Gazeta Transilvaniei, decembrie 1919 (Anul 82, nr. 252-274)
1919-12-03 / nr. 253
?.mată la 1838 «se George Btriţionsâecţia şi Românieiratîa braşov, Str. Prundului Nr. 18. Telefon 228. Apare eeeia în tnecere zi die lacxvi A 1 DECEMVRIE 1918 zguduirea a fost atât de puternică, încât se simţea că în urma ei nu mai poate dăinui decât ce-i bun şi sănătos, trebue să se ie sufletele nervărate de înot să desluşiască viitorul, — dreptatea care călăuzeşte toate gândurile pătrunse de rostul ei, aruncă o rază luminoasă în bezna de neorientare şi nesiguranţă .. . înflăcărate de cele auzite în lungul lor drum, valurile Murăşului căutau să trezească, pentru serbătoare, zidurile amorţite ale cetăţii, în care avea să se pecetluiască libertatea neamului românesc de dincoace de Carpaţi. Şi din murmurul râului se desprindea următoarea povestire : E fierbere mare ’n ţară. Pumnul dreptăţii a trânt şi a trântit la pământ câtuşile de veacuri ale împilării. Am văzut-o asta şi am auzit-o,mi-a spus-o, şi Liftul la isvor, iar mai la vale mi-au povestit-o şi Târnavele. Şi ’ntreaga ţară te pomeneşte pe tine, toată suflarea românească strigă’n cor: La Alba lulia ’n cetatea lui I.Mihai ! Ca trezire dintr’un somn adânc la auzul acestor cuvinte, zidurile cetăţii tresăriră şi-şi reamintiră din istoria trecutului lor ziua de prima Noemvrie a anului 1599. Era o zi de Luni. Sunete de trâmbiţiă în p tobe inimpreună cu el şi detristind marea ralele mulţime. tare ac revarsase pe ambele părţi ale drumului ce suia spre cetate, alaiul domnesc, în haine de sărbătoare, însoţia pe Viteazul Voevod, care încălecat pe un cal alb, întră pe poarta sfântului George în cetatea, în care se încoronă de domn al Ardealului............. Şi-n vreme ce zidurile cetăţii îşi reaminteau şi vedeau trăind, din nou, cele petrecute cu peste trei sute de ani mai înainte, murmurul râului îşi continua povestirea: — In cetatea, în care Marele Voevod înfăptuise ceea ce trădarea mişelească a distrus în urmă — se va clădi acum din nou şi pe vecie acea libertate şi dreptate a neamului românesc, pentru care tot aici au tresărit şi au fost frânte pe toată oasele vitejilor din ţara Zarandului. — O ştiu — murmurară zidurile cetăţii —e tristă povestea lui Horia şi Cloşa. Se întrerupse apoi povestea, căci chiote şi salve de bucurie spintecară văzduhul. Ce povestise Murăşul, se’nfăptuia aievea. Torentul turbat al poporului ce aleargă după dreptate şi libertate nu mai cunoaşte zăgaz. . . . Se înfiora cetatea de însufleţirea, pe care n’o mai putea cuprinde, dar îi înţelese rostul când recunoscu pe strănepoţii Marelui Voevod, cari mânaţi de-un gând ş’o dorinţă se adunaseră să aducă Celui de sus mulţumită, iar lumii dovadă, că dreptatea nu-şi croeşte decât un singur drum, cu toate pedicile ce i se pun din partea celor cari nu i seînchină ei. Şi ziua de 1 Decemvrie a anului 1918 a dovedit-o aceasta, prin hotărârea, ce atunci s’a adus în cetatea, care veacuri de-a rândul a fost martoră a vitejiei şi suferinţelor neamului românesc. A Impresii din şedinţa Camerei dela 28 Noemvrie — Ce scriu ziarele din Bucureşti — Credem că este Interesant a reproduce după ziarul „Dacia" impresiile din importanta şedinţă a Camerei dela 28 Noiembrie, despre care ziarul nostru a avut un raport detailat primit prin fir telefonic dela Bucureşti. Iată ce scrie ziarul bucureştean: Eri a fost ziua de constituire definitivă a noului Parlament, care se află acum în deplinătatea organelor sale pentru a putea asigura normala funcţionare a regimului parlamentar. Odată constituireaîndeplinită, guvernul i militar şi-a socotit rolul terminat şi a prezentat demisia, lăsând în mânile Corpurilor legiuitoare şi ale suveranului dezlegarea crizei. Cu acest prilej avem de remarcat caracteristica nouilorbirouri, alcătuite numai din oameni noui Nici unul dintre vechii politiciani nu au demnităţi în nouile birouri, iar printre cei aleşi se află la Cameră ca vice-preşedinte ales cu cel mai mare număr de voturi între toţi vice-preşedinţii, inimosul învăţător I. Mhalache, care este sufletul mişcării ţărăniste din vechiul regat. Avem de remarcat cu acest prilej abţinerea liberalilor de la alegerea birourilor, abţinere explicată, în ceea ce priveşte preşedintele Camerei, printr-un comunicat din Viitorul care afirma că se produce întrucât d. Vaida nu şi-a precizat încă atitudinea sa în sensul sprijinirii politicei urmată până acum . Paris de delegaţi tarei, alegerei Barcat faptul votat pe d. Paul Bujor ale cărui principii pozitiviste, în materie religioasă, sunt bine cunoscute. In schimb însă, d-sa avut în afară de voturle prietinilor săi politici, sprijinul necondiţionat al senatorilor basarebeni, cari se manifestă pe toată linia ca elementele cele mai înaintate, aproape de socialişti. De remarcat, de asameni, atitudinea rezervată şi entuziasmul stăpânit al Basarabeților, atât în Cameră cât şi în Senat, întru tot ce priveşte aplaudarea celor spuse de la tribună. O altă observaţia, aceasta în sensul „unificării" limbei, am avut de făcut ori la Cameră unde raportorii ardeleni au înlăturat formula din zilele precedente „contestaţie n’a intrat" când a fost vorba despre inexisenţa ,vre-unor contestaţii împotriva alegerilor de validat. * Şedinţa de ori a Camerei a fost întrucâtva caracteristică şi în privinţa atitudinei noului Parlament faţă de aliaţi. D. Vaida Voevod, noul preşedinte, în discursul ce l-a rostit, a declarat că nu voeşte să vorbească prea mult în chestia externă „spre a nu prejudeca asupra hotărârilor guvernului responsabil ce se va constitui". Totuşi, în continuare, d-sa a subliniat ajutorul „ce ne-au dat şi ni-i vor mai da aliaţii*. Semnificativă a fost afirmaţia d-sale despre Societatea naţiunilor „care va desăvârşi ceea ce n’a putut isprăvi opera diplomatică". Remarcate au mai fost ordinea în care noul preşedinte al Camerei a vorbit despre aliaţii noştri:Statele Unite, Anglia, Italia şi Franţa. In aceeaşi ordine a dat d-sa citire şi telegramelor adresate către Parlamentele aliaţilor noştri. Textul demisiei guvernului cuprinşii notei-ultimatum. Textul demisiei guvernului citită şi în Corpurile legiuitoare de către primul ministru, d. gen. Văitoianu, a fost redactat chiar în şedinţa Camerei. In timpul redactării sale, primul ministru a avut un scurt schimb de vederi cu d. Maniu, după care textul a fost adus şi la cunoştinţa miniştrilor prezenţi. De fapt, chiar pe banca ministerială s’a ţinut un fel de mic consiliu, care a stabilit textul definitiv al de-* misiei. De remarcat sunt unele fraze din acest text, pasagii care fac o aluzie evidentă la chestiunea externă actuală, fără însă, ca demisia propriu zisă să fie motivată prin nota-ultimatum. Dimpotrivă chiar, textul demisiei, după ce parafrazează unele pasagii — ni se afirmă — din însăși nota-ultimatum, lasă întreaga hotărâre asupra noului guvern și a Parlamentului. Constatări politice Declaraţia preşedintelui Camerei d-1 • Alexandru Vaida Voevod a produs o profundă impresie printre rândurile macedonenilor cari au primit salutul Camerei ca o mângăere pentru soarta vitregă ce o au. D-1 Vaida Voevod a salutat in numele Camerei pe Românii cari prin vitregia sorţei au rămas dincolo de hotarele României. Liga Naţiunilor îi va avea sub ocrotirea ei. Acest salut aplaudat de Cameră a fost interpretat şi ca o încredere în rostul mare şi nobil al acestei Ligi, menită să proteagă pretutindeni minorităţile.* E o tendinţă, atât de prost ascunsă ca să se creieze, de anumite ziare din Bucureşti, o Situaţie din ce în ce mai critică României. In dorul lor de a servi interesele streine şi a ataca cu orice preţ politica d-luî Brătieanu — aceste ziare confundă interesele ţarei cu ale unui partid, şi lovesc în ele cu gândul că ruinează partidul. Atitudinea aceasta poate îndoitui să se spună că în acelaş timp se urmăresc două scopuri cari servesc numai streinilor. Şi fără a aproba politica celui atacat, ne ridicăm şi noi cu energie împotriva acestei atitudini a unei anumite prese bucureştene. — ____ ^ Mesurite bolşevicilor Împotriva dezertorilor. Stokholm. — Din Helsingfors se anunţă că guvernul sovietelor a ordonat tuturor comandamentelor sale să Comunice în ordin de zi ofiţerilor orjaotop- ei părinţi vecini cari vor dezerta la inamic, vor fi imedat executaţi. Guvernul speră să împiedice prin această măsură deșertările ofițerilor armatei bolșevice,, cari s’a produs mai ales pe frontul dela Petrograd. * Colonelul Barmont Învins. Stokham. — Din Helsingfors se anunţă că la Mitau au fost lupte extrem de sângeroase, colonelul Bermont voind să-şi salveze baza de operaţiune. Au fost ucişi şi răniţi peste 3500 germani, letonii capturând numeroşi prizonieri şi mult material de război. Trupele letone au fost primite cu flori de populație în orașul pavoazat. Presa vieneză se teme de restaurarea monarhiei. — Roma. — Presa vieneză e, afară de cea clericală, alarmată de condiţiile Ungariei şi se teme de o reacţiune de restaurare a monarchiei. „Neue Freie Presse" constată că amiralul Horthy a declarat ziariştilor că va menţine ordinea cu orice preţ. A recunoscut ofiţerilor săi dreptul de a se răsbuna. A spus apoi, că va obliga pe muncitori cu forţa să lucreze. Horthy a mai declarat că forma guvernării va trebui declarată de parlament şi popor. Corpurile legiuitoare ceho slovace. Viitorul parlament ceho-slovac va cuprinde o dietă de 300 deputaţi aleşi pe 5 ani şi un număr de 150 senatori aleşi pe 8 ani. Grija lor De la la timp se vorbeşte mult în străinătate de importanţa Ro- mâniei ca organism social, ca putere armată, etc. Şi se accentuează cu atâta insistenţă asupra rolului nostru în Orient, încât a început să se acrediteze şi la noi această părere... Din gazetele noastre e dificil să capeţi o atare convingere, afară numai dacă urmărind tu stoicism aceste cotidiane, găseşti vreo aluzie discretă, strecurată din greşală probabil (ceea ce nu te împiedică să capeţi convingeri de altă natură.) In schimb acest adevăr reese cu putere din articole elogioase, sau din pamfletele murdare cari cinstesc sau degradează presa streină.Acum, de pildă presa americană nu face o straşnică reclamă căutând să ne discrediteze. „România, spune în esenţă conştiincioasa presă, este o ţărişoară ambiţioasă, cu tendinţe imperialiste şi reacţionare. Colceag este un general popular (?) și un mare democrat; el vrea fericirea maselor" și salvarea capitalurilor americane — adăugăm noi ... Cu acest binevoitor concurs și cu altele vom ajunge inscurt timp a interesa în cel mai înalt grad marele public mondial, devenind astfel un factor indispensabil conştiinţei publice universale, ad că la adăpost e de vicsitudinele celor fără conştiinţă... Atunci, cu tot spnjînul dezinteresat al presei americane, vom fi mai bine apreciaţi şi e de tot. Dar nu e mai puţin adevărat că răbdarea noastră exarprorză choar po f!9g*r'aţici'.l . _gng'o saxon- De aceea, mişcătoarelor manifestări de dragoste din partea strâinătăţei e răspundeam cu o., tăcere adorabilă şi enervant de profundă. Că străinătatea se interesează de noi e indiscutabil. Dovadă sunt notele cu cari ne copleşesc aliaţii —recte finanţa internaţională, încercările desperate ale lui Standard Oi!, şi in sfârşit gazetele independente cari apar ca ciupercile după o ploae... de bani. Namoi invitare Cătră toţi measfefii corpurilor dlââctîc© dela şcsaîale ro raâas (de sfat, cosfesionale şi cemaaale) secsrodar®, pro gsslonal®, elementare erbam, rarsle şi tresbsliane din gaâefal Braşov. Membrii corpurilor didactice dela toate categoriile de şcoale române din oraşul Braşov s’au întrunit Sâmbătă, în 29 Noemvrie, în sala festivă a liceului român ortodox din loc şi au desbătut modalităţile organizării tuturor puterilor didactice române din judeţel Braşov într-o secţie judeţeană Scopul acestei organizări va 11:1) ca fixând şi orientând problemele activităţii noastre extraşcolare şi mai bine, să desvoltăm o acţiune, de acum mai unitară şi mai sistematică pentru promovarea intereselor culturale ale poporului român din cercurile şcoalelor noastre; 2) ca cultivând spiritul de corp, sâ ne putem erupta şi apăra mai cu succes interesele noastre morale şi materiale. Profesorii din oraşul Braşov, în consultarea lor de Sâmbătă, au formulat propunerile menite să dea cadru acestei organizări judeţene. Pentru desăvârşirea acestei organizări, învităm prin aceasta şi pe colegii noştri din provincie, să binevoiască a lua parte la Congresul didactic judeţean de organizare al judeţului Braşov, ce se va ţinea Vineri, în 5 Dec. n. la 2 ore p. m. în sala festivă a liceului român ortodox din Braşov. Braşov 1 Decemvrie. Din încredinţarea corpului didactic român din oraşul Braşov. M. Eliescu pomf. Aurel Ciortea prof. notar int. preşedinte int. Petliura bata armatele ini Bsniklia. Varşovia,, Viirschawsk Curier” desminte pretinsele victorii ale generalului Denikin, în Ucraina, constatând că armata naţională a lui Petliura înaintează pretutindeni bătând pe denikinişti cari se retrag la desordine. Camera şi aliaţii noştri 9 ’9 Manifestaţia făcută cu prilejul cuvântărei preşedintelui. — Discursul d-lui Alexandru Vaida Voevod. Cu prilejul discursului preşedintelui Camerei, dl Alexandru Vaida Voevod, s’a făcut o mare manifestaţie de simpatie aliaţilor noştri. Dăm mai jos, întreaga cuvântare admirabilă a fruntaşului ardelean după note stenografice, ca să se vadă spiritul înalt cum înţelege să se conducă poporul român in momentele mari şi grave de azi. Onorată Cameră, daţi-mi voe ca în numele Camerei să mulţumesc, înainte de toate onor. şi de noi stimatului domn preşedinte V. Stroescu (aplauze prelungite, strigăte de a trăiască d-nul Stroescu) care a binevoit cu atâta pricepere şi înţelepciune să conducă lucrările de până acum ale Camerei. Ne aducem aminte cu toţii, când numele Stroescu, ca un nume dintr’un basm, era pomenit pe tot întinsul provinciilor asuprite, ca a unui om care ştie să facă binefacerea atunci când trebue făcută, când este necazul mai mare, care, dacă Dumnezeu i-a dat avere mare, ştie că averea aceasta nu este numai a lui, ci este a neamului întreg şi ştie s’o pue îa serviciul Neamului. (Aplauze prelungite. Bravo! Trăiască d-nul Stroescu). Şi atunci când doream să răsară ziua libertăţei, să scăpăm de sclăvia milenară în momentele grele când eram consultat spre Basarabia, ori Ardealul ? ziceam e mai mare pericolul pentru fraţii din Basarabia; mai bine vom mai suferi, cftteva, zeci, de ani, dar Dooarabia să fie scăpată. (Aplauze prelungite). Dacă aceste sentimente ostăşeşti a putut cuprinde pe Români din patru unghiuri, aceasta se datoreşte în mare parte venerabilului nostru preşedinte de vârstă, pentru că dânsul a ştiut să popularizeze, prin mărimea sufletului său şi jertfirile sale generoase, reputaţia Basarabenilor în Ardeal şi în România. (Aplauze prelungite, îndelung repetate, strigăte de Bravo) Să primească adânca recunoştinţă, în special a Transilvănenilor! Să primească recunoştinţa tuturor a întregei Camere, pentru că a binevoit să conducă dezbaterile ei ! (Aplauze prelungite strigăte de trăiască). Mulţumesc totdeodată tuturor dlor din Biroul provizoriu pentru toate serviciile pe care le-au adus Camerei. Onorată Cameră ! Cuprins de adâncă emoţie, vă mulțumesc pentru înalta onoare de care m-aţi învrednicit prin votul Dv., alegându-mă ca preşedinte al primei Camere a României întregite. (Aplauze călduroase şi îndelung prelungite pe toate băncile). Onoarea aceasta este mare şi impune mari datorii, căci această Cameră este expresiunea voinţei ferme a poporului român de a-şi înfăptui un stat cu adevărat democratic prin alcătuirea acelor aşezăminte democratice, fără de cari nici progresul nu este cu putinţă nici existenţa României nu ar fi asigurată în mijlocul celorlalte state democratice. Sunt ferm hotărât să-mi dau toată silința spre a mă dovedi demn de încrederea dv., prin desăvârşită obiectivitate. Faptul că un deputat e de cutare partid, de cutare limbă maternă ori de cutare confesiune, nu e permis să-l influențeze pe prezidentul unei Camere democratice. Libertatea cuvântului este sfântă în cadrele prescrise prin regulament. Spre a putea satisface însă pe deplin onoarei şi sarcinei prezidenţiale, vă rog să-mi daţi cu toţii şi fiecare concursul d voastră. O sfântă datorie mi se impune, să aduc prinosul de recunoştinţă a Camerei tuturor înfăptuitorilor unităţii noastre naţionale. Celor mulţi, buni, generoşi, cari cu jertfirea vieţei lor, au aşezat temeliile acestui stat. Memoria lor pururi din generaţie în generaţie, va fi venerată cu sfinţenie. In veci pomenirea lor! Şi să ne închinăm în faţa popodului întreg românesc, care a îndurat toate chinurile sufleteşti şi trupeşti impuse prin război, parseverând în nădejde şi în virtuţi cîtiţeleşti. (Apllais) . Forţa neamului e cristalizată în armată. , Dacă România astăzi e întregită, dacă unitatea neamului e înfătuită, o datorim armatei române, feciorilor, subofiţerilor şi şefilor cari au condus-o, cât şi tuturor acelora cari cu prevedere înţeleaptă de bărbaţi de stat au priceput să o orgassizeze şi să-i utilizeze forţele spre mărirea patriei române. (Aplauze prelungite). Norocul neamului nostru a fost — un noroc hărăzit de providenţă —■ că în momentele cele mai hotărâtoare prin care a trecut cândva poporul românesc, pilda strălucită a celui mai înalt devotament faţă de ţară, pilda înălţătoare în zile de restrişte, a dat-o eroicul nostru Rege. (Aplauze prelungite şi îndelung repetate, ovaţiuni). Adânca Lui înţelepciune a luat iniţiativa şi a aşezat temelia pentru cele mai importante reforme pe cari va trebui această Cameră să le legifereze : reforma electorală şi reforma agrară, columnele principale ale nouei noastre Constituţii. In numele acestei Camere democratice dau expresiunea celui mai omagial devotament faţă de primul democrat al ţării, Majestatea Sa Regele (aplauze prelungite şi îndelung repetate, ovaţiuni), cât şi faţă M. S. Regina (aplauze prelungite şi îndelung repetate, ovaţiuni), mama soldatului român, înzestrată cu podoaba tuturor însuşirilor superioare ce Ie poate avea o femee, dar şi cu luminată cum nţenie, cu 1 uj yl wri O t U . Iii~2 £r\ t'ry'l cele milei. (Aplauze prelungite şi îndelung repetate). In aceste momenta solemne, trebuie să ne aducem aminte de acei cari ne-au datputernicul lor sprijin moral şi material, ajungându-ne să ne înfăptuim idealul naţional. Să ne aducem aminte de marii noştri aliaţi. (Aplauze prelungie şi ovaţiuni). Permiteţi-mi, ca în numele Camerei să mulţumesc pentru tot ce au făcut şi vor mai face pentru normarea şi generoasa Republică Americană, ţara democraţiei clasice, Baglitera, dulcea noastră soră Italia şi patria libertăţii, isvorul nesecat al tuturor ideilor de progres, de dreptate şi civilizaţie, mărita şi glorioasa Franţa. (Aplauze prelungite şi repetate, evapum). Camera aplaudă In picioare. România e fericită că prin jertfe fără sfârşit a putut să-şi dov dească fidelitatea de aliată. M. s’a discutat în timpul din urm relaţia dintre patria noastră şi marii ei aliaţi. Care familie s’ar putea lăuda că între membrii ei nu s’au ivit nici când controverse. După ce însă dragostea reciprocă... şi comunitatea de interese nu pot fi distruse prin neînţelegeri vremelnice, familia tot familie rămâne. Noi aparţinem generoasei, marei şi glorioasei familii a Statelor ufiate şi asociate. Vrem, cu toată hotărârea să aparţinem şi pe viitor. A spu mai mult, ar însemna a prejude atitudinea pe care viitorul guvera găsi-o de mai prielnică interselor ţărei. Permiteţi mi ca dela această însă tribună să adresez un salut tuturor fraţilor noştri români răma prin vitregia sorţii în afară da hotarele noastre, în Macedonia, Serbia, dincolo de Nistru, în Ungaria zic ei asiguraţi că România Mare nu i va da uitărei, pe care nu a avut fericrea să i strângă la pieptul său de mamă. Liga Naţiunilor ne va oferi poriltatea de a le veni în ajutor, dacă dibăcia diplomatică nu s’a dovedit destul de ducătoare la scop. Domnilor deputaţi , ^ Ne găsim în faţa probleme mari, de a asigura existenţa şi viitorul României Mari. Poporul nosmit Ha ani Desolvarea Conferinţei de pase Cine va mai rămâne la Paris. Explicaţiile d-lui Polk Roma 29 Nov. Delegaţia americană va pleca de la Conferinţă păcii la 5 Decembre. Lyon 30 Nov. La Paris vor fi lăsaţi numai 2-3 ataşaţi din Comisiunea păcii pe lângă ambasada americană pentru, a asista pe dl Wallake în reprezentarea Statelor Unite la viitoarele tratative. Asupra modului de procedare în viitor, dl. Polk dă următoarele explicaţii : Afacerile pendinte vor fi rezolvite direct cu Washington-ul aşa cum se proceda înainte de întrunirea Conferinţei. Chestiunile ca Fume şi Adriatica nu vor fi rezolvate de ambasadorul Wallako, orice propuneri din partera Italiei sau a Aliaţilor in această privinţă vor fi discutate prin secretariatul de stat din Washington. Dl. Wallako poate executa semnarea tratatului cu Ungaria. Blocul statelor desprinsa din vechia Rusie Varşovia. Ziarele anunţă că tratativele pentru formarea blocului statelor desprinse din vechia Rusie s-au terminat cu succes. Iniţiativa guvernului polon a fost primită de toate statele, cari s-au şi declarat înpotriva oricărei tendinţe de reconstituire a Rusiei în vechile grăniți. Ziarele insistă asupra importantei eventualei asocieri a României la noul bloc. C4 »Vv» « — ^ . ' ferit atât de mult iu asuprirea, a jertfit etât de mult în lupte. Această înţelepci ne este chezăşia unui bun viitor întemeiat pa aşezăminte trainice, alcătuite la spirit larg, democratic, liber da patimă şovinistă, liber de rancune personale ură de clasă şi da parte. In această nădejde, vă rog să nu începem lucrările. Şedinţa Senatului 28 Noemvrie. Şedinţa se deschide la 3 luni, d. a. sub preşidenţia mitropolitului VI. de Repta. Sunt de faţă miniştrii generali Văitoianu, Lupescu, Mihail, Popovici, Popescu şi d-nii I. Nistor, Şt. C. Pop, Vasile, Goldiş, Em. Miclescu, N. Mişu. Alegerea biroului. Mitropolitul Repta: la ordinea zilei e alegerea biroului. Suspendă şedinţa zece minute pentru calsultarea senatorilor. La redeschdere se precede la alegerea preşedintelui cu vot prin apel nominal. Se abţin de la vot toţi înalţii prelaţi din vechiul regat şi din nouile ţinuturi, d. Bujor fiind ateu. Preoţimea totuşi votează „în a l”. Abţineri 8, votanţi 209, voturi alka 77, voturi exprimate 132. Au obţinut d. prof. Paul Bujor 129 , Niţă Gheorghe 2 şi d. Th. Mihali 1. Mitropolitul de Repta proclamă ales pe d. Paul Bujor în aplauzele senatorilor, afară da liberal şi apoi trece scaunul de preşedinte d lui P. Bujor, care e primit cu aplauze. Cuvântarea d-lui Paul Bujor. Oratorul mulţumeşte călduros pentru cinstea da ar fi fost ales să prezideze lucrările Senatului. „Aduc un salut călduros din partea tânărului partid ţărănist precum şi a celorlalte partide, fraţilor ardeleni, basarabeni şi bucovineni ce sunt in mijlocul nostru. Visul atâta vreme nutrit de toate generaţiile, s’a înfăptuit. Azi avem marea datorie de a răsplăti cu dreptate poporul muncitor căruia îi datorăm în aceste împrejurări toată existenţa noastră. Aceasta o datorim şi Regelui nostru care ascutând glasul vremei, a consfinţi prin dare de pământ şi de vot pentru ţărănime, a consfinţit, zic, acel mare principiu de dreptate, care trebue să fie călăuza adevăratei democraţii , prin