Gazeta Transilvaniei, decembrie 1919 (Anul 82, nr. 252-274)
1919-12-02 / nr. 252
r Cerere Consiliul suprem României şi Serbiei — Noul lămuriri sosite de la Paris — Lyon. Consiliul suprem a hotărât sa prezinte delegaţiei sârbe un protocol de anchetare la tratatul cu Austria, pe care urmează să-l semneze înainte de a depune semnătura pe tratatul cu Bulgaria. Copia autentică a acestui act, va fi comunicată și celorlalţi semnatari ai tratatului dela S. Germain. Pe de altă parte consiliul suprem constatând că s’a produs o întârziere în remiterea ultimei sale note către România, a hotărît, că joi se va adăoga la tratat un protocol acordând României un termin de 8 zile ca să semneze. Mai întâi România va trebui să semneze tratatul dela S. Germain, precum şi două anexe financiare şi tratatul relativ la protecţia minorităţilor. Serbia semnează pacea ca Austria, Paris. — „Petit Parisien" anunţă că primul delegat iugoslav s’a prezentat ori consiliului de 5, declarând că guvernul iugoslav a hotărât semnarea păcei cu Austria, prezentând rezerve în scris. Nr. 252-1919 Raportul O.,cietatea naţiunilor d e drept internaţional.— a d-lui Bueler, Elveţia a consimţit de-a întră în relatatea naţiunilor. Ziarul elveţian „Le Démocrate11 într’un prim-articol, scrie următoarele, referitoare la această decisiune aElveţiei: „In zilele trecute, Societatea naţiunilor a importat o victorie strălucită la adunarea Societăţei elveţiene de drept internaţional.Aceasta s-a pronunţat în unanimitate, cu excepţia a trei voturi, în favorul aderărei Elveţiei. Doi, din cei trei contrari, au luat cuvântul: dl Fick, de la Stimmen im Sturm, şi judecătorul federal Merz, ale cărui opinii germano-file sunt bine cu- ' vnoscute. Aceşti doi oratori n’au p putut să convertească decât un singur coleg, din treizeci. Juriştii nu se pot converti cu toate inexactităţile pe cari le conţine d.e raportul d-lui Bueler. Partizanii adevărei: Burckhardt din Berna, Eugène Borel din Geneva, Grossmann din Zürich, Waltotton din Lausanne, apoi din Calender,Scherrer Fullemann, Rappard, Max Huber, n’au avut nici o greutate ca să combată pe cei doui adversari. Din nenorocire însă, rătăcirile juridice ar putea să găsească răsunet în cameră şi printre marele public. Se ştie că rapoartele reprezentanţilor comisiunilor in Cameră au fost imprimate. Anume: acelea ale dlui Spahn in nemţeşte, Meuren în franţuzeşte, Bolella în italieneşte pentru majoritate şi ale dlor Bueler şi Gustave Müller pentru cele două minorităţi reacţionare şi socialiste. Cele trei rapoarte ale majorităţei sunt complecte şi sprjjinte in mod solid. Nu vom menţiona decât pe scurt acela al d-lui Müller Acest şef socialist crede, că suntem în ajunul prăbuşirei generale şi că Societatea naţiunilor este un mijloc pentru a întârzia prăbuşirea inevitabilă şi îmbucurătoare a spune:, cu danengele , nica întreaga ei frumseţe, sau mai bine zis în întreaga ei oroare. Rămâne încă raportul dlui Bueler, fost preşedinte al consiliului naţional. Dl Bueler, colonel, este unul din reacţionarii model: el reprezintă în partidul conservator — catolic nuanţa aristocraţilor şi autocratică. Nu crede decât în forţa brutală şi violenţă. Sforţările gepacifiştilor sunt nou vederile sale. De asemenea, cu groază, Elveţiei în Liga şita sacrificiile enorme va face această —şi neutralitatea şinonitatea. Bueler slăveşte în termini dithiratorici neutranitei Elveţiei. Aceasta e venit o maximă de stat. Ea a protejat pe Elveţienii în decurs de nervat, deoarece, când neutri, Elit lupta pe toate că din Europa. Şi raţie acestei neui au putut să scape .imului războiu naşim aci aproape tot atâtea greşeli, cât şi cuvinte. In decursul epocei eroice, Eveţienii nu s’au gândit nici odată la neutralitate. Numai după înfrângerea dela Mariguan au căutat acest scut, iacan au ajuns în 1648 şi 1815 Până în 1815 această neutralitate a fost era foarte elastic, nu împiedică pe Elveţieni de-a trimite în Franţa regimente pentru a lupta în intensul la o mulţime de ţâri streine, acoliţiile sfatului neutru, încă vagin 1815, au fost precizate prin onvenţia din Hage în 1907. Deci vedem, că această noţiune a oferit o evoluţiune constantă. Curaj ar putea admite că transformarea olitică formidabilă din 1919 să amână fără influenţă asupra acesei evoluţiuni. A crede însă că mai neutralitaea ne-a permis si ăraâvem departe da marele râzoiu, ar fi o îndrăsneală, după blama neutralitatei belgiene. Ia 3 August 1914 s’a prăbuşit neutralitatea fetică, lovită drept la inimă, în Eveţia ca pretutindeni, prin înaintarea trupelor germane spre Liège Dacă Elveţia a rămas departe de conflict, o datoreşte aceasta situaţiunei sale geografice, Tirumul dela Berlin spre Paris trecând peste Bruxelles şi nu peste Berna, apoi prestigiului de care se bucură poporul elveţian, ca agent de conciliare între popoare. (Crucia roşie, birouri internaţionale etc.) Această neutralitate, continuă d-l Bueler, nu este concilabilâ în principiile societăţii naţiunilor. Aceasta din urmă, care admite doctrina lui Monroe, nu o recunoaşte de altcum. Refuzând de-a face o deosebire între neutralitatea politică şi economică, Elveţia va trebui să părăsească neutralitatea sa perpetuă. Răspunsul este uşor. Este drept, că principiul de neutralitate este incompatibil cu acela al Societăţei naţiunilor, ca şi doctrina lui Monroe şi hegemonia britanică pe oceane. Din momentul in care se admite predeci în principiu, în favorul Statelor Unite şi al Angliei, Elveţia nu trebue să ezite de-a pretinde să se ţină cont de situaţia sj± particulară. Neutralitatea Elveţiei care nu fusese recunoscută decât prin tratatul de la Paris, a fost recunoscută în mod formal prin tratatul de la Versailles. Nu avem îndrăsneala, ca raportorul minorităţilor, să ne îndoim de valoarea semnatarei Aliaţilor, şi puţin ne importă că aceasta a fost pusă pe documentul de la Paris, sau de la Versailles. In ceia ce priveşte aşa zisa „neutralitate economică" aceasta este o invenţiune a oamenilor cari nu se pricep de loc în această chestiune. Convenţia din Haye din 1907, referitoare la drepturile şi datorinţele ţârilor neutrale nu spune nimica în această privinţă. Ba chiar se contrazice, autorizând pe locuitorii statelor neutre să furnizeze beligeranţilor material de războiu în proporţiuni neegale. Aşadar, se poate vedea că Elveţia a liferat material de război, fie Aliaţilor, fie imperiilor centrale, fără a vorbi de alimente, cari sunt atât de necesare rezistenţei beligeranţilor. Unde este deci neutralitatea economică ? Dealtcum, şi acesta este un punct esenţial: Dl Bueler ştie foarte bine că tratatul de la Paris interzice neutralitatea economică, în cazul unui războiu injust, nu numai statelor societare, ci şi celorlalte. Aderarea, sau refuzul de-a adera nu schimbă nimica în situaţia Elveţiei sub acest raport. Trebue s-o ştie aceasta dacă şi-a luat osteneala de-a ceti tratatul de la Paris, atuncia însă pentru ce se preface de-a crede contrarul ? Trecem la celelalte consideraţiuni ale acestui raport, cari isvorăsc din cele dintâiu şi cari revelă o pornire de defăimare cam copilăriască, contra puterilor aliate. De fapt, acest argument este de o lipsă rară de argumente şi lectura sa are efectul de a întări pe partizanii Societăţii naţiunilor în convingerile lor. Pentru serviciul telegrafic De câteva zile ne sosesc telegramele cu mare întârziere. Eri nu ne-a parvenit nici o telegramă nici de la Bucureşti, nici de la Ag. Dacia din Cluj. Nu ştim cum să interpretăm această lipsă de atenţiune şi grija pentru un serviciu public pe care-l face gazeta noastră. Ştim că telegramele ni se trimit în fiecare zi regulat. De ce nu ne sosesc tot astfel, nu putem pricepe. Ar trebui ca organele de stat să se îngrijească ca acest serviciu să se facă regulat cel puţin pentru ziare. Avem destule cheltueli cu aceste telegrame ca să mai suportăm pagube mari prin nesosirea lor la timp. O singură explicaţie ar fi la această întârziere. Nu cumva sosesc cu poşta, carira ce scrisoare ? Oare întreruperea circulaţiei trenărilor să fie în legătură cu nesosirea telegramelor noastre ? Dacă se aduc cu poşta şi nu se dau pria fir atunci de ce să potba în zadar taxe de telegraf? Aşteptăm să se facă o cercetare a cărei rezultat să ni se comunice Şi rugăm, cu insistenţă, ca să nu fim nevoiţi a reveni, să se regularizeze odată acest serviciu de telegrame pentru ziare. GAZETA TRANSILVANIEI SITUAŢIA Demisia guvernului. — Nota către Consiliul de cinci - Cine va forma guvernul. înainte de-a fi prezentat Parlamentului o moţiune — după cum se spunea în cercurile politice din Bucureşti, guvernul şi-a înaintat demisiunea, imediat după constituirea biurourilor parlamentare. Guvernul Văildar, făcând uz de însărcinarea specială de a face numai alegerile — a ţinut să nu se amestece în problemă externă a României, lăsândParlamentului răspunderea situaţiunei. Noul guvern — după indicaţiile pe cari le dă şi oficiosul liberal „Viitorul — va fi format, cum am spus eri, de către reprezentanţi ai blocului parlamentar. Nu se spunecine va fi preşedintele acestui guvern, pe care „Viitorul* îl vede în persoana d-lui Iuliu Maniu. Noul guvern ia o sarcină foarte grea, în urma acţiunei politice a unui partid şi a unui om — care desigur şi-a pus întregile servicii întru susţinerea intereselor ţărei, aşa cum a crezut că le poate servi Credem că răspunderile situaţiei de azi şi le asumă acest partid ca şi aceia cari, prin acţiuni personale, au influenţat politica noastră externă. Guvernul ce se va forma nu poate avea alte răspunderi decât o hotărâre ce va lua în înţelegere cu Parlamentul Ţârei, în condiţiunile creiate azi României. Desigur că însufleţite de cel mai cald patriotism, Parlamentul şi guvernul ţârei vor accepta numai hotărârile cari vor sluji interesele adevărate ale României Mari care se află în pragul evenimentelor ce vor influinţa desvoltarea ei de mâine. * In ultimul său consiliu de miniştri, guvernul Văitoianu a hotărât comunicarea la Paris că nu poate semna pacea de la Sant- Germain, aşteptându se în această privinţă votul Parlamentului. In acest consiliu sa redactat nota de răspuns către Consiliul Suprem şi care va fi imediat înmânată reprezentanţilor puterilor aliate din Bucureşti. Până la ora când punem ziarul sub presa nu s’a format noul guvern. M. S. Regele încă n’a avizat. ♦ Asupra situaţiei, „Neamul Românesc‘ scrie în fruntea numărului său datat Sâmbătă 30 Noemvrie: Suntem informaţi din cel mai bun izvor că noua notă a Aliaţilor, deşi concepută în termeni* duri, — după opt note la care nu s’a dat răspuns suficient —, nu înlătură câtuşi de puţin facultatea de a negocia asupra unor formule mai potrivite, după simpla declaraţie că suntem dispuşi a semna. In ce priveşte retragerea trupelor noastre pe linia hotărâtă de Conferinţă, nu se fixează nici un termen pentru aducerea ei la îndeplinire. In cercurile Aliaţilor domneşte şi acuma cea mai bună dispoziţie faţă de România cea adevărată şi faţă de parlamentul pe care şi l a data. Guvernul anunţă demisii le Declaraţia guvernului. , — Prin fir telefon.’ Şedinţa Camerei din 28 Nov. , Declaraţia Şedinţa se deschide la orele 2 şi jumătate. Preşedinte Vasile Stroescu. Se citeşte’ sumarul şedinţei precedente. Alegeri libere D-nul ministru Miclescu referindu-se la discuţiunile dintre diferitele partide politice din şedinţele anterioare, prin care se afirma, că prin diferite circulări, date în ajunul şi în zilele de alegeri, ar fi căutat să favorizeze pe candidaţii partidului liberal, spune că nu e adevărat, dar că e adevărat faptul că a dat o circulară ca să se admită la vot în alte zile, decât cele prescrise, funcţionarii şi lucrătorii căilor ferate, cari din cauza serviciului, nu puteau să-şi exercite dreptul lor de vot. D-sa declară, că a voit să facă alegeri libere şi are conştiinţa împăcată că le-a şi făcut. * * * D-nul deputat Iuta cere intervenţia guvernului în favoarea funcţionarilor publici şi a locuitorilor din Giurgiu pentru aprovizionarea oraşului şi îmbunătăţirea vieţii materiale. D-nul Pompiliu Ioaniţescu cere să facă o comunicare guvernului. In timp când d-sa este la tribună şi încearcă să vorbească, se produce tumult în Cameră, care-l împiedecă să-şi facă comunicarea. După zece minute de tumult, şedinţa se suspendă pentru trei sferturi de oră. # Constituirea biuroului La redeschidere se procedează la constituirea biurourilor. Este ales preşedinte d-nul Vaida Voivod, vice-preşedinţi: Pan Italipa, general Marca naţionalist, Simionovici naţionalist bucovinean şi Mihalache învăţător-ţărănist Cuvântarea noului preşedinte D-nul Vaida mulţumeşte d-lui Vasile Stroescu, care a condus până acuma desbaterile. Domnia Sa a popularizat prin gesturi nobile numele basarabean şi a înţeles să-şi pună averea sa în folosul ţării. Aduce apoi elogii marilor noştri aliaţi, întâi Americă, apoi Angliei, Italiei şi Franţei pentru sprijinul, care ni l-au dat şi ni-l vor mai da. (Aplauze vii. Camera face o manifestaţie vie aliaţilor. Face apel la încetarea patimilor în desbaterile ce vor urma. Sunt aleşi apoi următorii chestori: Dr. G. Crişan, Dumitru Dragomir, Alexandru Musăcescu şi N. Buţureanu. Secretari sunt aleşi : Domnii Dr. G. Gârda bănăţean, Ştefan Meteş, Suruceanu, Teodor Itârca basarabean, N. Enescu şi Cercei ţărănişti, Munteanu-Râmnic naţionalist şi Aurel Muntean bucovinean. Se continuă apoi validările. Domnul preşedinte Vaida-Toivod dă cetire mai multor telegrame către parlamentele Angliei, Amaricei, Franţei şi Italiei.. Apoi Domnia sit primului ministru gf rianu, care ceteşte urauţiune : clara„In lupta pt ptate în lume, libertilitatea tuturor naţii mari fie mici, ţara n cut pe deplin ca tăvadă sunt mormintele albe presărate pe vă !■ nunţilor, pe văi şi re şi de data asta, se uine, că până dincolo Nistru. Ţara noastră cea din urmă în rău şi-a ales momentul cu interesele partie pregetat să-şi verse v’icătură de sânge p vântul dat, pe cart nut. Spunea dl prese Camerei că nici nu pot surveni în tot ître membrii aceleiaş ■i, dar totdeauna se . ... cu bine. Domnilor deputaţi, Membrii familiei de cari vă vorbesc se înţeleg prea mult, ca să se poată bănui chiar şi numai o umbră de neînţelegeri. Asigurările formale şi solemne precum şi mărinimia aliaţilor noştri sunt chezăşia drepturilor noastre naţionale. Domnilor deputaţi, guvernul nostru şi-a îndeplinit însărcinarea şi salută cu dragoste viitorul guvern, ce va eşi din mijlocul reprezentanţilor naţiunei, singurul în drept de a aviza şi de a angaja cu asentimentul Dvoastră viitorul ţării. Guvernul de azi se retrage, prezentând demisia sa Suveranului. El duce cu sine amintirea unei datorii cinstit împlinită, iar de s’ar putea vorbi de răsplată, acolo unde nu trebue să se vorbească, decât de sacrificiu, aş îndrăsni să spun, că răsplata sa este prezenţa Dvoastră a tuturor din toate unghiurile României Mari în acest parlament atât de dorit de inima oricărui bun român. Luândune rămas bun, vă spunem: spor la muncă şi mai ales dragoste de ţară. Domnul preşedinte Vaida-Voivod suspendă şedinţa Camerei, până după formarea noului guvern. Un incident regretabil s-a petrecut în Camera între dnii dr. Lupu şi Zelea Codreanu. D-nul Lupu a spua d-lui Codreanu, când acesta a făcut un gest, la un moment dat: — Eşti un pezevenghiu! Dl A. C. Cuza a relevat incidentul şi a cerut retragerea cuvântului. Dl Zelea Codreanu retrăgând gestul făcut, dl. Lupu retrage şi d-sa cuvântul. Senatul validează ultimele alegeri şi lasă pentru ziua de 28. c. alegerea biuroului d in Cameră nea Maroului Camerei P ireşti — lui 1 La validarea alegerilor dela Vâlcea, dl. Cezar Spineanu susţine invalidarea pe motiv că s’au făcut ilegalităţi la constituirea biroului, la liberarea cărţilor de alegător, etc. IDJ I. G. Duca răspunde combătând motivele de invalidare. Pusă la vot invalidarea întruneşte 175 voturi contra 274. Alegerile se validează. Privitor la alegerile din Iaşi, dl Panait Vizanti susţine Invalidarea, şi dl George Mârzescu răspunde combătând argumentele invalidării. Pentru invalidare se spune că la Iaşi s-a practicat corupţiunea pe o scară întinsă la această chestiune, d-l A. C. Cuza ia cuvântul şi spune că alegerile făcute de guvernul de generali au fost libere Guvernul nu a influenţat alegerile de rândul acesta şi eu o afirm, având o practică de 20 ani ca parlamentar Totuşi la Iaşi, mulţi agenţi electorali au ales pe dl Mârzescu şi lista d-sale. Pentru a potoli însă , înţelegerile propune să fie validate alegerile de la Iaşi D-l G. Mârzescu respinge concluziile d-lui Cuza. Dacă s-au făcut ilegalităţi, să fie invalidată alegerea. Dacă credeţi că nu s’au făcut, atunci votaţi validarea. Camera primeşte validarea cu 205 voturi, contra 16. La alegerile din Ilfov, se naşte o vie discuţiune cu ocaziunea contestatei d-lui N D. Cocea, susţinută de d-nii general Marcu şi Zelea Codreanu. D-l N. D. Cocea dă explicări asupra reformărei sale din armată şi a principiilor ce susţine. D-l Zelea Codreanu spune că a semnat contestaţia pe motiv că acei cari n’au putut fi nici ordonanţe în război, nu au drept să fie aleşi în Parlament. Vii incidente se produc între dnii Zelea Codreanu deoparte şi dr. Lupu şi socialiştii, de aita. Se pune la vot luarea contestaţiei în considerare şi se admite cu 208 voturi, contra ISO."' Contestaţia împotriva socialistului Moscovici a fost retrasă. Se validează alegerea sa. Se alege o comisiune care să cerceteze contestaţia d-lui Cocea. Se aleg prin tragere la sorţi: Marin Dumitru, Basarab Brâncoveanu, Micşa Romius, Valeu Nicolae şi dr. Marcu Vasile. a şi * Şedinţele Parlamentului 27 Novembre 1919 * Camera continuă validările. Discuţiune aprinsă provoacă contestaţiile alegerilor de la Olcea şi Iaşi. Ultima oră Mişcarea inpotriva reacţionarilor ruşi. Stokholm. — Din Varşovia se anunţă că eri sa întrunit acolo conferinţa delegaţilor statelor baltice, Poloniei şi Ucrainei cu scop de a încheia alianţe împotriva tendinţelor panruseşti de reconstruire a imperiului în vechile sale graniţe. Ideia alianţei a pornit de la guvernul polon care tratează de 15 zile această chestiune cu trimişii speciali ai Ucrainei naţionaliste. Tratativele pentru constituirea blocului antirus continuă cu succes; s-a accentuat ideia de a atrage şi România în acest bloc care ar contribui în mare măsură la stabilirea noului echilibru european. In ajutorul copiilor din Viena Viena. Ziarul „Wiener Journal” comentează cu multă simpatie faptul că municipalităţile socialiste din anumite oraşe din Italia, studifeză proiectul de a primi copii vienezi în staţiunile climaterice din Italia unde vor trece iarna. Laptele intre Lituan şi Herman Lyon. Lituanii atacă viguros poziţiunile germane dealungul căii ferate Mitau-Schaunel. Cartierul general al armatei a 6 a prusiene, este la Schaunel, unde se află şi generalul Eberhardt, amiralul Hofman şi cormisiunea aliată din Berlin. Candidatura prinţului Ruprecht In provinciile baltice Cercurile baltice învederează serios posibilitatea de a lansa şi a susţine candidatura prinţului Ruprecht de Bavaria pentru preşedinţia republicei. O nouă misiune a lui Clerk B.-Pesta. Sir George Clerk a plecat în Ungaria occidentală spre a studia situaţia la faţa locului şi a face raportul consiliului suprem din Paris. Revoltă în lagărul socialiştilor internaţi de Friederich, Viena. — „Dar Morgen” anunţă din Budapesta că în lagărul socialiştilor internaţi de guvernul Friederich a izbucnit revolta din cauza hranei cu totul insuficientă ce se serveşte internaţilor. Armata a făcut uz de arme, omorând şi rănind pe foarte mulţi, dam a decurs criza de guvern Sa Belgia. Paris. — Din Bruxelles se anunţă că fruntaşul socialist Vandtrverda n’a reuşit să mulţumească toate partidele cu lista sa ministerială, aşa că regele după o nouă Denikin înfrânt de polonezi. Varşovia.— Ziarul „Polskycurkr* anunţă că detaşamente naţionaliste ucrainene şi polone înaintează împreună pe urma armatelor lui Denikin care se retrage necontenit. In noul teritoriu ocupat de polonezi comandamentul a afişat manifeste către localnici declarând că ocupaţia este temporală cu scopul de a libera de reacţionarismul lui Denikin. Ciocniri fartre soldaţi sârbi şi slovaci. Viena. — „Neue Freie Presse” anunţă din Laibach că aproape zilnic au loc ciocniri sângeroase intre populaţiunea slovenă şi ofiţerii şi soldaţii detaşamentului sârbesc, care a sosit de 5 zile acolo. Sunt mulţi morţi şi răniţi. Guvernul din Belgrad a trimis o comisiune specială pentru anchetarea incidentelor. Telegram. Agenţiei Dacia Consiliu suprem cere noi informaţii asupra situaţiei din Rusia. Paris — Consiliul de 5, ocupau. (înse ori cu chestiunea Rusei, a hotărât chemarea generalului Mangin la Paris de la cartierul general al lui Denikin, spre a prezenta un raport al situaţiei acestuia. Pe baza acestui raport consiliul îşi va fixa atitudinea în chestiunea rusească. Ce e cu guvernul ungar? Budapesta — Se anunţă că misiunea d-ui Hussar de a forma cabinetul de concentrare e pe cale de eşuare. Se afirmă că Iuliu Andrassy îşi va lua sarcina mijlocirei pentru formarea guvernului ungar, care să semneze pacea. Ofensiva generală împotriva Ini Mustai Hemal paşa Colonizarea grecoaică In Tracia Salonic — Din Atena se anunţă că parlamentul elen a inceput discuţia proectului de lege pentru colonizarea grecilor din Asia unită în Tracia realipită Greciei. Preectul prevede împărţirea gratuită de pământ coloniştilor cari primesc şi credite corespunzătoare pentru întemeierea gospodăriilor. Contesa Banffy a fost achitată. Cluj. — Contesa Banffy, acuzată de ultragiu adus autorităţilor române, a fost achitată ori de Curtea marţială a corpului 6 de armată. Ocuparea Strimiţei de sârbi Belgrad. La 19 Noembrie a’a desăvârşit ocuparea părţei din districtul Strmiţa, acordat de către tratatul păcei regatului sârbo-croatslavon. Autorităţile civile sârbe au înlocuit autorităţile bulgare. Salonic — Din Constantinopol se anunţă că comandantul interaliat a ordonat ofensiva generală împotriva lui Mustafa Kemal paşa. , , P _ r_ _____ Detaşamente engleze înaintează conferinţă cu fruntaşii partidelor a I din spre Armenia iar din sud tru— * — *-—1 r'v 1 * a ’ — 1 — .îî.i «‘itnCmiima însărcinat pe Delacroix cu formarea cabinetului de coaliţie care are misiunea să pregătească reforma constituţiei. Cele greceşti din intactul Smirna. Pretutindeni trupele lui Mustafa paşa se retrag fără a opune rezistenţă serioasă. Tratatul de pace ca Bulgaria Paris 27 Noemvrie. Azi de dimineaţă nai din Neull, semnarea tratatului de piele esenţiale ale tratatului sânt abandiare Bulgaria, cedarea buclei din Strumiţu Ÿ. « “«citaţii UV teritoriu la frontiera sârbă, nord-vestică , reducerea armatei la 20 mii oameni şi plata a 4 miliarde 250 milioane despăgubiri. Delegaţii români şi sârbi cari nu au semnat încă tratatul din St. Germain, n’au asisat la ceremonie. Se crede că vor semna cele două tratate, din St. Germain şi Neully In timp de opt zile. Noul ministru de extreme tenţiarul bolşevist care va trata pacea cu Antanta. El va fi transportat din Reval la Constantinopol pe un torpilor englez. Restabilrea relaţiilor între Papa şi Franţa, Roma. Ziarele italiene cred că noua Cameră franceză care va cuprinde multe elemente conservatoare va restabili relaţiile diplomatice între Franţa şi Sfântul Scaun. Italian Roma. Demisia prezentată de ministru afacerilor streine Tittoni a fost acceptată. Sciabia a fost numit ministru al afacerilor streine în locul lui Tittoni. Tratatei de pace intre bolşevici şi Antanta Roma. Presa daneză scrie că Lydvinof, reprezentantul boșevicilor la Stockholm va fi plenipo Ştiri locale Cartele de petroleu se împart la 1. 2. 3 Decemvrie în ambele oficii, totodată cu cartelele de făină, contra biletului de legitimare cel mic. La o familie se dă, fără servitori, 4 litri, cu servitori 7 litri și pentru o singură persoană 3 litri. Petroleul trebuie cumpărat cu cartele până la 10 Decemvrie 1919. Altfel se poate întâmpla că resturile rămase se ridică. împărţire de făină pentru timpul dela 7 Decemvrie 1919 până la 3 Ian. 1920 (Ediţia V.) împărţirea cartelelor se face la 1, 2 şi 3 Decemvrie la ambele oficii, contra biletelor de legitimare cere mici. On public este rugat a lua cartelele de făînă în aceste zile, pentru că mai târziu în oficiul de făină nu se pot împărţi din cauza aglomeraţiei. — Oficiul de alimentare orăşenesc.* Comitetul Reunîune Femeilor Române din Braşov, aduce la cunoştinţa tuturor membrelor din Reuniune și roagă a lua parte la adunarea generală, care va avea loc Duminecă 1 Decemvrie st. v. ora 3 d. a. în localul gimnaziului. La ordinea zilei : Deschiderea adunărei. Citirea raportului general. Raportul cassierei și alegerea noului comitet.* Reuniunea femeilor rom. Braşov-Şcheia cu plăcere cunoştinţă despre cele 300 cor. dăruite la fondul monumentului de un budapestan, prin intervenţia D-lui Ionel Dragomir. Ambilor domni le aducem duroase mulţumite. E. Pricup dentu, M. N. Bădiţoiu C assieră Pagina 3 Inaugurarea şcoalei profesionale de fete din localitate, precum şi sfeştania tradiţională va avea loc Duminecă dimineaţa la ora 11.* Apollo. Sâmbătă la 6 şi 8 ore, şi Duminecă la 4, 6 şi 8 ore, în 29 şi 30 Noemvrie 1919, serata Nils Chrisnnder. Novitate ! „SABIB ŞI DANS“, dramă socială în 4 acte. In rolul principal Nils Chrisander. Săptămâna : „Columbia* demn de văzut. Cea mai nouă comedie : „NEGUL LUI RIOADINm, comedie admirabilă în 1 act. In rolul principal Marita Prince. Un ziar cinstit românesc este o comoară pentru casa fiecărui bun Român Abonaţi dar „Gazeta Transilvaniei". Anunţ de licitaţie In 15, 16 şi eventual în 17 Decemvrie 1919 st. n. se va vinde cu licitaţie în localul casei de Zăloage dela oarele 8 îiîcepând, obiectele amanetate din 1 Mai 1915 până inclusive 31 Decemvrie 1915 şi anume: acele obiecte cu N-rii 5170—1915 până inclusive cu Nrii 13584- termina espi sau rescumpă Vânzarea se bani gata. Brașov, HCi.