Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1919 (Anul 82, nr. 228-251)

1919-11-12 / nr. 236

o* 2 teazul, înveselesc şi luminează câm­piile cari de veacuri erau scăl­date în lacrimi şi in sârge. Astfel începem într’o zi de săr­bătoare, războiul cel mai măreţ din istoria noastră, în care ostaşul român a arătat duşmanului nostru secular, ne însemnează baioneta în mâna omului conştient de meni­rea lui şi de dreptatea cauzei, în numele căreia se ridicase. Bai­oneta şi pieptul ostaşilor noş­tri au format zidul de granit, de care s’au spart valurile furioase, mereu crescânde ale sălbaticului cutropitor. Luptele de eroică apă­rare dela Braşov, Predeal, Prahova, Jiu, Olt, Câmpulung, Oituz, Uz,Tro­­tuş, vor rămâne deapururi în isto­­ria poporului nostru o dovadă nepe­ritoare despre vrednicia ostaşului nostru, care a ştiut să moară pentru fericirea urmaşilor şi răzbunarea străbunilor. — Ce să mai zic de memorabilele lupte dela Mărăşeşti, Măreşti şi Tisa, în caii eroii şi martirii neamului din toate timpu­rile au fost pe deplin răzbunaţi? Mărăşeştii, şi Tisa, iată răspunsul demn şi nobil, pe care ostaşul ro­mân l-a dat tuturor acelora, cari fără să-l cunoască, l-au calomniat. Sacrificiul enorm şi sublim adus de armata română în acest război, a format piedestalul, pe care s’a ridicat mărită, întărită şi glorioasă România de azi şi de mâne! Monumentul cel mai frumos al­­timpurilor de azi, adecă unitatea neamului şi a limbei noastre ro­mâne, ostaşului român avem să o mulţumim!­­? Această unitate a neamului nostru care e un paladiu cultural ce vor­beşte în modul cel mai elocvent despre existenţa noastră ca popor pe aceste planuri, precum despre vita­litatea Românului pentru toate vea­curile viitoare, numai şi numai lui, avem să o mulţumim! Ţinând seamă de greutăţile ce le-au avut de învins, de lipsurile pe cari le-au îndurat şi de mediul anarhic, de care au fost înconjuraţi, putem afirma fără exagerare, că ţinuta ostaşilor români de pe a­­tunci şi de azi, formează pentru ei în primul rând şi pentru noi toţi cel mai însemnat punct de onoare din războiul nostru. Disci­plina lor este şi azi aceeaşi spi­ritul lor de jertfă, devotamentul cătră Rege şi dragostea cătră Ţară a crescut! Ne împlinim o sfântă datorinţă, fraţilor, dacă azi ne proşternem în faţa mormintelor, astor fel de eroi şi aducem tributul nostru de adâncă recunoştinţă. Slavă şi cinste vouă eroi neîn­­spăimântaţi, cari cu atâta curaj şi cu negrăit devotament aţi luptat pentru binele neamului. Laudă şi pomenire vecinică vouă, viteji nebiruiţi, cari cu trupurile voastre aţi presărat colinele Bra­şovului. Voi străluciţi înaintea lui Dumnezeu, ca cele mai luminoase stele, iar numele vostru va fi săpat în tabla aducerii aminte a tuturor oamenilor de bine. Pilda marinimoasei voastre jertfe de sânge, va străluci cu raze ca de foc în adâncul nepătruns al veacurilor şi va sluji ca un pu­ternic îndemn de luptă generaţiilor viitoare. Şi dacă s’au găsit astfel de oa­meni criminali, cari cu mâni sa­crilege au batjocurit şi pângărit trupurile voastre, şi nu v’au lăsat să odihniţi în acest loc de frunte, unde chiar duşmanii voştri secu­lari v’au aşezat, pedeapsa lui Dumnezeu îi va ajunge. Noi, fraţii voştri buni, cu recu­noştinţă eternă ne plecăm în faţa voastră, căci prin jertfa voastră, visul nostru a devenit o realitate: România este şi va rămâne vecinie Mare. Amin. Cuvântarea d-lui colonel Ernest Vişan Scumpi Eroii Se ’negurase cerul. Se cutre­mura pământul. Se clătinau lespe­zile de de criptele Voevozilor.. Se spulbera ţărâna de pe morminte, iar în văzduhuri răsuna puternic un strigăt, o chemare... Era chemarea misterioasă a a­­celora cari aşteptau supt glie so­sirea clipei mântuitoare... Era gla­sul strămoşilor, care ne arăta că ceasul Împlinirii nădejdilor de vea­curi a sosit... Şi atunci noi, într’un amurg de vară, toţi ca anul, am simţit clo­­coţindu-ne cu înfiorare sângele prin vine şi ne-am­ avântat peste crestele munţilor pentru a relua cu puterea braţelor noastre aceea ce ni­ se furase de către nişte vrăj­maşi hrăpăreţi, pripăşiţi pe melea­gurile noastre, tocmai din întune­cimile Asiei... Sforţarea noastră, tot atât de măreaţă în fapte şi de tristă în jertfe, ca şi aceea pe care o în­cercaseră şi înaintaşii noştri, vi­tejii lui Mihai, o ştie astăzi lumea întreagă şi o vor povesti-o pe de rost copiii copiilor noştri. Uriaşe au fost piedecile ce ne-au stat în cale, crunte au fost luptele prin care noi trebuia să arătăm lumii dreptatea pe care o căutam, mult a fost sângele cu care am­ înroşit zăpezile munţilor noştri şi mulţi am fost hărăziţi de soartă să putem vedea cu ochii visul de aur împlinit­. Dar tot mulţi aţi furt şi voi, scumpi tovarăşi de luptă, cari aţi rămas ca să sfinţiţi cu osămintele voastre locul şi clipa în care aţi căzut !... Descoperiţi venim astăzi la voi ! Cu ini­mele pline de pioşenie ple­căm frunţile înaintea crucilor voas­tre. Şi nu ca să plângem ca într’o zi de doliu, ci ca să preamărim, ca într’o zi de sărbătoare, supre­mul vostru sacrificiu, ne-am adu­nat în jurul vostru. Odihniţi-vă ca nişte adevăraţi şi fericiţi eroi lângă sânul Tatălui, care v’a învrednicit ca prin dure­rea şi jertfa voastră să se descă­tuşeze şi să se sdrobească o robie seculară. Trimiteţi de acolo urmaşilor voş­tri tăria de care vor avea nevoie în clipele grele de cari neamul nostru nu este încă scutit. Inarmaţi-ne cu darul de a putea să fim şi noi la înălţimea fapte­lor voastre vitejeşti, atunci când ţara va cere fiilor ei un nou tribut de sânge. Luaţi-ne în paza voastră, scumpi Eroi, şi sfântă vă va fi me­moria!... Iubiţi ostaşii Am făcut din ziua de azi o zi sfântă şi ne-am strâns în jurul dragilor noştri eroi, căzuţi fără a li se cunoaşte chiar numele in lup­tele pentru liberarea Braşovului. N’am venit cu sufletele cernite şi pornite pe jale, ci învioraţi de cele mai alese sentimente . Senti­mentul mândriei şi al cinstirii. Un popor, care nu ştie să se mândrească de jertfele pe care a putut să le facă la vremuri mari, un popor care nu obicinueşte să cinstească cum se cuvine memoria eroilor acestor vremuri, este un popor nenorocit, menit vegetării sau peirii. Un alt sentiment care trebue să ne animeze astăzi este sentimen­tul recunoştinţei. Când pi­mbăm liber paşii mândri şi voioşi ai re­gimentelor noastre pe frumoasele uliţi ale Braşovului secular, când feciorii de supt drapel, adunaţi de prin toate unghiurile Ardealului, sunt liberi a şi cadenţa marşul după ritmul cântărilor pe care le flutură buzele lor în frumosul grai românesc, când ciobanii noştri îşi pot mâna turmele lor de mioare de pe o poală pe alta a muntelui fără a­ se mai isbi de armele duş­mănoşilor paznici al unei graniţe fără de noimă, când aceste bucurii nespuse le gustăm astăzi cu tot nesaţiul răbdării de veacuri, nu se poate să uităm sentimentul de re­cunoştinţă pe care-l datorăm celor ce se odihnesc sub aceste cruci. Iubiţi ostaşi ! Am mai venit astăzi aici şi pen­tru altceva. După cum călătorul din ţinutu­rile pustii şi bătute de soare a­­leargă să şi lipească buzele arzân­­de pe faţa lucie şi răcoritoare a apei de isvor, sorbind odată cu ea, ca prin făcut, o vlagă nouă pentru trupul său trudit, tot aşa şi noi trebue să venim la mormintele e­­roilor noştri pentru ca sufletele noastre să se întărească de la via­ţa pe care ele o povestesc. Un mormânt de erou este un izvor de viaţă nouă. De aceea trebue să se adune aci întregul popor al ce­lor micuţi, dar cari vor fi condu­cătorii de mâine ai destinului Ro­mâniei Mari. Aici vor înţelege ei, mai bine ca oriunde, încercările supreme, cari au dovedit lungi puterea noastră de vitalitate. Aici, reflectând asupra gigantei ciocniri omeneşti, şi asupra gro­zavei vijelii abătută peste ţara noastră, va putea tineretul să-şi sădească în suflet iubirea idealis­mului, spiritul de jertfire, dispre­ţul pentru moarte. Aici vor învăţa ei ce însemnea­ză stăpânirea sufletului asupra tru­pului, asupra materiei şi numai aici se va clarifica şi întări în mintea lor noţiunea de patrie şi de neam­, care singure pot da for­ţa nepieritoare şi­­ înflăcărată de a-şi sacrifica viaţa când ţara o cere. Iată dar pentru ce, cu frunţile înclinate spre sfintele cruci, trebue să trimitem omagiile noastre pline de recunoştinţă şi de pioşenie că­tre scumpii noştri sărbătoriţi, şi să strigăm: Trăiască de-a pururi memoria e­­roilor! Trăiască M. S. Regele Ferdinand, în numele şi sub comanda căruţa ei şi-au vărsat sângele şi şi-au câş­tigat titlul de Eroi! Trăiască România Mare, care şi-a cimentat temeliile pesta moa­ştele lor sfinte! Ural ma & * ft * Kl * Sfe? După aceea, depun coroane d-na Constanţa C. Popovici din partea Reuniunei femiior române şi d-na văduva prof. Vătăşan din partea Reuniunei femeilor pentru ajusrarea văduvelor sărace. Serbarea s’a încheiat printr’o im­punătoare defilare, în piaţa Ber­­therot, primită de dl comandant al garnizoanei, ofiţeri superiori şi autorităţile civile. * In numele redacţiei ziarului „Gazeta Transilvaniei” a vorbit d-l Victor Branisce, arătând motivele că.ni au îndemnat ziarul nostru să ia iniţiativa acestei solemnităţi pi­oase întru pomenirea de veci a e­­roilor înmormântaţi în cimiterul a­­cestei biserici istorice.­ ­ lestâinuirile hi BethmannHollweg Se cere punerea sub acuză a generalilor Hindenburg şi Ludendorff Berlin - Nov. — In urma gra­­velor declaraţii făcute de Bethmann Hollweg în faţa Reichstag-ului contra lui Hindenburg şi Luden­­dorff se convoacă adunarea naţi­onală pentru 14 Novembrie spre a se pronunţa, dacă trebuie, sau nu, daţi judecăţii Hindenburg şi Ludendorff. Socialdemocraţii şi partidele so­cialiste sunt pentru punerea sub acuză a celor doi generali. Pressa lor a şi început să-i atace. Ag. Deci a Convocarea sinodului Biserica! Sf Nicolae ! — Isîraifirea d® dintri seara — Sinodul extra­ordinar al Bisericei Sf. Nicolae a fost con­vocat pentru Duminică 16 Noemvrie ora 11 dimineaţa pen­tru alegerea unui comitet parohial şi a delegaţiunilor şcolare. Datoria tuturor parohienilor este să ia parte în număr mare la acest act constituţional bisericesc , având în ve­dere interesele mari ale bisericei şi şcoalelor româneşti con­fesionale din Braşov. In vederea acestei alegeri se va ţine Vineri seara la ora 6 în sala festivă a gimnaziului o mare întrunire a parohie­nilor, la care invităm să participe cât mai mulţi parohieni ai bisericei Sf. Nicolae. S '0 Ziarul „Patria® — și am recu­noscut pana d-lui I. Agârbiceanu (ceea­ ce putea face semnând arti­colul și atunci nu răspundeam ast­fel, fiind-că respectăm convin­gerile personale) — remarcând articolul nostru privitor la d nul N. lorga, omul politic, fals fi­că în­tregul nostru text ca să poată apara cum crede de cuviinţă ata­curile politice ale d-lui N. Iorga îndreptate împotriva Consiliului Dirigent şi personal a d-lui Iuliu Maniu. Ziarul „Patria® s­pune că „Ga­zeta Transilvaniei" ar fi răspuns ast­fel la întrebarea: Cine este d-l N. Iorga — d-nul N. Iorga ol trecut, nu numai autorul acelui articol?: Un om fărâ consecvenţă (Noi am zis: un om politic, şi d-le Agârbiceanu, este foarte mare diferenţă); am zis: „un om politic a cărui consecvenţă — faţă de chiar prietenii d-sale, nu mai e nevoie s’o remarcăm". Să trecem însă mai departe: d-l Agârbiceanu dela oficiosul parti­dului naţional scrie că am cal­fi­cat pe d-nul N. Iorga ca „om vi­olent şi pripit". Nu e adevărat. Noi am răspuns — cum şi d-nul Agârbiceanu re­cunoaşte că poţi răspunde i­eşi­­rei violente a d-lui N. Iorga, cu acest prilej de atac împotriva d-lui Iuliu Maniu. Am zis: Nu ne supărăm de eşi­­rea violentă a d-lui N. Iorga. Aşa-s la d-sa toate actele politice, pri­pite. E o părere a noastră şi a multora. De ce se supără dlar „Patria" când e vorba să răspunde­u la un atac violent şi de sigur pripit al d-lui N. Iorga împotriva d-lui Iuliu Maniu şi a Consiliului dirigent? Şi noi am mai spus că: profe­sorul strălucit, în loc să sprijine Universitatea din Cluj (şi adăogăm azi: prin venirea d-sale la deschi­dere sau printr’un curs ori con­ferinţă pe care noi o aşteptăm să o salutăm cu mare însufleţire) , d-sa ne dă sfaturi politice. Aci s’a încheiat atacurile perso­nale — cum zice „Patria" — pe când noi am remarcat tocmai ne­aşteptata şi bizantina interpretare a d-lui N. Iorga de a da un ca­racter antidinastic comunicatului Consiliului Dirigent. Dar d­espre aceasta apărătorul din „Patria", nu spune nici un cuvânt. Şi e regretabil. Noi am remarcat răspunsul din „Patria“ de­oare­ce se încearcă a prezenta ziarul nostru ca un or­gan de scandal — ceea­ ce res­pingem cu toată indignarea­­ şi de atac personal. Nu atacăm personal, în politică, decât pe oamenii politici cari fac atacuri personale — şi d-l N. Iorga, comentând comunicatul C. Dirigent ataca personal pe d-nul Iuliu Maniu, atribuind -i intenţiuni politice pe care noi ştim că’ nu le ar , sau calificându l, cu ironie, cum a făcut-o altădatâ, „omul de treabă dela Blaj®. Ap­ărătorul d-lui N. Iorga nu remarcă nimic din atacurile omu­lui politic , Iorga îi aruncă acu­­zaţiuni acelora cari au pus lucru­rile la punct, lămurind pentru pub­licul românesc origina acestor a­­tacuri şi firea omului politic care le face. Nu putem primi aceste atacuri nedrepte cu spinarea îndoită, dela ori­cine ar veni ele. Nu cunoaş­tem idoli în politică. Şi credem că demnitatea în viaţa politică cere să primeşti, gata de luptă, pe ori­care adversar şi mai ales pe unil care — cu toate dovezile de respect şi admiraţie pentru în­văţătura sa — nu ezită să folo­sească expresii jignitoare cum sânt „date fiind resorturile ascunse cari mişcă figurile de faţadă din acest guvern al Ardealului", sau „hrănit cu teorii pe care, dacă nu le-am şti aduse din Bucureşti prin agenţii cunoscuţi nouă (o afirmaţie categorică care trebuieşte dovedită N. R. G. Tr)­ie-am crede culese, din vre-o veche tăm­ăioagă ungu­rească de „drepturi" de la Se­­ghedin". Aşa vorbea omul politic­­ Iorga de Consiliul Dirigent şi de di Iuliu Maniu de oamenii caii până ori, în faţa ungurilor dispe­raţi, înfruntau -i- fără adăpostul sigur a! baionetelor româneşti — a­­tacurile neîntrerupte împotriva neamului.­­Dacă apărătorul dlui N. Iorga se solidarizează cu d-sa și­­ în a­­ceste atacuri — fiind­că nici nu le remarcă, dar să le mai res­pingă — noi nu o puteam face și am răspuns­­— odată pentru tot­deauna — așa cum am răspuns. Iar pentru’apărătorul d-lui N. Iorga adăogăm: răspunsul nostru n’a fost un atac personal ci dim­potrivă o­parare a unui ast­fel de atac venit din partea omului poli­tic N. Iorga. Chestia Fiume — O delegaţie italiană la Londra. — Roma, 9 Nov. întreaga pressă declară, că deşi Wilson e contra soluţiei italiene, conferenţa de pace este dispusă să accepte soluţia italiană în chestiunea Fiume. Londra, 9 Nov. „Times" anunţă din Washington că Lam­sing a a­­vut ori o lungă convorbire cu Wilson acasă în chestia Fiume. Lam­sing a căutat să influenţeze pe Wilson să primească soluţia Italienilor. Sunt speranţe că Wil­son va ceda cu atât mai mult, cu cât el se retrage din viaţa poli­tică. Londra, 9 Nov. O deputaţiune italiană în frunte cu Crespi, com­pusă din 20 delegaţi, a sosit aici şi a avut consfătuiri cu Lloyd George, cu Asquith şi Balfour în chestia Fiume şi Dalmaţia. Dele­gaţii italieni pleacă de-aici la Wa­shington. Lăsaţi­­pentru un moment grijle zilei şi cugetaţi-vă că acţiile voastre la societa­tea GEORGE BARIEW vor face din Braşov un focar de cultură românească şi vor crea mijloacele de a pătrunde cultura noastră adânc în sa­tele Săcuimii desnaţionali­­zate. Mr. 236—ît S». . Rezultatul definitiv al alegerilor In vechiul regim au fost aleşi din 24­7 deputaţi : liberali 103, 1 ternii disidenţi 8, ţărănişti 76, na­turali di­ocraţi 20, cors-prigns­şti 33, idepen­­dependenţi 21, socialişti 7. Iată numele deputaţilor aleşi pentru Camera deputaţilor : Bucureştii Total 23 locuri . Grupul „Clopotul“ : 5 locuri. Liberali ARGEŞ : Vintila I.­­Brătianu. BACAU : Cristea Crisoveanu, Grigore A. Mârza şi Eduard Ra­coviţă. BOTOŞANI: Octav Lupaşcu şi Ion Simionescu. BRAILA : Leonte Moldovanu, Ma­tei Sasu, Ştefan Perieţeanu şi Ion Paraschivescu. BUZĂU : Dr. C. Angelescu, Ius­tin Stânescu, George Georgescu şi George N. Orleanu. CĂLI­ACRA: Mustafa ALa Meh­­nut, Chiurd A­i Mehmed, Aii Pi­­veta, Em­il Pangrati. CONSTANŢA : Const. Alimăniş­­teanu, Marcel Remus Opreanu, Ni­colae Roşculeţ şi Paul Dobrescu. COVURLUI : M. G. Orleanu, A­­lecu N. Dumitriu şi Ştefan H. Şte­fan. DÂMBOVIŢA : Const. D. Dimi­tri­u. FALCIU : C. Al. Holban. GORJ : G. Tâtărescu, Const. Neamţu, Ion Mateescu şi Vasile Arjoceanu. IALOMIŢA: Const. Banu, Sima Ni­cule­scu, N. Popescu-Iotan, Uie Lupu, Mihail Berceanu şi diaconul Al. Dobrescu MEHEDINŢI : P. Gârboviceanu, R. Franasovici, Pompiliu Băbeanu, Constant. Georgescu. NEAMŢ: Dr Al. Comaniţă, Dr. L Costinescu, Leon Pseplinski, Leon Mrejeru şi Alex. Naum. OLT : Al. Alimănişteanu.­­PRAHOVA: Dem. I. Nicolaescu, I. Ionescu- Quintus, C. Ionescu- Lungu, Spirea N. Sorescu, Const. Papazel şi G. C. Fotescu. PUTNA: N. D. Chirculescu şi Vasile Stănescu-Putna. R.­SAR­AT : Alex. I. Zamfirescu. ROMAN : Dr. I. Manolescu şi Alex. Ciocanelli. ROMANAŢI : Ion C. Popescu, Andrei Grigorescu, I. N. Micescu, Virgil Marileanu, T. T. Oroveanu şi I. Fiorian. TECUCI : Nici un liberal. TELEORMAN: Nicolae Racotă. TULCEA : Ion N. Drăghici. TUTOVA: N. N. Simionescu, loi Bonta şi Grigorie D. Vasiliu. VLAŞCA : Dumitru Iuca şi Ion­ T. Ghica. Partidul ţărănesc ARGEŞ : Gr. T. Coanda, N. Ii­ne­scu, M. Marinescu, G. Pitică, N. P. Lungu. Preotul Lazăr Niculescu şi D. Năiescu. BACAU : Ion Borcea, Constantin Nădejde şi Ion Chiriac. BRAILA: P. Bălan şi Grigore Căldăruş. BUZĂU: Vasile Antonescu, A. C. Cuza, D. Barbescu şi preot D. DAMBOVIŢA: Cristache Geor­gescu, Vasile H. Haneş, I. Cioră­­nescu, Cezar I Spineanu, Petre Popescu, preot Const. Cercel şi N. Constantinescu Ciupele. GORJ : Aristică Schileru, Gr. N. Iulian şi St. Bobancu. MEHEDINŢI: Gh. Bazăvan, Gh. I. Portuneanu, I. C. An­gelescu, Preotul I. Runcariu, G. Ruptu­reanu. MUSCEL: Ion Mihalache, preotul Mănescu, Iosif Cătrinescu şi Alex. Muşetescu. TECUCI : Ion G. Beldie, Ion Ră­ducan, preot Theodor Brăescu, Vasile Enache, Andrei şi Ion Câr­lan. TELEORMAN : Ilie Georgescu, Eduard Mirtop, Marin Bunescu, Ion Ionescu-Liţa, Petre Ghinescu, preot Fierea Draghici, Virgil Ma­­gearu, Constantin Miu şi Marin Oprescu. VLAŞCA : Const. Spânişteanu, Stan Morărescu, I. Constantinescu şi Filip Iliescu. Conservatori-progresişti. BACĂU: Mircea T. Cancicoff şi Nicolae T. Ghica. BOTOŞANI: Panait Vizanţi. CONSTANŢA: Leot.-col.Solaconu Aurel şi Ion Bentoiu. IALOMIŢA: Ilie Miulescu. PUTNA: Simion Mehedinţi. ROMAN: Dimitrie Tăcu. ROMANAŢI: Sebastian Radovici. Uniunea democraţiei naţi­onale. BOTOŞANI: Toader Tigău şi Da­vid Şerpeanu VLAŞCA: Vasile M­­ogălniceanu. Partidul naţionalist. COVURLUI: Nicolae Iorga şi Di­­mian Drăgănescu. PRAHOVA: (în cartel cu partidul ţărănesc): D. Munteanu-Râmnic, Toma Voiculescu, Stan Morărescu şi Ion Dim­­a. PUTNA (idem): Ion F. Rădu­­lescu Râmnic, Paraschiv B. Chitiţi şi Ion Ciocârlan. Liberali dezidenţi. BOTOŞANI: Ramiro C. Savi­­nescu. BUZĂU: Pompiliu Ioaniţescu. CONSTANŢA: Ion N. Roman. TUTOVA: Theodor V. Ioan. VLAŞCA: Nicolae Bălănescu. Socialişti. PRAHOVA: Dobrogeanu Alex., Dunăreanu Alex. şi Christescu Gh. Independenţi. COVURLUI: Ion Burbea. FALCIU (independent popular): Dr. N. Lupu şi (Liga poporului) V. Bizănoiu. IALOMIŢA: D. Cristodorescu. OLT: D. G. Căpăţânescu, I. Vişoian, Marin Linca, Milan Ionescu- Berbecaru şi S. Vergulescu. R.­SĂRAT: Const. C. Brăescu, Vespasian Pela, Nicolae Bratasiu şi G. Grigorescu Sihlea. ROMAN: Emilian Flori. ROMANAŢI: (cons.-unionist) C. Basarab Brâncoveanu. TULCEA (nuanţa Liga poporului): Nicola­ I Georgescu preot, Petru Ianculescu, G. I. Cristea, Mihalache Rusu şi Nichita Boniuc. CĂLI­ACRA: Gh Panaitescu. Partidul cetăţenesc şi na­­ţional-liberal. DUROSTOR: Petrescu Comnen Nicolae, dr. Taşcu Pucerea, Missir Petre, Mehmet Fehmi Mustafa şi Sadea Mahmut liberal. Ardealul Rezultatele alegerilor publicate până acum în ziarul nostru le completăm cu următoarele amă­nunte noui. In judeţul târnava-mică au fost aleşi toţi candidaţii oficiali, şi a­­nume d-nii Dr. Ilariu Hollom (I­­basfalău), Dr Romul Boiia (Cicio­­sânmărtin) şi Dr loan Bianu, (Hu­­susău). In judeţul Ciuc au reuşit dea­­semenea candidaţii oficiali d-nii Aurel Esca (Miercurea Ciurului), Dr Emil Precup (Cârţa) şi Octa­­vian Tăslăuanu (Tulgheş). In oraşul Sătmar a fost ales când, oficial advocatul Ioan Să­­variu.* la Bănat au fost aleşi următorii deputaţi şvabi: la Detta: Heinrich Aavender, la Biled: Dr Frecot şi la Periamos: Fr. Dengle. * In Bichis-Ciaba a fost ales de­putat slovacul G. Hrabovschi.­­ * Trei alegeri sunt anulate şi al­bum­e la Cristior (Oiorhsiu) Bor­­goprund (Bistrița Năsăud) şi To­­plița (Murăş-Turda.) Sunt cinci balotaje: La Bran în­tre candidaţii Iuliu Enescu şi prof. Ciiiciu; la Văcăşdia (Bănat) între d-nii Ţ­icu şi Crăcianel; La Sacul (Bănat) între Dr Cornel Cornean şi Dr Tatu; la Craşova (Bănat) între Dr Nedelcu şi Malin Romu­lus şi la Orşova între candidaţii Vasinca şi Tatuc*.­­ Liberalii 10 tocmi. Vintilă I. Brătienul 17,202­­Jean Th. Florescu 16,585 Simion Mândrescu 16,508 Const. Cernescu 16,459 Gh Corbescu 16,274 N. C. Safta 16,157 Iuliu Valaori 16,150 I. C. Panaitescu 15,973 Cezar Th. Pascu 15,968 Emanoil Dan 15,894 C. Gh. Costa-Foru 8617 N. D. Cocea 7984 Dr. N. Lupu 7960 David Emanuel 7710 Ion Teodorescu 7689 Socialisti 3 locuri Toma Dragu 5598 Gheorghe Cristescu 5498 Ilie Moscovici 5324 Nationalisti : 2 locuri V. M Kogălniceanu 4824 Octavian Lugosanu 4058 Grupul „Ochiul lui Dumnezeu : 2 locuri. Nicolae Zanne 4253 Dr. Gh. Gheorghian 4021 Progresiști : 1 loc. Alex. Marghiloman 4597

Next