Gazeta Transilvaniei, decembrie 1919 (Anul 82, nr. 252-274)

1919-12-02 / nr. 252

r Ce­rere Consiliul suprem României şi Serbiei — Noul lămuriri sosite de la Paris — Lyon. Consiliul suprem a hotărât sa prezinte delegaţiei sârbe un protocol de anchetare la tratatul cu Austria, pe care urmează să-l semneze înainte de a depune semnătura pe tratatul cu Bulgaria. Copia autentică a acestui act, va fi co­municată și celorlalţi semnatari ai tratatului dela S. Germain. Pe de altă parte consiliul suprem constatând că s’a pro­dus o întârziere în remiterea ultimei sale note către România, a hotărît, că joi se va adăoga la tratat un protocol acordând României un termin de 8 zile ca să semneze. Mai întâi Ro­mânia va­ trebui să semneze tratatul dela S. Germain, pre­cum şi două anexe financiare şi tratatul relativ la protecţia minorităţilor. Serbia semnează pacea ca Austria, Paris. — „Petit Parisien" anunţă că primul delegat iugo­slav s’a prezentat ori consiliului de 5, declarând că guvernul iugoslav a hotărât semnarea păcei cu Austria, prezentând re­­zerve în scris. Nr. 252-1919 Raportul O.,cietatea naţiunilor d­ e drept internaţional.—­­ a­ d-lui Bueler, Elveţia a consimţit de-a întră în r­elatatea naţiunilor. Ziarul elveţian „Le Démocrate11 într’un prim-articol, scrie următoarele, referitoare la această deci­si­une a­­Elveţiei: „In zilele trecute, Societatea na­ţiunilor a importat o victorie stră­lucită la adunarea Societăţei elve­ţiene de drept internaţional.Aceasta s-a pronunţat în unanimitate, cu excepţia a trei voturi, în favorul aderărei Elveţiei. Doi, din cei trei contrari, au luat cuvântul: dl Fick, de la Stimmen im Sturm, şi jude­cătorul federal Merz, ale cărui opinii germano-file sunt bine cu- ' vnoscute. Aceşti doi oratori n’au p putut să convertească decât un singur coleg, din treizeci. Juriştii nu se pot converti cu toate in­exactităţile pe cari le conţine d.­e­ raportul d-lui Bueler. Partizanii adevărei: Burckhardt din Berna, Eugène Borel din Geneva, Gros­­sm­ann din Zürich, Waltotton din Lausanne, apoi din­ Calender,­­Scherrer Fullemann, Rappard, Max Huber, n’au avut nici o greutate ca să combată pe cei doui adversari. Din nenorocire însă, rătăcirile juridice ar putea să găsească ră­sunet în cameră şi printre marele public. Se ştie că rapoartele re­­­prezentanţilor com­isiunilor in Ca­meră au fost imprimate. Anume: acelea ale d­lui Spahn in nemţeşte, Meuren în franţuzeşte, Bolella în italieneşte pentru majoritate şi ale dlor Bueler şi Gustave Müller pentru cele două minorităţi reac­ţionare şi socialiste. Cele trei rapoarte ale majorită­­ţei sunt complecte şi sprjjinte in mod solid. Nu vom menţiona de­cât pe scurt acela al d-lui Müller Acest şef socialist crede, că sun­­tem în ajunul prăbuşirei generale şi că Societatea naţiunilor este un mijloc pentru a întârzia prăbuşirea inevitabilă şi îmbucurătoare a sp­une:­­, cu da­­nen­­gele , nica­­ în­treaga ei frumseţe,­ sau mai bine zis în întreaga ei oroare. Rămâne încă raportul dlui Bue­ler, fost preşedinte al consiliului naţional. Dl Bueler, colonel, este unul din reacţionarii model: el re­prezintă în partidul conservator — catolic nuanţa aristocraţilor şi auto­cratică. Nu crede decât în forţa brutală şi violenţă. Sforţările ge­­pacifiştilor sunt no­­u vederile sale. De asemenea, cu groază, Elveţiei în Liga şita sacrificiile enor­­me va face această —­­şi neutralitatea şi­­nonitatea. Bueler slăveşte în termini dithi­­ratorici neutranitei Elveţiei. Aceasta e venit o maximă de stat. Ea a protejat pe Elveţienii în decurs de nervat, deoarece, când neutri, El­it lupta pe toate că din Europa. Şi raţie acestei neu­­i au putut să scape .imului războiu naşim aci aproape tot atâtea greşeli, cât şi cuvinte. In decursul epocei eroice, Eveţienii nu s’au gândit nici odată la neutralitate. Numai după înfrângerea dela Ma­riguan au căutat acest scut, iacan au ajuns în 1648 şi 1815 Până în 1815 această neutralitate a­ fost era foarte elastic, nu împiedică p­e Elveţieni de-a trimite în Franţa regimente pentru a lupta în inte­nsul la o mulţime de ţâri streine, acoliţiile sfatului neutru, încă vagi­n 1815, au fost precizate prin onvenţia din Hage în 1907. De­ci vedem, că această noţiune a oferit o evoluţiune constantă. Cura­j ar putea admite că transformarea olitică formidabilă din 1919 să amână fără influenţă asupra aces­­ei evoluţiuni. A crede însă că m­­­ai neutralita­ea ne-a permis si ăraâvem departe da marele râz­­oiu, ar fi o îndrăsneală, după blama neutralitatei belgiene. Ia 3 August 1914 s’a prăbuşit neutralitatea fetică, lovită drept la inimă, în E­veţia ca pretutindeni, prin înaintarea trupelor germane spre Liège Dacă Elveţia a rămas departe de conflict, o datoreşte aceasta situaţiunei sale geografice, Tirumul dela Berlin spre Paris tre­când peste Bruxelles şi nu peste Berna, apoi prestigiului de care se bucură poporul elveţian, ca agent de conciliare între po­poare. (Crucia roşie, birouri inter­naţionale etc.) Această neutralitate, continuă d-l Bueler, nu este concilabilâ în prin­cipiile societăţii naţiunilor. Aceasta din urmă, care admite doctrina lui Monroe, nu o recunoaşte de alt­cum. Refuzând de-a face o deose­bire între neutralitatea politică şi economică,­ Elveţia va trebui să părăsească neutralitatea sa per­petuă. Răspunsul este uşor. Este drept, că principiul de neutralitate este incompatibil cu acela al Societăţei naţiunilor, ca şi doctrina lui Mon­­roe şi hegemonia britanică pe oceane. Din momentul in care se admite predeci în principiu, în fa­vorul Statelor­ Unite şi al Angliei, Elveţia nu trebue să ezite de-a pretinde să se ţină cont de situa­ţia sj± particulară. Neutralitatea El­­veţie­i care nu fusese recunoscută decât prin tratatul de la Paris, a fost recunoscută în mod formal prin tratatul de la Versailles. Nu avem îndrăsneala, ca raportorul mi­norităţilor, să ne îndoim de va­loarea semnatarei Aliaţilor, şi pu­ţin ne importă că aceasta a fost pusă pe documentul de la Paris, sau de la Versailles. In ceia ce priveşte aşa zisa „neu­tralitate economică" aceasta este o invenţiune a oamenilor cari nu se pricep de loc în această ches­tiune. Convenţia din Haye din 1907, referitoare la drepturile şi datorin­­ţele ţârilor neutrale nu spune ni­mica în această privinţă. Ba chiar se contrazice, autorizând pe locui­torii statelor neutre să furnizeze beligeranţilor material de războiu în proporţiuni neegale. Aşada­r, se poate vedea că Elveţia a liferat mate­rial de război, fie Aliaţilor, fie impe­riilor centrale, fără a vorbi de ali­mente, cari sunt atât de necesare rezistenţei beligeranţilor. Unde es­te deci neutralitatea economică ? Dealtcum, şi acesta este un punct esenţial: Dl Bueler ştie foarte bi­ne că tratatul de la Paris interzice neutralitatea economică, în cazul unui războiu injust, nu numai sta­telor societare, ci şi celorlalte. Ade­rarea, sau refuzul de-a adera nu schimbă nimica în situaţia Elve­ţiei sub acest raport. Trebue s-o ştie aceasta dacă şi-a luat oste­neala de-a ceti tratatul de la Paris, atuncia însă pentru­ ce se preface de-a crede contrarul ? Trecem la celelalte considera­­ţiuni ale acestui raport, cari isvo­răsc din cele dintâiu şi cari reve­lă o pornire de defăimare cam copilăriască, contra puterilor alia­te. De fapt, acest argument este de o lipsă rară de argumente şi lectura sa are efectul de­ a întări pe partizanii Societăţii naţiunilor în convingerile lor. Pentru serviciul telegrafic De câteva zile ne sosesc tele­gramele cu mare întârziere. Eri nu ne-a parvenit nici o telegramă nici de la Bucureşti, nici de la Ag. Dacia din Cluj. Nu ştim cum să interpretăm această lipsă de atenţiune şi grija pentru un serviciu public pe care-l face gazeta noastră. Ştim că telegramele ni se trimit în fiecare zi regulat. De ce nu ne sosesc tot astfel, nu putem pri­cepe. Ar trebui ca organele de stat să se îngrijească ca acest serviciu să se facă regulat cel puţin pen­tru ziare. Avem destule cheltueli cu aceste telegrame ca să mai su­portăm pagube mari prin nesosi­­rea lor la timp. O singură explicaţie ar fi la a­­ceastă întârziere. Nu cum­va so­sesc cu poşta, ca­rira­ ce scrisoare ? Oare întreruperea circulaţiei tre­nărilor să fie în legătură cu neso­­sirea telegramelor noastre ? Dacă se aduc cu poşta şi nu se dau pria fir­­ atunci de ce să potb­a în zadar taxe de telegraf? Aşteptăm să se facă o cercetare a cărei rezultat să ni se comunice Şi rugăm, cu insistenţă, ca să nu fim nevoiţi a reveni, să se regu­larizeze odată acest serviciu de telegrame pentru ziare. GAZETA TRANSILVANIEI SITUAŢIA Demisia guvernului. — Nota către Consiliul de cinci - Cine va forma guvernul. înainte de-a fi prezentat Parla­mentului o moţiune — după cum se spunea în cercurile politice din Bucureşti, guvernul şi-a înaintat demisiunea, imediat după consti­tuirea biurourilor parlamentare. Guvernul Văild­ar, făcând uz de însărcinarea specială de a face numai alegerile — a ţinut să nu se amestece în problemă externă a României, lăsând­­Parlamentului răspunderea situaţiunei. Noul guvern — după indicaţiile pe cari le dă şi oficiosul liberal „Viitorul — va fi format, cum am spus eri, de către reprezentanţi ai blocului parlamentar. Nu se spune­­­cine va fi preşedintele acestui gu­vern, pe care „Viitorul* îl vede în persoana d-lui Iuliu Maniu. Noul guvern ia o sarcină foarte grea, în urma acţiunei politice a unui partid şi a unui om — care de­sigur şi-a pus întregile servicii întru susţinerea intereselor ţărei, aşa cum a crezut că le poate servi Credem că răspunderile situaţiei de azi şi le asumă acest partid ca şi aceia cari, prin acţiuni perso­nale, au influenţat politica noastră externă. Guvernul ce se va forma nu poate avea alte răspunderi de­cât o hotărâre­ ce va lua în înţelegere cu Parlamentul Ţârei, în condiţi­­unile creiate azi României. De­si­gur că însufleţit­e de cel mai cald patriotism, Parlamentul şi guvernul ţârei vor accepta numai hotărârile cari vor sluji interesele adevărate ale României Mari care se află în pragul evenimentelor ce vor influ­­inţa desvoltarea ei de mâine. * In ultimul său consiliu de miniştri, guvernul Văitoianu a hotărât comunicarea la Paris că nu poate semna pa­cea de la Sant- Germain, aştep­­tându se în această privinţă votul Parlamentului. In acest consiliu sa redac­tat nota de răspuns către Consiliul Suprem şi care va fi imediat înmânată repre­zentanţilor puterilor aliate din Bucureşti. Până la ora când punem ziarul sub presa nu s’a format noul gu­vern. M. S. Regele încă n’a avizat. ♦ Asupra situaţiei, „Neamul Românesc‘ scrie în fruntea numărului său datat Sâmbătă 30 Noemvrie: Suntem informaţi din cel mai bun izvor că noua notă a Aliaţilor, de­şi concepută în ter­meni* duri, — după opt note la care nu s’a dat răs­puns suficient —, nu înlătură câtuşi de puţin facultatea de a negocia asupra unor for­mule mai potrivite, după sim­pla declaraţie că suntem dis­puşi a semna. In ce priveşte retragerea trupelor noastre pe linia hotă­râtă de Conferinţă, nu se fi­xează nici­ un termen pentru aducerea ei la îndeplinire. In cercurile Aliaţilor dom­neşte şi acuma cea mai bună dispoziţie faţă de România cea adevărată şi faţă de par­lamentul pe care şi l a data. G­uvernul anunţă demisii­ le Declaraţia guvernului. , — Prin fir telefon.’ Şedinţa Camerei din 28 Nov. , Declaraţia Şedinţa se deschide la orele 2 şi jumătate. Preşedinte Vasile Stroescu. Se citeşte’ sumarul şe­dinţei precedente. Alegeri libere D-nul ministru Miclescu referin­­du-se la discuţiunile dintre dife­ritele partide politice din şedinţele anterioare, prin care se afirma, că prin diferite circulări, date în ajunul şi în zilele de alegeri, ar fi căutat să favorizeze pe candi­daţii partidului liberal, spune că nu e adevărat, dar că e adevărat faptul că a dat o circulară ca să se admită la vot în alte zile, decât cele prescrise, funcţionarii şi lu­crătorii căilor ferate, cari din ca­uza serviciului, nu puteau să-şi exercite dreptul lor de vot. D-sa declară, că a voit să facă alegeri libere şi are conştiinţa împăcată că le-a şi făcut. * * * D-nul deputat Iuta cere inter­venţia guvernului în­­ favoarea funcţionarilor publici şi a locuito­rilor din Giurgiu pentru aprovizi­onarea oraşului şi îmbunătăţirea vieţii materiale. D-nul Pompiliu Ioaniţescu cere să facă o comunicare guvernului. In timp când d-sa este la tribună şi încearcă să vorbească, se pro­duce tumult în Cameră, care-l îm­piedecă să-şi facă comunicarea. După zece minute de tumult, şedinţa se suspendă pentru trei sferturi de oră. # Constituirea biuroului La redeschidere se procedează la constituirea biurourilor. Este ales preşedinte d-nul Vaida Voivod, vice-preşedinţi: Pan Italipa, general Marca naţionalist, Simio­­novici naţionalist bucovinean şi Mihalache învăţător-ţărănist Cuvântarea noului preşedinte D-nul Vaida mulţumeşte d-lui Vasile Stroescu, care a condus până acuma desbaterile. Domnia Sa a popularizat prin gesturi no­bile numele basarabean şi a în­ţeles să-şi pună averea sa în fo­losul ţării. Aduce apoi elogii ma­rilor noştri aliaţi, întâi Americă, apoi Angliei, Italiei şi Franţei pentru sprijinul, care ni l-au dat şi ni-l vor mai da. (Aplauze vii. Camera face o manifestaţie vie aliaţilor.­ Face apel la încetarea patimilor în desbaterile ce vor urma. Sunt aleşi apoi următorii ches­tori: Dr. G. Crişan, Dumitru Dra­­gomir, Alexandru Musăcescu şi N. Buţureanu. Secretari sunt aleşi : Domnii Dr. G. Gârda bănăţean, Ştefan Meteş, Suruceanu, Teodor Itârca basarabean, N. Enescu şi Cercei ţărănişti, Munteanu-Râm­nic naţionalist şi Aurel Muntean bu­covinean. Se continuă apoi validările. Domnul preşedinte Vaida-Toivod dă cetire mai multor telegrame către parlamentele Angliei, Ama­­ricei, Franţei şi Italiei.. Apoi Domnia s­it pri­mului ministru gf rianu, care ceteşte urau­ţiune : clara­„In lupta pt ptate în lume, libert­­ilita­tea tuturor naţii mari fie mici, ţara n cut pe deplin c­a tă­vadă sunt mormintel­e al­be presărate pe vă !■ nun­ţilor, pe văi şi re şi de data asta, se uine, că până dincolo Nistru. Ţara noastră cea din urmă în rău şi-a ales momentul­­ cu interesele partie pre­getat să-şi verse v’­ică­tură de sânge p vân­tul dat, pe cart nut. Spunea dl prese Ca­merei că nici nu pot surveni în tot ître membrii aceleiaş ■i, dar totdeauna se . ... cu bine. Domnilor deputaţi, Membrii familiei de cari vă vorbesc se înţeleg prea mult, ca să se poată bănui chiar şi numai o umbră de neînţele­geri. Asigurările formale şi solemne precum şi mărinimia aliaţilor noştri sunt chezăşia drepturilor noastre naţionale. Domnilor deputaţi, guver­nul nostru şi-a îndeplinit în­sărcinarea şi salută cu dra­goste viitorul guvern, ce va eşi din mijlocul reprezentan­ţilor naţiunei, singurul în drept de a aviza şi de a angaja cu asentimentul Dvoastră viito­rul ţării. Guvernul de azi se retrage, prezentând demisia sa Suveranului. El duce cu sine amintirea unei datorii cinstit împlinită, iar de s’ar putea vorbi de răsplată, acolo unde nu trebue să se vorbeas­că, decât de sacrificiu, aş în­­drăsni să spun, că răsplata sa este prezenţa Dvoastră a tuturor din toate unghiurile României­ Mari în acest parla­ment atât de dorit de inima oricărui bun român. Luându­­ne rămas bun, vă spunem: spor la muncă şi mai ales dragos­te­ de ţară. Domnul preşedinte Vaida-Voi­­vod suspendă şedinţa Camerei, pâ­nă după formarea noului guvern. Un incident regretabil s-a petrecut în Camera între dnii dr. Lupu şi Zelea Codreanu. D-nul Lupu a spua d-lui Codreanu, când acesta a fă­cut un gest, la un moment dat: — Eşti un pezevenghiu! Dl A. C. Cuza a relevat inci­dentul şi a cerut retragerea cu­vântului. Dl Zelea Codreanu retrăgând gestul făcut, dl. Lupu retrage şi d-sa cuvântul. Senatul validează ultimele ale­geri şi lasă pentru ziua de 28­­. c. alegerea biuroului d in Cameră n­ea Maroului Camerei P­ ireşti — lui 1 La validarea alegerilor dela Vâlcea, dl. Cezar Spineanu sus­ţine invalidarea pe motiv că s’au făcut ilegalităţi la constituirea bi­roului, la liberarea cărţilor de alegător, etc. IDJ I. G. Duca răspunde com­­bătând motivele de invalidare. Pusă la vot invalidarea întru­neşte 175 voturi contra 274. Ale­gerile se validează. Privitor la alegerile din Iaşi, dl Panait Vizanti susţine Invalidarea, şi dl George Mârzescu răspunde combătând argumentele invalidării. Pentru invalidare se spune că la Iaşi s-a practicat corupţiunea pe o scară întinsă la această chestiune, d-l A. C. Cuza ia cuvântul şi spune că ale­gerile făcute de guv­ernul de ge­nerali au fost libere Guvernul nu a influenţat alegerile de rândul a­cesta şi eu o afirm, având o prac­tică de 20 ani ca parlamentar Totuşi la Iaşi, mulţi agenţi elec­torali au ales pe dl Mârzescu şi lista d-sale. Pentru a potoli însă , înţelegerile propune să fie vali­date alegerile de la Iaşi D-l G. Mârzescu respinge con­cluziile d-lui Cuza. Dacă s-au fă­cut ilegalităţi, să fie invalidată ale­gerea. Dacă credeţi că nu s’au făcut, atunci votaţi validarea. Ca­mera primeşte validarea cu 205 voturi, contra 16. La alegerile din Ilfov, se naşte o vie discuţiune cu ocaziunea con­testatei d-lui N D. Cocea, susţi­nută de d-nii general Marcu şi Zelea Codreanu. D-l N. D. Cocea dă explicări asupra reformărei sale din armată şi a principiilor ce susţine. D-l Zelea Codreanu spune că a semnat contestaţia pe motiv că acei cari n’au putut fi nici ordo­nanţe în război, nu au drept să fie aleşi în Parlament. Vii incidente se produc între dnii Zelea Codreanu deoparte şi dr. Lupu şi socialiştii, de aita. Se pune la vot luarea contestaţiei în considerare şi se a­dmite cu 208 voturi, contra ISO."' Contestaţia îm­potriva socialistului Moscovici a fost retrasă. Se vali­dează alegerea sa. Se alege o comisiune care să cerceteze contestaţia d-lui Cocea. Se aleg prin tragere la sorţi: Marin Dumitru, Basarab Brâncoveanu, Micşa Rom­­ius, Valeu Nicolae şi dr. Marcu Vasile. a şi * Şedinţele Parlamentului 27 Novembre 1919 * Camera continuă validările. Dis­­cuţiune aprinsă provoacă contes­taţiile alegerilor de la Olcea şi Iaşi. Ultima oră Mişcarea in­potriva reacţionarilor ruşi. Stokholm. — Din Varşovia s­e anunţă că eri sa întrunit acolo conferinţa delegaţilor statelor baltice, Poloniei şi Ucra­inei cu scop de­ a încheia alianţe împotriva tendinţelor pan­­ruseşti de reconstruire a imperiului în vechile sale graniţe. Ideia alianţei a pornit de la guvernul polon care tratează de 15 zile această chestiune cu trimişii speciali ai Ucrainei na­ţionaliste. Tratativele pentru constituirea blocului antirus con­tinuă cu succes; s-a accentuat ideia de a atrage şi România în acest bloc care ar contribui în mare măsură la stabilirea noului echilibru european. In ajutorul copiilor din Viena Viena. Ziarul „Wiener Journal” comentează cu multă simpatie fap­tul că municipalităţile socialiste din anumite oraşe din Italia, stu­­difeză proiectul de a primi copii vienezi în staţiunile climaterice din Italia unde vor trece iarna. Laptele intre Lituan­ şi Herman­ Lyon. Lituanii atacă viguros po­­ziţiunile germane dealungul căii ferate Mitau-Schaunel. Cartierul general al armatei a 6 a prusiene, este la Schaunel, unde se află şi generalul Eberhardt, amiralul Hof­­man şi cormisiunea aliată din Berlin. Candidatura prinţului Ru­­precht In provinciile baltice Cercurile baltice învederează se­rios posibilitatea de a lansa şi a susţine candidatura prinţului Ru­­precht de Bavaria pentru preşe­dinţia republicei. O nouă m­isiune a lui Clerk B.-Pesta. Sir George Clerk a plecat în Ungaria occidentală spre a studia situaţia la faţa locului şi a face raportul consiliului suprem din Paris. Revoltă în lagărul socialiş­tilor internaţi de Friederich, Viena. —­ „Dar Morgen” anunţă din Budapesta că în lagărul socia­liştilor internaţi­ de guvernul Frie­­derich a izbucnit revolta din cauza hranei cu totul insuficientă ce se serveşte internaţilor. Armata a fă­cut uz de arme, omorând şi rănind pe foarte mulţi, dam a decurs criza de gu­vern Sa Belgia. Paris. — Din Bruxelles se a­­nunţă că fruntaşul socialist Van­­dtrverda n’a reuşit să mulţumească toate partidele cu lista sa minis­terială, aşa că regele după o nouă Denikin înfrânt de polonezi. Varşovia.— Ziarul „Polskycurkr* anunţă că detaşamente naţionaliste ucrainene şi polone înaintează îm­preună pe urma armatelor lui De­nikin care se retrage necontenit. In noul teritoriu ocupat de polo­nezi comandamentul a afişat ma­nifeste către localnici declarând că ocupaţia este temporală cu sco­pul de a libera de reacţionaris­mul lui Denikin. Ciocniri fartre soldaţi­ sârbi şi slovaci. Viena. — „Neue Freie Presse” anunţă din Laibach că aproape zilnic au loc ciocniri sângeroase intre populaţiunea slovenă şi ofi­ţerii şi soldaţii detaşamentului sâr­besc,­ care a sosit de 5 zile acolo. Sunt mulţi morţi şi răniţi. Guver­nul din Belgrad a trimis o comi­siune specială pentru anchetarea incidentelor. Telegram. Agenţiei Dacia Consiliu­ suprem cere noi informaţii asupra situaţiei din Rusia. Paris — Consiliul de 5, ocupau­. (în­se ori cu chestiunea Rus­ei, a hotărât chemarea generalului Man­gin la Paris de la cartierul general al lui Denikin, spre a prezenta un raport al situaţiei acestuia. Pe ba­za acestui raport consiliul îşi va fixa atitudinea în chestiunea ru­sească. Ce e cu guvernul ungar? Budapesta — Se anunţă că mi­siunea d-ui Hussar de a forma cabinetul de­ concentrare e pe cale de eşuare. Se afirmă că Iu­liu Andrassy îşi va lua sarcina mijlocirei pentru formarea gu­vernului ungar, care să semneze pacea. Ofensiva generală împotriva Ini Mustai­ Hemal paşa Colonizarea grecoaică In Tracia Salonic — Din Atena se anunţă că parlamentul elen a inceput discuţia proectului de lege pentru colonizarea grecilor din Asia unită în Tracia realipită Greciei. Preec­­tul prevede împărţirea gratuită de pământ coloniştilor cari primesc şi credite corespunzătoare pentru întemeierea gospodăriilor. Contesa Banffy a fost achitată. Cluj. — Contesa Banffy, acuzată de ultragiu adus autorităţilor ro­­mâne, a fost achitată ori de Curtea marţială a corpului 6 de armată. Ocuparea Strimiţei de sârbi Belgrad. La 19 Noembrie a’a desăvârşit ocuparea părţei din districtul Strmiţa, acordat de către tratatul păcei regatului sârbo-croat­­slavon. Autorităţile civile sârbe au înlocuit autorităţile bulgare. Salonic — Din Constantinopol se anunţă că comandantul inter­aliat a ordonat ofensiva generală împotriva lui Mustafa Kemal paşa. , , P _ r_ _____ Detaşamente engleze înaintează conferinţă cu fruntaşii partidelor a I din spre Armenia iar din sud tru­— * — *-—1 r'v 1 * a ’ — 1 — .îî.i «‘itnCmiima însărcinat pe Delacroix cu forma­rea cabinetului de coaliţie care are misiunea să pregătească reforma constituţiei. Cele greceşti din intactul Smirna. Pretutindeni trupele lui Mustafa paşa se retrag fără a opune re­zistenţă serioasă. Tratatul de pace ca Bulgaria Paris 27 Noemvrie. Azi de dimineaţă n­ai din Neull, semnarea tratatului de p­iele esenţiale ale tratatului sânt abandi­are Bulgaria, cedarea buclei din Strumiţu Ÿ. « “«ci­taţii UV teritoriu la frontiera sârbă, nord-vestică , reducerea armatei la 20 mii oameni şi plata a 4 miliarde 250 milioane despăgu­biri. Delegaţii români şi sârbi cari nu au semnat încă trata­tul din St. Germain, n’au asisat la ceremonie. Se crede că vor semna cele două tratate, din St. Germain şi Neully In timp de opt zile. Noul ministru de extreme tenţiarul bolşevist care va trata pacea cu Antanta. El va fi tran­sportat din Reval la Constantino­pol pe un torpilor englez. Restabilrea relaţiilor între Papa şi Franţa, Roma. Ziarele italiene cred că noua Cameră franceză care va cuprinde multe elemente conser­vatoare va restabili relaţiile dip­lomatice între Franţa şi Sfântul Scaun. Italian Roma. Demisia prezentată de ministru afacerilor streine Tittoni a fost acceptată. Sciab­ia a fost numit ministru al afacerilor streine în locul lui Tittoni. Tratatei de pace intre bol­şevici şi Antanta Roma. Presa daneză scrie că Lydvinof, reprezentantul bo­șevi­­cilor la Stockholm va fi plenipo­ Ştiri locale Cartele de petroleu se împart la 1. 2. 3 Decemvrie în ambele oficii, totodată cu cartelele de făină, contra biletului de legitimare cel mic. La o familie se dă, fără ser­vitori, 4 litri, cu servitori 7 litri și­­ pentru o singură persoană 3 litri.­­ Petroleul trebuie cumpărat cu car­­t­­ele până la 10 Decemvrie 1919.­­ Altfel se poate întâmpla că restu­­­­rile rămase se ridică. împărţire de făină pentru tim­­pul dela 7 Decemvrie 1919 până la 3 Ian. 1920 (Ediţia V.) împărţirea cartelelor se face la 1, 2 şi 3 Decemvrie la ambele ofi­cii, contra biletelor de legitimare cere mici. On­ public este rugat a lua car­telele de făînă în aceste zile, pen­­tru că mai târziu în oficiul de făină nu se pot împărţi din cauza aglomeraţiei. — Oficiul de alimen­tare orăşenesc.* Comitetul Reunîune­ Femeilor Române din Braşov, aduce la cunoştinţa tuturor membrelor din Reuniune și roagă a lua parte la adunarea generală, care va avea loc Duminecă 1 Decemvrie st. v. ora 3 d. a. în localul gimnaziului. La ordinea zilei : Deschiderea adunărei. Citirea raportului gene­ral. Raportul cassierei și alegerea noului comitet.* Reuniunea femeilor rom. Bra­­şov-Şchei­­a cu plăcere cunoş­tinţă despre cele 300 cor. dăruite la fond­ul monumentului de un bu­­dapestan, prin intervenţia D-lui Ionel Dragomir. Ambilor domni le aducem duroase mulţumite. E. Pricu­p dentu, M. N. Bădiţoiu C assieră Pagina 3 Inaugurarea şcoalei profesio­nale de fete din localitate, pre­cum şi sfeştania tradiţională va avea loc Duminecă dimineaţa la ora 11.* Apollo. Sâmbătă la 6 şi 8 ore, şi Duminecă la 4, 6 şi 8 ore, în 29 şi 30 Noemvrie 1919, serata Nils Chrisnnder. Novitate ! „SABIB ŞI DANS“, dramă socială în 4 acte. In rolul principal Nils Chri­­sander. Săptămâna : „Columbia* demn de văzut. Cea mai nouă comedie : „NEGUL LUI RIOA­DINm, comedie admirabilă în 1 act. In rolul principal Marita Prince. Un ziar cinstit românesc este o comoară pentru casa fie­cărui bun Român Abonaţi dar „Gazeta Transilvaniei". Anunţ de licitaţie In 15, 16 şi eventual în 17 Decemvrie 1919 st. n. se va vinde cu licitaţie în localul casei de Zăloage dela oarele 8 îiîcepând, obiectele amanetate din 1 Mai 1915 până inclu­sive 31 Decemvrie 1915 şi anume: acele obiecte cu N-rii 5170—1915 până inclusive cu N­rii 13584- termin­a espi s­au rescumpă Vânzarea se bani gata. Brașov, H­Ci­.

Next