Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1919 (Anul 82, nr. 228-251)
1919-11-12 / nr. 236
o* 2 teazul, înveselesc şi luminează câmpiile cari de veacuri erau scăldate în lacrimi şi in sârge. Astfel începem într’o zi de sărbătoare, războiul cel mai măreţ din istoria noastră, în care ostaşul român a arătat duşmanului nostru secular, ne însemnează baioneta în mâna omului conştient de menirea lui şi de dreptatea cauzei, în numele căreia se ridicase. Baioneta şi pieptul ostaşilor noştri au format zidul de granit, de care s’au spart valurile furioase, mereu crescânde ale sălbaticului cutropitor. Luptele de eroică apărare dela Braşov, Predeal, Prahova, Jiu, Olt, Câmpulung, Oituz, Uz,Trotuş, vor rămâne deapururi în istoria poporului nostru o dovadă neperitoare despre vrednicia ostaşului nostru, care a ştiut să moară pentru fericirea urmaşilor şi răzbunarea străbunilor. — Ce să mai zic de memorabilele lupte dela Mărăşeşti, Măreşti şi Tisa, în caii eroii şi martirii neamului din toate timpurile au fost pe deplin răzbunaţi? Mărăşeştii, şi Tisa, iată răspunsul demn şi nobil, pe care ostaşul român l-a dat tuturor acelora, cari fără să-l cunoască, l-au calomniat. Sacrificiul enorm şi sublim adus de armata română în acest război, a format piedestalul, pe care s’a ridicat mărită, întărită şi glorioasă România de azi şi de mâne! Monumentul cel mai frumos altimpurilor de azi, adecă unitatea neamului şi a limbei noastre române, ostaşului român avem să o mulţumim!? Această unitate a neamului nostru care e un paladiu cultural ce vorbeşte în modul cel mai elocvent despre existenţa noastră ca popor pe aceste planuri, precum despre vitalitatea Românului pentru toate veacurile viitoare, numai şi numai lui, avem să o mulţumim! Ţinând seamă de greutăţile ce le-au avut de învins, de lipsurile pe cari le-au îndurat şi de mediul anarhic, de care au fost înconjuraţi, putem afirma fără exagerare, că ţinuta ostaşilor români de pe atunci şi de azi, formează pentru ei în primul rând şi pentru noi toţi cel mai însemnat punct de onoare din războiul nostru. Disciplina lor este şi azi aceeaşi spiritul lor de jertfă, devotamentul cătră Rege şi dragostea cătră Ţară a crescut! Ne împlinim o sfântă datorinţă, fraţilor, dacă azi ne proşternem în faţa mormintelor, astor fel de eroi şi aducem tributul nostru de adâncă recunoştinţă. Slavă şi cinste vouă eroi neînspăimântaţi, cari cu atâta curaj şi cu negrăit devotament aţi luptat pentru binele neamului. Laudă şi pomenire vecinică vouă, viteji nebiruiţi, cari cu trupurile voastre aţi presărat colinele Braşovului. Voi străluciţi înaintea lui Dumnezeu, ca cele mai luminoase stele, iar numele vostru va fi săpat în tabla aducerii aminte a tuturor oamenilor de bine. Pilda marinimoasei voastre jertfe de sânge, va străluci cu raze ca de foc în adâncul nepătruns al veacurilor şi va sluji ca un puternic îndemn de luptă generaţiilor viitoare. Şi dacă s’au găsit astfel de oameni criminali, cari cu mâni sacrilege au batjocurit şi pângărit trupurile voastre, şi nu v’au lăsat să odihniţi în acest loc de frunte, unde chiar duşmanii voştri seculari v’au aşezat, pedeapsa lui Dumnezeu îi va ajunge. Noi, fraţii voştri buni, cu recunoştinţă eternă ne plecăm în faţa voastră, căci prin jertfa voastră, visul nostru a devenit o realitate: România este şi va rămâne vecinie Mare. Amin. Cuvântarea d-lui colonel Ernest Vişan Scumpi Eroii Se ’negurase cerul. Se cutremura pământul. Se clătinau lespezile de de criptele Voevozilor.. Se spulbera ţărâna de pe morminte, iar în văzduhuri răsuna puternic un strigăt, o chemare... Era chemarea misterioasă a acelora cari aşteptau supt glie sosirea clipei mântuitoare... Era glasul strămoşilor, care ne arăta că ceasul Împlinirii nădejdilor de veacuri a sosit... Şi atunci noi, într’un amurg de vară, toţi ca anul, am simţit clocoţindu-ne cu înfiorare sângele prin vine şi ne-am avântat peste crestele munţilor pentru a relua cu puterea braţelor noastre aceea ce ni se furase de către nişte vrăjmaşi hrăpăreţi, pripăşiţi pe meleagurile noastre, tocmai din întunecimile Asiei... Sforţarea noastră, tot atât de măreaţă în fapte şi de tristă în jertfe, ca şi aceea pe care o încercaseră şi înaintaşii noştri, vitejii lui Mihai, o ştie astăzi lumea întreagă şi o vor povesti-o pe de rost copiii copiilor noştri. Uriaşe au fost piedecile ce ne-au stat în cale, crunte au fost luptele prin care noi trebuia să arătăm lumii dreptatea pe care o căutam, mult a fost sângele cu care am înroşit zăpezile munţilor noştri şi mulţi am fost hărăziţi de soartă să putem vedea cu ochii visul de aur împlinit. Dar tot mulţi aţi furt şi voi, scumpi tovarăşi de luptă, cari aţi rămas ca să sfinţiţi cu osămintele voastre locul şi clipa în care aţi căzut !... Descoperiţi venim astăzi la voi ! Cu inimele pline de pioşenie plecăm frunţile înaintea crucilor voastre. Şi nu ca să plângem ca într’o zi de doliu, ci ca să preamărim, ca într’o zi de sărbătoare, supremul vostru sacrificiu, ne-am adunat în jurul vostru. Odihniţi-vă ca nişte adevăraţi şi fericiţi eroi lângă sânul Tatălui, care v’a învrednicit ca prin durerea şi jertfa voastră să se descătuşeze şi să se sdrobească o robie seculară. Trimiteţi de acolo urmaşilor voştri tăria de care vor avea nevoie în clipele grele de cari neamul nostru nu este încă scutit. Inarmaţi-ne cu darul de a putea să fim şi noi la înălţimea faptelor voastre vitejeşti, atunci când ţara va cere fiilor ei un nou tribut de sânge. Luaţi-ne în paza voastră, scumpi Eroi, şi sfântă vă va fi memoria!... Iubiţi ostaşii Am făcut din ziua de azi o zi sfântă şi ne-am strâns în jurul dragilor noştri eroi, căzuţi fără a li se cunoaşte chiar numele in luptele pentru liberarea Braşovului. N’am venit cu sufletele cernite şi pornite pe jale, ci învioraţi de cele mai alese sentimente . Sentimentul mândriei şi al cinstirii. Un popor, care nu ştie să se mândrească de jertfele pe care a putut să le facă la vremuri mari, un popor care nu obicinueşte să cinstească cum se cuvine memoria eroilor acestor vremuri, este un popor nenorocit, menit vegetării sau peirii. Un alt sentiment care trebue să ne animeze astăzi este sentimentul recunoştinţei. Când pimbăm liber paşii mândri şi voioşi ai regimentelor noastre pe frumoasele uliţi ale Braşovului secular, când feciorii de supt drapel, adunaţi de prin toate unghiurile Ardealului, sunt liberi a şi cadenţa marşul după ritmul cântărilor pe care le flutură buzele lor în frumosul grai românesc, când ciobanii noştri îşi pot mâna turmele lor de mioare de pe o poală pe alta a muntelui fără a se mai isbi de armele duşmănoşilor paznici al unei graniţe fără de noimă, când aceste bucurii nespuse le gustăm astăzi cu tot nesaţiul răbdării de veacuri, nu se poate să uităm sentimentul de recunoştinţă pe care-l datorăm celor ce se odihnesc sub aceste cruci. Iubiţi ostaşi ! Am mai venit astăzi aici şi pentru altceva. După cum călătorul din ţinuturile pustii şi bătute de soare aleargă să şi lipească buzele arzânde pe faţa lucie şi răcoritoare a apei de isvor, sorbind odată cu ea, ca prin făcut, o vlagă nouă pentru trupul său trudit, tot aşa şi noi trebue să venim la mormintele eroilor noştri pentru ca sufletele noastre să se întărească de la viaţa pe care ele o povestesc. Un mormânt de erou este un izvor de viaţă nouă. De aceea trebue să se adune aci întregul popor al celor micuţi, dar cari vor fi conducătorii de mâine ai destinului României Mari. Aici vor înţelege ei, mai bine ca oriunde, încercările supreme, cari au dovedit lungi puterea noastră de vitalitate. Aici, reflectând asupra gigantei ciocniri omeneşti, şi asupra grozavei vijelii abătută peste ţara noastră, va putea tineretul să-şi sădească în suflet iubirea idealismului, spiritul de jertfire, dispreţul pentru moarte. Aici vor învăţa ei ce însemnează stăpânirea sufletului asupra trupului, asupra materiei şi numai aici se va clarifica şi întări în mintea lor noţiunea de patrie şi de neam, care singure pot da forţa nepieritoare şi înflăcărată de a-şi sacrifica viaţa când ţara o cere. Iată dar pentru ce, cu frunţile înclinate spre sfintele cruci, trebue să trimitem omagiile noastre pline de recunoştinţă şi de pioşenie către scumpii noştri sărbătoriţi, şi să strigăm: Trăiască de-a pururi memoria eroilor! Trăiască M. S. Regele Ferdinand, în numele şi sub comanda căruţa ei şi-au vărsat sângele şi şi-au câştigat titlul de Eroi! Trăiască România Mare, care şi-a cimentat temeliile pesta moaştele lor sfinte! Ural ma & * ft * Kl * Sfe? După aceea, depun coroane d-na Constanţa C. Popovici din partea Reuniunei femiior române şi d-na văduva prof. Vătăşan din partea Reuniunei femeilor pentru ajusrarea văduvelor sărace. Serbarea s’a încheiat printr’o impunătoare defilare, în piaţa Bertherot, primită de dl comandant al garnizoanei, ofiţeri superiori şi autorităţile civile. * In numele redacţiei ziarului „Gazeta Transilvaniei” a vorbit d-l Victor Branisce, arătând motivele că.ni au îndemnat ziarul nostru să ia iniţiativa acestei solemnităţi pioase întru pomenirea de veci a eroilor înmormântaţi în cimiterul acestei biserici istorice. lestâinuirile hi BethmannHollweg Se cere punerea sub acuză a generalilor Hindenburg şi Ludendorff Berlin - Nov. — In urma gravelor declaraţii făcute de Bethmann Hollweg în faţa Reichstag-ului contra lui Hindenburg şi Ludendorff se convoacă adunarea naţională pentru 14 Novembrie spre a se pronunţa, dacă trebuie, sau nu, daţi judecăţii Hindenburg şi Ludendorff. Socialdemocraţii şi partidele socialiste sunt pentru punerea sub acuză a celor doi generali. Pressa lor a şi început să-i atace. Ag. Deci a Convocarea sinodului Biserica! Sf Nicolae ! — Isîraifirea d® dintri seara — Sinodul extraordinar al Bisericei Sf. Nicolae a fost convocat pentru Duminică 16 Noemvrie ora 11 dimineaţa pentru alegerea unui comitet parohial şi a delegaţiunilor şcolare. Datoria tuturor parohienilor este să ia parte în număr mare la acest act constituţional bisericesc , având în vedere interesele mari ale bisericei şi şcoalelor româneşti confesionale din Braşov. In vederea acestei alegeri se va ţine Vineri seara la ora 6 în sala festivă a gimnaziului o mare întrunire a parohienilor, la care invităm să participe cât mai mulţi parohieni ai bisericei Sf. Nicolae. S '0 Ziarul „Patria® — și am recunoscut pana d-lui I. Agârbiceanu (ceea ce putea face semnând articolul și atunci nu răspundeam astfel, fiind-că respectăm convingerile personale) — remarcând articolul nostru privitor la d nul N. lorga, omul politic, fals fică întregul nostru text ca să poată apara cum crede de cuviinţă atacurile politice ale d-lui N. Iorga îndreptate împotriva Consiliului Dirigent şi personal a d-lui Iuliu Maniu. Ziarul „Patria® spune că „Gazeta Transilvaniei" ar fi răspuns astfel la întrebarea: Cine este d-l N. Iorga — d-nul N. Iorga ol trecut, nu numai autorul acelui articol?: Un om fărâ consecvenţă (Noi am zis: un om politic, şi d-le Agârbiceanu, este foarte mare diferenţă); am zis: „un om politic a cărui consecvenţă — faţă de chiar prietenii d-sale, nu mai e nevoie s’o remarcăm". Să trecem însă mai departe: d-l Agârbiceanu dela oficiosul partidului naţional scrie că am calficat pe d-nul N. Iorga ca „om violent şi pripit". Nu e adevărat. Noi am răspuns — cum şi d-nul Agârbiceanu recunoaşte că poţi răspunde ieşirei violente a d-lui N. Iorga, cu acest prilej de atac împotriva d-lui Iuliu Maniu. Am zis: Nu ne supărăm de eşirea violentă a d-lui N. Iorga. Aşa-s la d-sa toate actele politice, pripite. E o părere a noastră şi a multora. De ce se supără dlar „Patria" când e vorba să răspundeu la un atac violent şi de sigur pripit al d-lui N. Iorga împotriva d-lui Iuliu Maniu şi a Consiliului dirigent? Şi noi am mai spus că: profesorul strălucit, în loc să sprijine Universitatea din Cluj (şi adăogăm azi: prin venirea d-sale la deschidere sau printr’un curs ori conferinţă pe care noi o aşteptăm să o salutăm cu mare însufleţire) , d-sa ne dă sfaturi politice. Aci s’a încheiat atacurile personale — cum zice „Patria" — pe când noi am remarcat tocmai neaşteptata şi bizantina interpretare a d-lui N. Iorga de a da un caracter antidinastic comunicatului Consiliului Dirigent. Dar despre aceasta apărătorul din „Patria", nu spune nici un cuvânt. Şi e regretabil. Noi am remarcat răspunsul din „Patria“ deoarece se încearcă a prezenta ziarul nostru ca un organ de scandal — ceea ce respingem cu toată indignarea şi de atac personal. Nu atacăm personal, în politică, decât pe oamenii politici cari fac atacuri personale — şi d-l N. Iorga, comentând comunicatul C. Dirigent ataca personal pe d-nul Iuliu Maniu, atribuind -i intenţiuni politice pe care noi ştim că’ nu le ar , sau calificându l, cu ironie, cum a făcut-o altădatâ, „omul de treabă dela Blaj®. Apărătorul d-lui N. Iorga nu remarcă nimic din atacurile omului politic , Iorga îi aruncă acuzaţiuni acelora cari au pus lucrurile la punct, lămurind pentru publicul românesc origina acestor atacuri şi firea omului politic care le face. Nu putem primi aceste atacuri nedrepte cu spinarea îndoită, dela oricine ar veni ele. Nu cunoaştem idoli în politică. Şi credem că demnitatea în viaţa politică cere să primeşti, gata de luptă, pe oricare adversar şi mai ales pe unil care — cu toate dovezile de respect şi admiraţie pentru învăţătura sa — nu ezită să folosească expresii jignitoare cum sânt „date fiind resorturile ascunse cari mişcă figurile de faţadă din acest guvern al Ardealului", sau „hrănit cu teorii pe care, dacă nu le-am şti aduse din Bucureşti prin agenţii cunoscuţi nouă (o afirmaţie categorică care trebuieşte dovedită N. R. G. Tr)ie-am crede culese, din vre-o veche tămăioagă ungurească de „drepturi" de la Seghedin". Aşa vorbea omul politic Iorga de Consiliul Dirigent şi de di Iuliu Maniu de oamenii caii până ori, în faţa ungurilor disperaţi, înfruntau -i- fără adăpostul sigur a! baionetelor româneşti — atacurile neîntrerupte împotriva neamului.Dacă apărătorul dlui N. Iorga se solidarizează cu d-sa și în aceste atacuri — fiindcă nici nu le remarcă, dar să le mai respingă — noi nu o puteam face și am răspuns— odată pentru totdeauna — așa cum am răspuns. Iar pentru’apărătorul d-lui N. Iorga adăogăm: răspunsul nostru n’a fost un atac personal ci dimpotrivă oparare a unui astfel de atac venit din partea omului politic N. Iorga. Chestia Fiume — O delegaţie italiană la Londra. — Roma, 9 Nov. întreaga pressă declară, că deşi Wilson e contra soluţiei italiene, conferenţa de pace este dispusă să accepte soluţia italiană în chestiunea Fiume. Londra, 9 Nov. „Times" anunţă din Washington că Lamsing a avut ori o lungă convorbire cu Wilson acasă în chestia Fiume. Lamsing a căutat să influenţeze pe Wilson să primească soluţia Italienilor. Sunt speranţe că Wilson va ceda cu atât mai mult, cu cât el se retrage din viaţa politică. Londra, 9 Nov. O deputaţiune italiană în frunte cu Crespi, compusă din 20 delegaţi, a sosit aici şi a avut consfătuiri cu Lloyd George, cu Asquith şi Balfour în chestia Fiume şi Dalmaţia. Delegaţii italieni pleacă de-aici la Washington. Lăsaţipentru un moment grijle zilei şi cugetaţi-vă că acţiile voastre la societatea GEORGE BARIEW vor face din Braşov un focar de cultură românească şi vor crea mijloacele de a pătrunde cultura noastră adânc în satele Săcuimii desnaţionalizate. Mr. 236—ît S». . Rezultatul definitiv al alegerilor In vechiul regim au fost aleşi din 247 deputaţi : liberali 103, 1 ternii disidenţi 8, ţărănişti 76, naturali diocraţi 20, cors-prignsşti 33, idependependenţi 21, socialişti 7. Iată numele deputaţilor aleşi pentru Camera deputaţilor : Bucureştii Total 23 locuri . Grupul „Clopotul“ : 5 locuri. Liberali ARGEŞ : Vintila I.Brătianu. BACAU : Cristea Crisoveanu, Grigore A. Mârza şi Eduard Racoviţă. BOTOŞANI: Octav Lupaşcu şi Ion Simionescu. BRAILA : Leonte Moldovanu, Matei Sasu, Ştefan Perieţeanu şi Ion Paraschivescu. BUZĂU : Dr. C. Angelescu, Iustin Stânescu, George Georgescu şi George N. Orleanu. CĂLIACRA: Mustafa ALa Mehnut, Chiurd Ai Mehmed, Aii Piveta, Emil Pangrati. CONSTANŢA : Const. Alimănişteanu, Marcel Remus Opreanu, Nicolae Roşculeţ şi Paul Dobrescu. COVURLUI : M. G. Orleanu, Alecu N. Dumitriu şi Ştefan H. Ştefan. DÂMBOVIŢA : Const. D. Dimitriu. FALCIU : C. Al. Holban. GORJ : G. Tâtărescu, Const. Neamţu, Ion Mateescu şi Vasile Arjoceanu. IALOMIŢA: Const. Banu, Sima Niculescu, N. Popescu-Iotan, Uie Lupu, Mihail Berceanu şi diaconul Al. Dobrescu MEHEDINŢI : P. Gârboviceanu, R. Franasovici, Pompiliu Băbeanu, Constant. Georgescu. NEAMŢ: Dr Al. Comaniţă, Dr. L Costinescu, Leon Pseplinski, Leon Mrejeru şi Alex. Naum. OLT : Al. Alimănişteanu.PRAHOVA: Dem. I. Nicolaescu, I. Ionescu- Quintus, C. Ionescu- Lungu, Spirea N. Sorescu, Const. Papazel şi G. C. Fotescu. PUTNA: N. D. Chirculescu şi Vasile Stănescu-Putna. R.SARAT : Alex. I. Zamfirescu. ROMAN : Dr. I. Manolescu şi Alex. Ciocanelli. ROMANAŢI : Ion C. Popescu, Andrei Grigorescu, I. N. Micescu, Virgil Marileanu, T. T. Oroveanu şi I. Fiorian. TECUCI : Nici un liberal. TELEORMAN: Nicolae Racotă. TULCEA : Ion N. Drăghici. TUTOVA: N. N. Simionescu, loi Bonta şi Grigorie D. Vasiliu. VLAŞCA : Dumitru Iuca şi Ion T. Ghica. Partidul ţărănesc ARGEŞ : Gr. T. Coanda, N. Iinescu, M. Marinescu, G. Pitică, N. P. Lungu. Preotul Lazăr Niculescu şi D. Năiescu. BACAU : Ion Borcea, Constantin Nădejde şi Ion Chiriac. BRAILA: P. Bălan şi Grigore Căldăruş. BUZĂU: Vasile Antonescu, A. C. Cuza, D. Barbescu şi preot D. DAMBOVIŢA: Cristache Georgescu, Vasile H. Haneş, I. Ciorănescu, Cezar I Spineanu, Petre Popescu, preot Const. Cercel şi N. Constantinescu Ciupele. GORJ : Aristică Schileru, Gr. N. Iulian şi St. Bobancu. MEHEDINŢI: Gh. Bazăvan, Gh. I. Portuneanu, I. C. Angelescu, Preotul I. Runcariu, G. Ruptureanu. MUSCEL: Ion Mihalache, preotul Mănescu, Iosif Cătrinescu şi Alex. Muşetescu. TECUCI : Ion G. Beldie, Ion Răducan, preot Theodor Brăescu, Vasile Enache, Andrei şi Ion Cârlan. TELEORMAN : Ilie Georgescu, Eduard Mirtop, Marin Bunescu, Ion Ionescu-Liţa, Petre Ghinescu, preot Fierea Draghici, Virgil Magearu, Constantin Miu şi Marin Oprescu. VLAŞCA : Const. Spânişteanu, Stan Morărescu, I. Constantinescu şi Filip Iliescu. Conservatori-progresişti. BACĂU: Mircea T. Cancicoff şi Nicolae T. Ghica. BOTOŞANI: Panait Vizanţi. CONSTANŢA: Leot.-col.Solaconu Aurel şi Ion Bentoiu. IALOMIŢA: Ilie Miulescu. PUTNA: Simion Mehedinţi. ROMAN: Dimitrie Tăcu. ROMANAŢI: Sebastian Radovici. Uniunea democraţiei naţionale. BOTOŞANI: Toader Tigău şi David Şerpeanu VLAŞCA: Vasile Mogălniceanu. Partidul naţionalist. COVURLUI: Nicolae Iorga şi Dimian Drăgănescu. PRAHOVA: (în cartel cu partidul ţărănesc): D. Munteanu-Râmnic, Toma Voiculescu, Stan Morărescu şi Ion Dima. PUTNA (idem): Ion F. Rădulescu Râmnic, Paraschiv B. Chitiţi şi Ion Ciocârlan. Liberali dezidenţi. BOTOŞANI: Ramiro C. Savinescu. BUZĂU: Pompiliu Ioaniţescu. CONSTANŢA: Ion N. Roman. TUTOVA: Theodor V. Ioan. VLAŞCA: Nicolae Bălănescu. Socialişti. PRAHOVA: Dobrogeanu Alex., Dunăreanu Alex. şi Christescu Gh. Independenţi. COVURLUI: Ion Burbea. FALCIU (independent popular): Dr. N. Lupu şi (Liga poporului) V. Bizănoiu. IALOMIŢA: D. Cristodorescu. OLT: D. G. Căpăţânescu, I. Vişoian, Marin Linca, Milan Ionescu- Berbecaru şi S. Vergulescu. R.SĂRAT: Const. C. Brăescu, Vespasian Pela, Nicolae Bratasiu şi G. Grigorescu Sihlea. ROMAN: Emilian Flori. ROMANAŢI: (cons.-unionist) C. Basarab Brâncoveanu. TULCEA (nuanţa Liga poporului): Nicola I Georgescu preot, Petru Ianculescu, G. I. Cristea, Mihalache Rusu şi Nichita Boniuc. CĂLIACRA: Gh Panaitescu. Partidul cetăţenesc şi naţional-liberal. DUROSTOR: Petrescu Comnen Nicolae, dr. Taşcu Pucerea, Missir Petre, Mehmet Fehmi Mustafa şi Sadea Mahmut liberal. Ardealul Rezultatele alegerilor publicate până acum în ziarul nostru le completăm cu următoarele amănunte noui. In judeţul târnava-mică au fost aleşi toţi candidaţii oficiali, şi anume d-nii Dr. Ilariu Hollom (Ibasfalău), Dr Romul Boiia (Ciciosânmărtin) şi Dr loan Bianu, (Hususău). In judeţul Ciuc au reuşit deasemenea candidaţii oficiali d-nii Aurel Esca (Miercurea Ciurului), Dr Emil Precup (Cârţa) şi Octavian Tăslăuanu (Tulgheş). In oraşul Sătmar a fost ales când, oficial advocatul Ioan Săvariu.* la Bănat au fost aleşi următorii deputaţi şvabi: la Detta: Heinrich Aavender, la Biled: Dr Frecot şi la Periamos: Fr. Dengle. * In Bichis-Ciaba a fost ales deputat slovacul G. Hrabovschi. * Trei alegeri sunt anulate şi albume la Cristior (Oiorhsiu) Borgoprund (Bistrița Năsăud) şi Toplița (Murăş-Turda.) Sunt cinci balotaje: La Bran între candidaţii Iuliu Enescu şi prof. Ciiiciu; la Văcăşdia (Bănat) între d-nii Ţicu şi Crăcianel; La Sacul (Bănat) între Dr Cornel Cornean şi Dr Tatu; la Craşova (Bănat) între Dr Nedelcu şi Malin Romulus şi la Orşova între candidaţii Vasinca şi Tatuc*. Liberalii 10 tocmi. Vintilă I. Brătienul 17,202Jean Th. Florescu 16,585 Simion Mândrescu 16,508 Const. Cernescu 16,459 Gh Corbescu 16,274 N. C. Safta 16,157 Iuliu Valaori 16,150 I. C. Panaitescu 15,973 Cezar Th. Pascu 15,968 Emanoil Dan 15,894 C. Gh. Costa-Foru 8617 N. D. Cocea 7984 Dr. N. Lupu 7960 David Emanuel 7710 Ion Teodorescu 7689 Socialisti 3 locuri Toma Dragu 5598 Gheorghe Cristescu 5498 Ilie Moscovici 5324 Nationalisti : 2 locuri V. M Kogălniceanu 4824 Octavian Lugosanu 4058 Grupul „Ochiul lui Dumnezeu : 2 locuri. Nicolae Zanne 4253 Dr. Gh. Gheorghian 4021 Progresiști : 1 loc. Alex. Marghiloman 4597