale. Ocupaţie pot căpăta:1.Sodali: 2 argăsitori, 2 croitori de bărbaţi, 1 curelar, 1 faur, 1 focar, 1 insta­lator de gaz şi apaduct, 2 pan­tofari, 3 rotari, 4 tâmplari, 1 tini­chigiu, 2. Personal de serviciu ş. a. : 2 cocişi, 2 servitori pentru ferestre­, 4 ziileri 3. Ucenicilor li­ se mijloceşte lo­curi în ori­ce branşă, aleasă de ei înşişi. Ocupaţie caută: 1 lăcătuş, 1 fo­car,­­3 frizeri, 1 morar superior, 1 cămătar, 3 zidari, 2 fotografi, 1 chauffeur, 2 servitori de birou. Mijlocirea este gratuită. Biroul pentru mijlocirea de muncă Braşov, str. Hirscher 26, împărţirea făinei pentru me­seriaşi. Corporaţia anunţă pe toţi membrii cari s’au înscris în cor­poraţie şi cari au predat „Biletul de cumpărare", că Tineri în ,31 Oct. să se­­înştiinţeze la corpora­ţia pentru a căpăta biletul de fă­ină, fiind­că se începe împărţirea fainei. Făina se plăteşte înainte pe o lună, şi se împarte la pră­vălia lui Siegens, Târgul Roşelor. Fie-care să-şi aducă foc pentru făină.* Ba la Poliţia. Prefestura Poli­ţiei face cunoscut că ori-ce cerere pentru întruniri, serbări şi ori-ce fel de adunări trebue făcută cu 2 săptămâni înainte.* ___ _________ ___________ INFORM­AfIUNI * * * Aflăm că dl Petrache Mun­tean, văzând că trădătorul vrea să-l bage într’o oală cu dânsul a declarat că-şi retrage can­didatura din cercul Săcelelor. O nouă dovadă că oamenii încep să se deştepte. Să nădăjduim că până Du­minecă trădătorul va fi îngro­pat definitiv. Franţa şi Ardealul. — Marele ziar parizian „Le Temps* publică declaraţiile pe care părintele Lucaci le-a făcut corespondentului fran­cez din Bucureşti cu privire la primirea ardelenilor făcută mi­nistrului Franţei, d-l Saint Aulaire, în Ardeal. Articolul său, ziarul francez îl închee, atrăgând atenţiunea opiniei publice franceze asupra declara­ţiilor acestora, ast­fel: „Declaraţiile reprezentantului au­torizat al Ardealului va arăta pu­blicului francez, dragostea şi ami­ciţia nezdruncinată pe care una­nimitatea poporului românesc o poartă Franţei, şi va pune capăt zvonurilor tendenţioase şi răuvoi­toare, al căror ecou s’au făcut unele ziare, după care s’ar con­stata o anumită schimbare în ati­tudinea României faţă de Franţa şi ceilalţi aliaţi ai noştri.* Şcoala de dans a meseriași­lor români condusă de [D-scara Riemer va avea Ioc Duminecă în 2 Nov, oră liberă ,(prelungită) în sala albastră dela Redute. Tot­odată se pot face înscrierile pentru curs la D-şcara Riemer str. Ec.Flerinei Nr. 23 sau la Va­sile Gal.* Aniversarea M. S. Reginei s’a serbat eri la Bucureşti printr’un Te Deliu la Mitropolie. S’au expediat telegrame de oma­giu din toată România Mare, M. S. Reginei care se află acum în streinătate. Bucureştii au fost eri pavoa­zaţi. In toate bisericele catedrale din oraşele din ţară s’au oficiat de-asemenea te-deumuri. * O statistică in vederea ale­gerilor. — „Viitorul” dă urmă­toarele cifre: Pentru 240 locuri de deputaţi în vechiul regat se pre­zintă în alegeri, 240 liberali şi 867 candidaţi ai altor partide şi gru­pări politice.* Din streinătate Uomâsaiei ca­­ s’a trimis la ultimatum. Unele ziare au anunţat că s’ar fi trimis un ultimat României de către Conferinţa păcei. „Le petit Parisien“ desminte ştirea aceasta tendenţioasă. * Mortalitatea la Retrograd. Din pricina mizeriei în fosta ca­pitală a Rusiei este un procent de 40.000 morţi faţă de 5000 naş­teri in cele 6 luni din urmă Unde mai punem cei ucişi de bolşevici ai căror număr este în­spăimântător^* Ce­­ cu Leşin ? Pare că evo­­nurile asupra arestărei lui Lenin capătă tot mai multă confirmare. Astfel ziarul rus Ecoul, care apare la Reval, anunţă că comisarii po­porului, temânduse ca Lenin să nu fugă, l’au arestat. * Ecasura politică la Italia. — Guvernul Nitti a reînfiinţat cen­sura politică a ziarelor. Presa şi partidele politice protestează îm­potriva acestei măsuri restrictive in campania electorală. * Regina Maria In Elveţia. „Landeszeitving* din Elveţia dă, ştirea următoare: Luni după a­­miazi a sosit Regina României cu automobilul în castelul Rolle pen­tru a vizita institutul de creştere a copiilor. La ceai a stat regina o oră cu dl şi d-na Carmel. După aceea a plecat cu Simplonul la Lausanne.* lastre Români şi Sârbi. „Na­»­tional Zeitung* din Elveţia dă ur­mătoarea ştire din Belgrad: Ne­­înţelegerea pentru Bănat. Intre lugo­slavia şi România devine tot mai gravă. Intre aceste două state n’au fost nici­odată legături di­­plomatice(1) Mai multe note tri­mise de guvernul sârb României au rămas fără răspuns, de către guvernul român, Serbia na primit nici cărbuni de aceea a interzis exportul în România. * Aditiva lai Maekensen. Foaia elveţiană „National Zeitung* aduce următorul comunicat: De la biroul de presă european, din Bucureşti se comunică că în cvartirul de presă din România autorităţile au descoperit arhiva lui Mackensen care au fost păstrată în două lăzi. Actele vor fi toate controlate; ele conţin şi operaţiuni de război german.* Responsabilităţile războiului. Curtea superioară germană de justiţie şi-a început lucrările. Şe­dinţele sunt publice. Primele per­soane convocate au fost Bern­­storff, Esthman-Hohlweg şi gene­ralul Ludendorff. Ziarul „Vorwertz* cere cu acest prilej sancţiuni îm­potriva vinovaţilor. Vena scăpată de pericol a bolşevismului. Ziarul „Az Est* publică declaraţiile primarului Vi­­enei, care declară intre altele că nici vorbă nu poate fi de înstăpâ­nirea bolşevismului la Viena cu atât mai puţin cu cât aliaţii fac tot posibilul pentru suprimarea primejdiei „A. D.“ Control interaliat in Austria. Consiliul suprem a aprobat un ra­port redactat de către experţi mi­litari, propunând numirea unei co­­misiuni internaționale de control militar în Austria. Această comi­­siune va rezida la Viena. * Fagina­s. Ultima­ oră Telegram. Agenţiei Dacia­­ Extrădare® lui Bon Béla Biserica Naţîonaîă cehă Praga. Biserica cehă a declarat­ ruperea dela Roma înfiinţând bi­­serică naţională cu limba cehă ca limbă liturgică. Mişcarea, care s’a pregătit de mult, a pornit din sâ­nul preoţimei cehe susţinută de intreg poporul. Prinderea siaai­est bolşevic Budapesta. După lungi­­cercetări poliţia a reuşit sâ prindă pe zia­ristul Emeric Bekesi, fost sub bol­şevici şef al biroului presei pen­tru provincie. Bekesi a fost predat parchetului. Confîscarea banilor fraţilor Samueli Budap­esta. Poliţia a confiscat două milioane 400.000 coroane la banca comercială, proprietatea fra­ţilor Samueli. Ciocnire de­ trasuri - 12 morţi şi peste 30 răniţi — Praga. In staţiunea Petin s’a întâmplat o groaznică ciocnire de trenuri. Trenul de persoane spre Brann s’a ciocnit cu un tren de marfă. Sunt 12 morţi şi peste 30 răniţi. Luptei© din fonii Patro­­grad&al Berlin. La Krasnoe­selo sunt lupte foarte desperate între Iude­­nici şi bolşevici, cari primind aju­tor au silit pe Iudenici a se re­trage trei miie spre sud-est. Ezbarseniâ Wil&oîaa !i®Int. Berlin, „Allgemeine Zeitung" de înainte categoric ştirea, că ex­­kaiserul Wilhelm are legături tele­fonice directe cu Germania şi că primeşte politiciani cu instrucţii de la guvernul actual. Consfătuirile lui Clerk Budapesta 28 Oct.— Georg Clerk a avut ori lungi convorbiri cu Ga­­rami şi Buckinger, cari l-au rapor­tat despre adevărata situaţie a so­cialiştilor şi muncitorilor. Clerk va­ conferi mâne cu Szte­­rényi şi Harkányi. Toate partidele politice creştine s’au unit sub nu­mele de partid creştin naţional. Preşedintele partidului e Ştefan Friedrich, Viena. „Arbeiterzeitung* anunţă că consiliul de miniştri s’a ocupat cu chestia extrădării lui Kun Béla şi a hotărât a-l extrada numai dacă aliaţii vor cere extrădarea Până atunci se garantează, că Kun nu va putea fugi. Telegrame din București. Evasiaapa a provlaciilor baltic* Lyon 29 Oct. Membrii comisiu­­nei militare interaliate, însărcinaţi cu supravegherea evacuării pro­vinciilor baltice de cătră trupele germane vor pleca la curând în Curlanda. Am offin­sfete din tratatul de la Versailles Lyon. După tratatul din Versai­lles toate lucrările militare din re­giunea neutră de pe ţărmul drept al Rinului trebuie să fie demolate. Partea meterezului fortificat din Strassburg situat la capul de punte Kehl va fi conservat până la sfâr­şitul ocupaţiei franceze. Diesastva lui Beiikln Lyon. (Extremul Orient). Marele cartier general al lui Den­kin a­­nunţă, că ofensiva se desfăşoară pe întregul front în direcţiunea Kanischino. Trupele lui Denikin au decimat puternice forţe duşmane capturând un mare număr de pri­­sonieri. Ofensiva continuă cu suc­ces în regiunea Kiev şi în direcţi­unea Rohilei, unde s’a luat o pradă însemnată. © ssoîiă cosi­srisafă industrială Paris. Guvernul a decis convo­carea la Washington a unei noui conferinţe industriale. Cincisprezece personalităţi eminente vor fi alese de însuşi preşedintele. Noua con­­ferinţă se va întruni în curând. P®pa recunoaşte republica ceho-slovacă Praga. Nunciul d­e Viena a re­mis guvernului republicei o scri­soare avizându-l din ordinul Sf. Părinte de recunoașterea republi­cei ccho-slovace de cătră Sfântul Scaun. «r*.v.r imunii", «wiil.rm.*».». »- ii'"T-^ at de lesa Sriftea.

Next