Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1919 (Anul 82, nr. 228-251)
1919-11-01 / nr. 228
m. 228—1919 In numărul său de Duminecă 26 Oct. organul partidului ţărănesc (care n’are nici o legătură cu încercările sporadice făcute în Ardeal în vederea unui partid ţărănesc, care nu-şi are locul la noi) — ziarul „Ţara nouă* publică programul partidului sub denumirea de declaraţie. Din lipsă de spaţiu, nu putem publica această declaraţie; dăm însă unele părţi din ea care arată intenţiunile reformatoare ale noului partid. In legătură cu politica din ţările eliberate, partidul declară că ,împotrivindu-se vechilor partide, de a urma cu stăpânirea şi exploatarea mulţimii muncitoare. Partidul ţărănesc şi muncitor pregăteşte desăvârşirea unirii cu fraţii din Ardeal, Banat, Basarabia şi Bucovina — cari într’un singur glas au hotărât să nu se amestece cu nici unul din partidele clasei stăpânitoare din vechiul regat*. Partidul înscrie apoi în program exproprierea fără nici o mărginire aşa ca întreg pământul Ţarei să între în stăpânirea, numai acelor cari îl muncesc, împroprietărit» să fie cu adevârari proprietari (Astăzi, pământul se dă obştiilor). Principiul înscris este asemănător celui din reforma agrară din Ardeal. Se deosibeşte însă la plată: în programul de care vorbim se cere statului să ia jumătate din preţul pământului expropriat asupra lui. Bacii să se strângă dintr’un impozit progresiv pe venit şi asupra câştigurilor de război. In Ardeal, preţul pământului a fost stabilit la 500 coroane de jugări cec£-se însemnează cu mult superior ca uşurătate pentru ţărani cu ceea ce cere partidul ţărănesc din vechiul regat. Se înscrie apoi în program socializarea pădurilor, a minelor, a carierelor, a zăcămintelor de petrol şi a gazelor naturale. Apoi principiul obştiilor şi cooperativelor. Autonomia bisericei şi desvoltarea şcoalei săteşti, primare şi speciale (plugărie şi meserie) de asemenea organizarea învăţământului profesional şi celui secundar, normal, tehnic şi universitar. Un program de lucru pentru asanarea satelor şi clădiri sănătoase. Toate însă cu participarea statului la cooperative anume înfiinţate. Pentru muncitorii de la oraşe : acordarea libertăţii absolute de asociaţie şi întrunire, recunoaşterea legală a sindicatelor, precum şi a tuturor celorlalte drepturi, ce le-au fost hărăzite prin statutul internaţional al muncei, statornicit în tratatul de pace. Interesantă este propunerea nouei organizări săteşti — ceea ce la noi se urmăreşte printr’o descentralizare bine cumpănită. Neatârnarea deplină a comunei, stăpâna pe mijloacele ei proprii, şi cârmuită de către aleşii ei , numai adunarea satului putându-i chema la răspundere şi înlocui. Orânduire asemănătoare pentru plasă şi judeţ. Apoi cere: Înlocuirea jandarmeriei rurale printr’o poliţie sătească. Organizarea unui corp de funcţionari de meserie, pe temeiul unui statut general, care să statornicească norme generale pentru alegerea, stabilitatea şi înaintarea tuturor funcţionarilor publici şi să le asigure deplin traiul, printr’un salariu potrivit, ca să li se ceară să muncească fără preget şi să aplice legile fără părtenire. Intemeerea unui organ alcătuit din oameni luminaţi, cari să pregătească legile înainte de a fi înaintate corpurilor legiuitoare. Adunarea Deputaţilor aleasă pe temeiul votului universal şi a reprezentării minorităţilor, va fi corpul legiuitor. Senatul va fi desfiinţat. Pentru deplina chezăşuire a rostirii voinţei poporului întreg, în treburile de interes obsesc, se va înscrie în Constituţie dreptul de consultare directă a poporului (referendum.) Desfiinţarea prestaţiei şi a dărilor pe lucruri de întâia trebuinţă. Aşezarea tuturor dărilor pe temeiul venitului progresiv. Statornicirea unei dări pe avere, ridicată odată pentru totdeauna, care să atingă averile progresiv şi în special pe acelea sporite în timpul războiului. Urmărirea şi confiscarea averilor făcute prin fraudă şi jefuirea banului public, îndeosebi de către actualii şi foşti slujbaşi fără de lege, în timpul războiului. Participarea Statului la toate câştigurile exportului şi importului. Trecerea la Stat a Băncii Naţionale a României. In ceea ce priveşte minorităţile naţionale, partidul ţărănesc şi muncitor îşi însuşeşte în totul declaraţia de la Alba Iulia. Politica internă Programul partidului ţărănesc din vechiul regat — Legătura cu partidele naţionale din Ardeal, Bănat, Basarabia şi Bucovina — * Se amână alegerile în vechiul regat? Ziarul „Dacia” anunţă, făcând rezerve, ştirea din unele cercuri politice, că şeful democraţilor s’a dus la Sinaia pentru a cere M. S. Regelui o amânare de 15 zile ca să ia parte şi partidele democrat-unionist şi Liga Poporului în lupta electorală. Ar fi desigur, cea mai potrivita soluţiune ca întreaga ţară să participe la alegeri , iar pentru partidele opoziţiei unite un prilej de-a da lupta nu numai în afară ei şi în Parlament. Cronica electorală focală. Ama noastră — conştiinţa naţională. Arma trădătorului — corupţia. Când lipsesc omului armele senine ale conştiinţei şi demnităţii naţionale, când sufletul lui e întunecat de negrul păcatelor — el recurge la ultima armă, la cea a corupţiei, a siluirei conştiinţelor prin armele întunerecului, prin bani şi beutură din Scheiul nostru trădătorul de neam a deschis larg o seamă de cârciume, unde curge, în şiroaie otrava diavolească : alcoholul distrugător de suflete şi trupuri. Şi e mare meşter trădătorul în meseria sa de corupător, căci are doar în activul său atâtea campanii sinodale electorale din '.trecut, când tot cu aceleaşi arme s’a lăsat ales în corporaţiunile noastre bisericeşti. Conştiința celor seduşi începe însă să se deştepte. Eri s’a prezentat în localul redacţiunei noastre d-l George Stinghe, birtaş, declarând că-şi retragă iscălitura de pe coala prezentată preşedintelui circumscripţiei electorale pentru a se înregistra candidatura trădătorului. D-l Stinghe, care a feri un moment sedus, şi-a dat pe deplin seamă de acţiunea monstruoasă care s’a pus la cale, şi a recunoscut greşala făcută. Luăm la cunoştinţă declaraţia d-sale şi-l scoatem din şirul acelor inconştienţi, cari vreau să aducă asupra Braşovului nostru cea mai mare ruşine. GAZETA TRANSILVANIEI Adunare poporală, la Casa Sfatului Adunarea poporală în Braşov anunţată de noi, se va ţinea mine Vineri la orele 11 la Casa Sfatului. Cu această ocaziune părintele protopop dr. Vasile Saftu, candidat al partidului naţional pentru circumscripţia Braşov, îşi va ţinea vorbirea de program. Cu acest prilej vor vorbi şi alţi reprezintanţi ai partidului naţional. Cetăţeni, veniţi cu toţii la adunarea de mâine pentru ca să primiţi îndrumările necesare şi să vă câştigaţi orientarea largă ce trebuie să o aibă orice cetăţean în noua noastră ţară liberă. Svonuri miserable. Au circulat svonSivi diverse că d. Tache Ionescu ar fi făcut intervenţii pe lângă d. Octavian Goga şef de resort în Sibiu, ca să-l menajeze şi chiar susţină pe Vlaicu. Am cercetat această chestiune şi ne-am convins că nu poate fi vorba de un sprijin din partea celor doi bărbaţi pentru trădătorul Vlaicu. Suntem chiar autorizaţi să dăm o desminţire categorică svonurilor acestora mizerabile. De altfel Renaşterea Română, a şi luat atitudine făţişe contra „celui mai mare criminal cum l-a numi d. dr. Şerbem. * Adunare poporală la Săcele Carea da seama despre frumoasa adunare poporală din Săcele vom publica-o în numărul de mâne. Ştirea e exactă. Unele ziare au anunţat că poetul I. U. Soricu ar candida la Săcele ca independent. Ştirea nu este exactă. D-l I. U. Soricu nu candidează. * Biserala ca leii. Unii comercianţi încearcă a vinde mărfurile lor pe cursul scăzut al coroanei, cerând lei. La Cluj, Firma Biazinl a cerut pentru zahăr preţul în lei sau 4 coroane pentru 1 leu. Poliţia i-a confiscat 600 saci cu zahăr. Urmărirea acestor negustori speculatori continuă — spune „Patria“, după care luăm această informaţie. Asemenea măsuri ar trebui să se ia şi în alte părţi. * M Sa Regele In Bucovîna. Pe ziua de 16 Noemvrie a fost anunţată vizita M. Sale Regelui în Cernăuţi. Deoarece însă în 11 Noemvrie se împlineşte anul de la intrarea armatei române în Bucovina, se fac intervenţii din partea autorităţilor bucovinene ca această vizită regală să aibă loc în ziua mai sus amintită, zi istorică în viaţa Bucovinei. *începând cu ziua de Luni 3 Noemvrie, stabilimentul Băilor Eforiei va fi închis până la alte dispoziţiuni, din cauza reparaturilor.* Cărţi de şcoală. — Comanda făcută de către „Gazeta Transilvaniei* pentru cărţi de şcoală şi alte publicaţini, în sfârşit, ne-a sosit. Cărţile le avem în gară şi le vom desface zilele acestea — aşa ca să aibă copii de şcoală cărţile trebuitoare. C. D. şi voluntarii Ardeleni Consiliul Dirigent apreciind frumosul rol pe care l-au avut voluntarii români pretutindeni în streinătate pentru prestigiul politic al cauzei româneşti precum şi sacrificiile numeroase pe care ei le-au adus patriei noastre întregite, a crezut să-şi arete recunoştinţa patriotică faţă de ei, luând următoarele hotărâri: 1. Să se menţie Biroul Central al voluntarilor; 2. să se bată medalie comemorativă, care dimpreună cu o diplomă să se acorde fiecărui voluntar; 3. să se libereze ajutorul familiar tuturor familiilor acelor cari au fost lipsiţi de acest ajutor consideraţi fiind de vechiul regim ca dezertori; 4. să fie luate în considerare pe listele de despăgubiri toate confiscările sau rechiziţiile ce li s’au făcut în absenţa lor de acasă; 5. la slujbele săteşti foştii voluntari prezentându-se în condiţiuni egale cu alţi pretendenţi, să fie preferiţi. •la Inaugurarea Cercului militar al Garnizoanei Cluj. Sâmbătă 25 ort. la ora 5 p. m. a avut loc în saloanele Cercului Militar din str. Regina Maria Nr. 10 foste ale Clubului Magnaţilor, prima serată dansantă şi o serbare de inaugurare. La serbare trebuia să asiste şi dl. general N. Petala, comandantul corpului 6 şi al zonei de supraveghere din Transilvania care din cauză că d-sa a fost chemat la Bucureşti, nu a putut lua parte. Un 8V8Q fals. — Un Radio Lyon din 23 octombrie a dat ştirea pe cât de tendenţioasă pe atât de mincinoasă că d. general Holban, comandantul trupelor române din Budapesta s-ar fi sinucis la Bucureşti unde ar fi fost chemat să dea seamă de anumite fapte ce i-ar fi angajat răspunderea. Marele Cartier General desninte formal această informaţie tendenţioasă şi anunţă că d. general Holban este în perfectă stare de sănătate şi a venit la Bucureşti în baza unei permisiuni ce a obţinut în interes personalmente muzicale Cvartetul Matcher va aranja o serie de audiţii muzicale lacare dl Moldrik fost profesor la conservatorul din Bucureşti şi Iaşi va cânta cele Publicul nostru, care a avut prilej să guste arta d-lui profesor Rudolf Malcher va afla de interesant să-l asculte acum în cvartet. Violina 11 o va cânta cunoscutul violinist dl Emil Faflik, dar bratsche dl Sam. Rimel un bun şi serios muzicant. Prima serie de patru serate va avea loc în lunile Novembre şi Decemvrie și bilete se pot prenota deocamdată pentru abonament (cu o reducere corespunzătoare) la librăria Hiemesch. Prima serată e fixată pe 7 novembrie. * Avis. Brigada jandarmilor din Sud s-a instalat în str. Mănăștur n. 17 unde sunt a se adresa toate scrisorile.* Împărțirea de Săraă pe săptămâna 86 de comierie — 300emnbrie, pe cupoanele 2. şi 3 al biletului de făină ediţia 3. Corapetiiţă pe fiecare cupon 170 dgr. (Rectificarea anunţului din numărul de Duminecă al ziarului). — Oficiul de alimentare orăşenesc * Sult numirea „România Nouă* s’a înfiinţat în comuna Budila, judeţul Treiscaune, o cooperativă de consum independentă pe acţii cu un capital social de 25.000 lei. Scopul cooperativei este ridicarea materială şi morală a poporului nostru precum şi păstrarea câştigului economic cu deosebire a poporului nostru din comuna Budila şi jur. Meritul de a fi înjghebat această societate cooperativă revine în primul rând harnicului preot Iordan Curcubătă, care şi în trecut a dat numeroase dovezi despre interesul ce-l poartă poporului încredinţat păstoriei sale. Ocupaţie pot căpăta:1.Sodali: 2 argăsitori, 2 croitori de bărbaţi, 1 curelar, 1 faur, 1 focar, 1 instalator de gaz şi apaduct, 2 pantofari, 3 rotari, 4 tâmplari, 1 tinichigiu, 2. Personal de serviciu ş. a. : 2 cocişi, 2 servitori pentru ferestre, 4 ziileri 3. Ucenicilor li se mijloceşte locuri în orice branşă, aleasă de ei înşişi. Ocupaţie caută: 1 lăcătuş, 1 focar,3 frizeri, 1 morar superior, 1 cămătar, 3 zidari, 2 fotografi, 1 chauffeur, 2 servitori de birou. Mijlocirea este gratuită. Biroul pentru mijlocirea de muncă Braşov, str. Hirscher 26, împărţirea făinei pentru meseriaşi. Corporaţia anunţă pe toţi membrii cari s’au înscris în corporaţie şi cari au predat „Biletul de cumpărare", că Tineri în ,31 Oct. să seînştiinţeze la corporaţia pentru a căpăta biletul de făină, fiindcă se începe împărţirea fainei. Făina se plăteşte înainte pe o lună, şi se împarte la prăvălia lui Siegens, Târgul Roşelor. Fie-care să-şi aducă foc pentru făină.* Ba la Poliţia. Prefestura Poliţiei face cunoscut că ori-ce cerere pentru întruniri, serbări şi ori-ce fel de adunări trebue făcută cu 2 săptămâni înainte.* ___ _________ ___________ INFORMAfIUNI * * * Aflăm că dl Petrache Muntean, văzând că trădătorul vrea să-l bage într’o oală cu dânsul a declarat că-şi retrage candidatura din cercul Săcelelor. O nouă dovadă că oamenii încep să se deştepte. Să nădăjduim că până Duminecă trădătorul va fi îngropat definitiv. Franţa şi Ardealul. — Marele ziar parizian „Le Temps* publică declaraţiile pe care părintele Lucaci le-a făcut corespondentului francez din Bucureşti cu privire la primirea ardelenilor făcută ministrului Franţei, d-l Saint Aulaire, în Ardeal. Articolul său, ziarul francez îl închee, atrăgând atenţiunea opiniei publice franceze asupra declaraţiilor acestora, astfel: „Declaraţiile reprezentantului autorizat al Ardealului va arăta publicului francez, dragostea şi amiciţia nezdruncinată pe care unanimitatea poporului românesc o poartă Franţei, şi va pune capăt zvonurilor tendenţioase şi răuvoitoare, al căror ecou s’au făcut unele ziare, după care s’ar constata o anumită schimbare în atitudinea României faţă de Franţa şi ceilalţi aliaţi ai noştri.* Şcoala de dans a meseriașilor români condusă de [D-scara Riemer va avea Ioc Duminecă în 2 Nov, oră liberă ,(prelungită) în sala albastră dela Redute. Totodată se pot face înscrierile pentru curs la D-şcara Riemer str. Ec.Flerinei Nr. 23 sau la Vasile Gal.* Aniversarea M. S. Reginei s’a serbat eri la Bucureşti printr’un Te Deliu la Mitropolie. S’au expediat telegrame de omagiu din toată România Mare, M. S. Reginei care se află acum în streinătate. Bucureştii au fost eri pavoazaţi. In toate bisericele catedrale din oraşele din ţară s’au oficiat de-asemenea te-deumuri. * O statistică in vederea alegerilor. — „Viitorul” dă următoarele cifre: Pentru 240 locuri de deputaţi în vechiul regat se prezintă în alegeri, 240 liberali şi 867 candidaţi ai altor partide şi grupări politice.* Din streinătate Uomâsaiei ca s’a trimis la ultimatum. Unele ziare au anunţat că s’ar fi trimis un ultimat României de către Conferinţa păcei. „Le petit Parisien“ desminte ştirea aceasta tendenţioasă. * Mortalitatea la Retrograd. Din pricina mizeriei în fosta capitală a Rusiei este un procent de 40.000 morţi faţă de 5000 naşteri in cele 6 luni din urmă Unde mai punem cei ucişi de bolşevici ai căror număr este înspăimântător^* Ce cu Leşin ? Pare că evonurile asupra arestărei lui Lenin capătă tot mai multă confirmare. Astfel ziarul rus Ecoul, care apare la Reval, anunţă că comisarii poporului, temânduse ca Lenin să nu fugă, l’au arestat. * Ecasura politică la Italia. — Guvernul Nitti a reînfiinţat censura politică a ziarelor. Presa şi partidele politice protestează împotriva acestei măsuri restrictive in campania electorală. * Regina Maria In Elveţia. „Landeszeitving* din Elveţia dă, ştirea următoare: Luni după amiazi a sosit Regina României cu automobilul în castelul Rolle pentru a vizita institutul de creştere a copiilor. La ceai a stat regina o oră cu dl şi d-na Carmel. După aceea a plecat cu Simplonul la Lausanne.* lastre Români şi Sârbi. „Na»tional Zeitung* din Elveţia dă următoarea ştire din Belgrad: Neînţelegerea pentru Bănat. Intre lugoslavia şi România devine tot mai gravă. Intre aceste două state n’au fost niciodată legături diplomatice(1) Mai multe note trimise de guvernul sârb României au rămas fără răspuns, de către guvernul român, Serbia na primit nici cărbuni de aceea a interzis exportul în România. * Aditiva lai Maekensen. Foaia elveţiană „National Zeitung* aduce următorul comunicat: De la biroul de presă european, din Bucureşti se comunică că în cvartirul de presă din România autorităţile au descoperit arhiva lui Mackensen care au fost păstrată în două lăzi. Actele vor fi toate controlate; ele conţin şi operaţiuni de război german.* Responsabilităţile războiului. Curtea superioară germană de justiţie şi-a început lucrările. Şedinţele sunt publice. Primele persoane convocate au fost Bernstorff, Esthman-Hohlweg şi generalul Ludendorff. Ziarul „Vorwertz* cere cu acest prilej sancţiuni împotriva vinovaţilor. Vena scăpată de pericol a bolşevismului. Ziarul „Az Est* publică declaraţiile primarului Vienei, care declară intre altele că nici vorbă nu poate fi de înstăpânirea bolşevismului la Viena cu atât mai puţin cu cât aliaţii fac tot posibilul pentru suprimarea primejdiei „A. D.“ Control interaliat in Austria. Consiliul suprem a aprobat un raport redactat de către experţi militari, propunând numirea unei comisiuni internaționale de control militar în Austria. Această comisiune va rezida la Viena. * Faginas. Ultima oră Telegram. Agenţiei Dacia Extrădare® lui Bon Béla Biserica Naţîonaîă cehă Praga. Biserica cehă a declarat ruperea dela Roma înfiinţând biserică naţională cu limba cehă ca limbă liturgică. Mişcarea, care s’a pregătit de mult, a pornit din sânul preoţimei cehe susţinută de intreg poporul. Prinderea siaaiest bolşevic Budapesta. După lungicercetări poliţia a reuşit sâ prindă pe ziaristul Emeric Bekesi, fost sub bolşevici şef al biroului presei pentru provincie. Bekesi a fost predat parchetului. Confîscarea banilor fraţilor Samueli Budapesta. Poliţia a confiscat două milioane 400.000 coroane la banca comercială, proprietatea fraţilor Samueli. Ciocnire de trasuri - 12 morţi şi peste 30 răniţi — Praga. In staţiunea Petin s’a întâmplat o groaznică ciocnire de trenuri. Trenul de persoane spre Brann s’a ciocnit cu un tren de marfă. Sunt 12 morţi şi peste 30 răniţi. Luptei© din fonii Patrograd&al Berlin. La Krasnoeselo sunt lupte foarte desperate între Iudenici şi bolşevici, cari primind ajutor au silit pe Iudenici a se retrage trei miie spre sud-est. Ezbarseniâ Wil&oîaa !i®Int. Berlin, „Allgemeine Zeitung" de înainte categoric ştirea, că exkaiserul Wilhelm are legături telefonice directe cu Germania şi că primeşte politiciani cu instrucţii de la guvernul actual. Consfătuirile lui Clerk Budapesta 28 Oct.— Georg Clerk a avut ori lungi convorbiri cu Garami şi Buckinger, cari l-au raportat despre adevărata situaţie a socialiştilor şi muncitorilor. Clerk va conferi mâne cu Szterényi şi Harkányi. Toate partidele politice creştine s’au unit sub numele de partid creştin naţional. Preşedintele partidului e Ştefan Friedrich, Viena. „Arbeiterzeitung* anunţă că consiliul de miniştri s’a ocupat cu chestia extrădării lui Kun Béla şi a hotărât a-l extrada numai dacă aliaţii vor cere extrădarea Până atunci se garantează, că Kun nu va putea fugi. Telegrame din București. Evasiaapa a provlaciilor baltic* Lyon 29 Oct. Membrii comisiunei militare interaliate, însărcinaţi cu supravegherea evacuării provinciilor baltice de cătră trupele germane vor pleca la curând în Curlanda. Am offinsfete din tratatul de la Versailles Lyon. După tratatul din Versailles toate lucrările militare din regiunea neutră de pe ţărmul drept al Rinului trebuie să fie demolate. Partea meterezului fortificat din Strassburg situat la capul de punte Kehl va fi conservat până la sfârşitul ocupaţiei franceze. Diesastva lui Beiikln Lyon. (Extremul Orient). Marele cartier general al lui Denkin anunţă, că ofensiva se desfăşoară pe întregul front în direcţiunea Kanischino. Trupele lui Denikin au decimat puternice forţe duşmane capturând un mare număr de prisonieri. Ofensiva continuă cu succes în regiunea Kiev şi în direcţiunea Rohilei, unde s’a luat o pradă însemnată. © ssoîiă cosisrisafă industrială Paris. Guvernul a decis convocarea la Washington a unei noui conferinţe industriale. Cincisprezece personalităţi eminente vor fi alese de însuşi preşedintele. Noua conferinţă se va întruni în curând. P®pa recunoaşte republica ceho-slovacă Praga. Nunciul de Viena a remis guvernului republicei o scrisoare avizându-l din ordinul Sf. Părinte de recunoașterea republicei ccho-slovace de cătră Sfântul Scaun. «r*.v.r imunii", «wiil.rm.*».». »- ii'"T-^ at de lesa Sriftea.