Gazeta Transilvaniei, februarie 1920 (Anul 83, nr. 39-40)

1920-02-28 / nr. 39

\­o­r— D-nul Alex. Vaida-Voevod asupra politicei interm / Ştiri false în streinătate. Efectele vizitei d-lui V­aida. Relaţiile cu Aliaţii — Dela trimesul special al ziarului a Dacia“ — Paris, Februarie 1921 — D-nu! tiJu ’•'■nevoi nai-a rxpus părerile iè asupra situaţiei interne fără nici ic cuc jir. Cititorii le vor găsi mai vale, dar ţin să arăt în ce împre­­urari am cules aceste cuvinte. Găsisem la un chioşc de pa bule­vardele mari, o şansă de ziare româ­neşţi. Pentru 10 ziare 2 fr. 50, ceea­­ce ar însemna în lei pe cra­sul ac­tual 12 iei 50. Marfă scumpă. Mergeam sgale, strecurându-mă prin furnicam! care e mai des în ziua asta şi mai sgi­at din cneza soarelui privaaverei, în care e învelit Parisul. Căutam însă nesăt­os ştiri de acasă, amămate cari să-mi rede» cu fidelitate atmosfera, pe care ori­cine cind e In «ireinătst* o crede rasi benă şi o nidsjduişte mai străluci­toare. De ce aşi mi spun­e cât de adâncă e decepţia, după lectura acestor foi mai presentate faţă de ziarele dn alte ţâri. Un sentiment de jenă sufle­­tească sa­seşte din examinarea titlu­rilor, din cetaea ştirilor scurte şi ti­părite cu caracterele grase, ştiri po­litice, în mod exclusiv, ca şi cum singura preocupare a cititorilor din România e politice. 9’ Httoiea au u« rar?cifr curios: privite de sici dupi su io zile de vezi goale, neadevărate, sau endecţîoase şi constaţi cu o mare «som­aţă caracterul lor distructiv. O ţară r­ouă, sau mai »«­■ a­­r fi,i­ată, nu se construite sau recon­­unîeşte prin mjloace distructive, nu găsesc ziarele nici o iniţiativă, :lcî un imbold la lucru, la ordine, i­a r Sij-r-s *ufl»fe««cS, la solidaritate au la înfrăţire? îrfiă exemple: D. Vaida e în dezacord cu d-nul­­ige; se prev6da o schimbare de sverc în momettul (prob’ematic) al îîatoarctrei d-lul Vaida din stră nă­­cie“ (bice nfelîs fără nici un stic­li). „D-l Vaida e rechemat*, „d-nul aida e scăpat de d nii Maniu şi Tga*. „Se desfiinţează Consiliul di­­gent*, ,d-l Vaida n’a reuşit în ca­re lucru* etc. etc. Şi despre adver­­b­ii d-lui Vaida într’alta serie de foi­celaşi soi de ştiri, îndreptate însă­mpotriva altor personagii. Sunt desamăgit, buimăcit şi stră­­at în nedumerirea aceasta piaţa Con­­fidiei scăldată în lumina caldă a oarelui primăvăratec; apoi cheiul eael spre ministerul afacerilor strâ­mt d© und© ies diplomaţi, automo­bile, fotografi. A fost o şedinţă a conferinţei da ambasadori. Când dau şi eu să întru în spre biroul de presă zăresc pe treptele de sus de la intrarea principală pe d-nul Vaida-Voevod, vesel cu ochii ridicaţi spre cerul luminos.* Să întrebăm: ce veste bună o mai fi, dar informaţiile citite adineauri în ziarele româneşti mă obsedează şi instinctul care ma leagă pe semne de veci de colegii mei cari practică această gazetărie rea, cn instinct dia­bolic mă impinge să înec bucuria d-lui Vaida în noianul de ştiri ciu­date de acasă. Şi dealungul cheiuri­­l°r Senei, însoţesc pe primul minis­tru ajâţându- l, năcăjindu-l, aşa cum trebue s’o facă un erz'Oar torrân. Nici strălucirea argintie a Senei, care invită sufletul la linişte, nici po­dul sunt şi palatele artelor, în faţa cărora se exaltă sufletul, nu-mi seacă izvorul de întrebări răutăcioase cari s’au înrădăcinat in creerul meu. Guvernul parlamentar — Guvernul dv. nu pare solid. ■— D. Vaida întoarce capul repede 3pr© mine, mirat şi-m­i ripostează : Aşa ? !... Apoi guvernul actual este cel dintaiu guvern constituţio­­nal, născut din încrederea unei ma­­oritâţi parlamentare produsă de sa­­ragiul universal secret. Cu această ncredere şi cu aceea a regelui ga­­rfr.°u‘ rat,a reprezintă cred voinţa ăra mai exact şi mai statornic, de­­:­A oncare guvern care m’a precedat e1 de cât vechile Camere alese prin prefecţi şi jandarmi. ^PeîLe.n^a vechitura Membrii guvernului d­v. sunt ipsiţi de experienţă... ~7 Se poat®. Eu nu vreau să în­­­u ia analiza abilităţilor prin cari le «stingeau miniştri din cabinetele tre­nte; dar aşa cum a învăţat să râs* )unda misiunei sale cutare „advocat­ie provincie,* accentuiază ministrii printr’au gest al capului şi prir pre­­sngirea glasului, — r­­­fl. liner* ori „doctor* jat prin voinţa se ai. aistru prin s? gi Mint- 1 şef, sunt sigur că şi membrii guver­nului actual vo­r şti să răspundă­ în­datoririlor lor de miniştri cel puţin ca şi predecesorii lor. Afirm fără nici o modestie — zice d. Vaida — că nul suntem mai­­slabi.* Nu ne lipsesc poate iscusinţa puţină şi gustul pen­tru bizantinism, calităţi pe cari dacă le cere neapărat opinia publică din ţară, deja mniniştii săi nu ne va fi greu să ni le însuşim. Ministrul e bine dispus şi riposta sa ironică îi dă dreptul sa se opreas­că satisfăcut şi să privească o clipă de pe pod perspectiva Senei. Fragmentele din articolele şi infor­maţiile citite adineauri,stau înaintea mea, a m­­oara. Suprafaţa politică şi suprafaţa morala — N’aveţi suprafaţă şi nici auto­ritate. — Suprafaţa morală a guvernului meu e mai mare decât aceea a ori­cărui grupuleţ istoric, reprezentat prin câte o mână de paraen­, căci su­­prafaţa unui guvern parlamentar es­te direct proporţională cu numărul şi valoarea grupărilor par­lamentare pe cari se reszimă. Suprafaţa actua­lului guvern se peste măsura, zice ministrul, prin voinţa majorităţii ale­gătorilor români din cele patru un­ghiuri ala ţării. Voinţa concentrală - * ms$a lv a­cestui bloc, care e şi el la rândul lui expresiunea reală a majorităţii ale­gatorilor români. Sub­stratul matematic al acestui răspuns nu mi dezarmează şi ia? scot o săgeată. Soliditatea ’ciocului — Dar blocul nu e solid... — Ba soliditatea, pe cât ştiu eu, este depiins. Dacă se manifestează din când în când printre deputaţii singurateci anumite păreri, faptul e prea firesc: ba firească ar fi chiar şi ivirea grupurilor mici de 10, 20, 30 de inşi cari n’ar putea cădea de a­­cord in toate privinţele, fie cu prin­cipiile enunţate în programul accep­tat de bloc, fie cu tendinţele lui de­mocratice progresiste , fie cu voinţa lui fermă de a duce la îndeplinire realizarea reformelor, — neapărat ne­cesare spre a asigura viitorul ţării,— fie în sfârşit nevoind să se supună disciplinei fără de care o majoritate parlamentară nu se poate susţine. Dar fracţiunile acestea ar trebui să se subordoneze voinţei cutărui şef lipsit deocamdată de partid şi care va ajunge la un mandat parlamentar mulţumită blocului, sau să colabore­ze din nou după experienţă — mai scurtă, mai îndelungată şi împreunată cu decepţii — cu blocul parlamentar. ştirea de sersaţie: Conspiraţie — D-nii Iorga şi Maniu. — Da, am aflat că conspiră în contra mea. Dar copilăroasă trebuse să fie pana care debitează asemenea fantezii. Cât de puţin trebue să cu­noască pa d­nii Iorga, Maniu şi pe m­ine oamenii aceştia. Şi după o pauză d. Vaida sa o­preşte şi-mi ţine Simbagiul următor pe un ton sever. Numirea mea ca şef al cabinetului prin încrederea regelui s’a făcut doar pe baza propunerei făcută regelui de d-nii Iorga, Maniu şi Bujor­esmu aveau calitatea de re­prezentanţi ai blocului parlamentar. Vechea prietenie care mă leagă de d. Maniu, stima şi admiraţia pe care o am faţă de d. Iorga au fost argu­­mentele cele mai importanta cari m’au determinat şi cedez, primind însărcinarea aceasta. D nii Iorga şi Maniu ştiu foarte bine că fără încre­derea regelui şi fără sprijinul­ izvorît de încrederea­­ lor, n’aş mai sta nici un moment la guvern şi dacă inte­resele ţării, ori tactica blocului par­­lamentar ar cere ca fotoliul presi­­denţiei consiliului de miniştri să fie ocupat de d. Mania, fie de d. Iorga m’aş retrage imediat cu toată plăce­rea, punându-mi puterile în serviciul susţinerii unui astfel de guvern. Disolvare? — Se dizolvă Corpurile Legiui­toare ? — De! exclamă primul ministru. Sentimentul meu constituţional este prea dezvoltat ca să pot presupune că o disolvare sâ poată avea ioc cât timp majoritatea parlamentară sî* tisface într’un grad atât de înalt di­­torile sale legislative. Nu se pot provoca destinări Chiar şi cei mai înverşunaţi ad­versari •»’ actualului parlament vă­zând e. -a----■ ■ iXtiaSSEiAs regelui de a conduce ţara printriun guvern constituţional şi văzând de altă parte că nu pot provoca nici dezbinări serioase în bloc, şi-au schim­bat tactica. îmi pare bine că d-nii general Averescu şi Take Ionescu le’au hotărît a£ primească oferta blo­cului de a candida. Sper că forţa majoră a situaţiei parlamentare îi va obicinui să colaboreze în bună înţe­legere cu blocul, fie îa opera legisla­tivă cu şefi de fracţiuni opoziţioniste, fie făcând parta din unde partide ale majorităţii. TJn partid „reformist" D. Vaida Voevod a mai pomenit înti* «itele de zvonul fuziunei blo­cului. — Nici un punct de principiu d'n programa! blocului nu poate îm­ped ca formarea unui partid democratic re­formist, dar mi se pare ruat verosi­milă nașterea unui partid unic din colaborarea partidelor blocului. Schimbarea guvernului ? Scosesem din buzunar tot arsena­lul meu de gazeie şi întind înaintea privirei d-lui Vaida an ziar care crede că fericirea ţârii nu poate fi asigu­rată de cât un cabinet Averescu spri­jinit pe o majoritate formată din li­berei­ şi din partidul naţional din Transilvania , în aşa fel s’ar asigura dizolv­iv^?, f — ~~.—’ . 73-1 Vaida pmaeste un ras şi re­luând tonul,ironic dela începutul con­versaţiei noastre face următoarea pro­punere. E o idee pentru un film, zice d-sa care ar putea să albe ca titlu „Nor die al­er dums er Kăiber wăhlen ihre Meizger seiber*, ceeace însemnează în româneşte: „nu­mai viţeii cei mai proşti îşi aleg ei singuri măcelarii. * Soarele e cald şi lumina intensă, care se întinde pe Avenue de Champ- E­yrées spre areal de la Etoile, e in armonie perfectă cu imensa veselie a primului ministru. Dar săgeţile nu sunt perdute toate. Asupra Consiliului Dirigent — Se dizolvă Consiliul Dirigent ? — Nu mâ interesează, — îmi răs­punde d Vaida, dacă se dizolvă ori nu , totul e modificarea felului său de funcţie de până acuraa. Ua organ intermediar între guvernul central şi între provinciile noi alente este in­­deepensabil. Noi l’am jbreclit „Con­siliul Dirigent . Franceiii l'au poreclit „Consiliul superior*. In frunte cu un „înalt comisar* care îjtiplineşte func­ţia de guvernor. Atri­bţiuaile acestor organ® au fost deterninate de mult pria legi şi actualii preşedinte al Consiliului d­e Millfrand, pe atunci înalt comisar al provncilor realipite, a motivat în faţa Camerei nevoia de a susţine anumite depturi autonome pentru Alsacia Loripa precum şi ne­cesitatea organelor publice interme­diare între guvern­ central şi între conducerea aceste provincii. In Cehoslovaciei Iugoslavia, spune d­l Vaida, au for adevărate răstur­nări din cauza I­­sei onor asemenea organe şi. cehos­ovacii ca şi Iugo­slavia ne invideză pentru instituirea Consiliului Dirtenî. Fără Consiliul Dirigent şî lârg directoratele dira Ba­sarabia şi Buovina, unitatea noastră' naţională nu sir fi putut înfăptui cu solidaritatea impUEătoare cu c«.­re s’a făcut. îTu centalizire excesivă Şi oprÎEdgfee iar în drum, spre a accentua mu apăsat cuvintele, minis­trul pronom ca o sentinţă : — Cel mi bun mijloc de a lupta împotri­va­­menirii unirii naţiona e ar fi o ce­ralizare excesivă. Î er.ea străinătăţii, cu cari am atacat pe d-1 îd n’aveau in conştiinţa profunzime. Erau adunate citite cu câteva ore mal in foile acestea pe cari :eara, găseam mereu să­­sa ş* drumul în tovărăşia minisn­lui care nu se arăta nici epervit atei mai bine dispus, tsa era sfârşi. — la priviţi ce se zi­ce de neîn­crederea dvoastră de care vă bucu­ra/! in străinătate. —• Ce fel de neîncredere? Am fost Întâmpinat dimpotrivă pretutindeni cu încredere şi simpatia şi aceasta o datoresc fap­tiiea cât şi confesiunile politice din i perienţde făc d;.n românii de marc», sa nădejdea­firmă că guvernul eştt din blocul parlamentar, îi produce prin obiceiuri nici o atmosferă proaspătă în politica internă, dându-i un avânt democratic şî metode sincer democratice în ra­porturile cu alte ţări. — Şi credite, scria ziarele, n’aţi ob­­ţit­ut de loc. — Ba vom primi şi îa contra ori­­căror ale informaţii tendenţioase cu­­t,z să afirm că ţara reprezintatâ prin carpan legiuitoare democratice şi un gmm­ alcătuit din blocul acestei majorităţi, se bucura da o mai mare încredere a finanţelor internaţionale decât oricare sită alcătuire guverna­mentală car© nu s’ar întemeia pe straturile largi ale poporului. Ofertele de credit vor fi prezintate la Bucureşti celor in drept şi vor fi realizate când şi precum vor pretinde interesele reale ale ţării. Storcânia şi aliaţii. „D-l Vaida-Voevod, scria o gazetă, se va întoarce în ţară, fiind chemat de urgenţă de membrii cabinetului*... — Mă voi întoarce în ţară, ripos­tează d-l Vaida, îndată ce problemele mari cari se apropia de soluţionarea lor definitivă, nu mă vor mai sili^*' ^usţinjț^^1 —*îkir noştri aliaţi! Faptul că m’am putut şi mă mai pot încă absenta d­e ţară şi ceea ce e mai interesant,­aptul că în timpul acesta, în ioc să £® fi făcut mult trâmbiţata disolvare, v-am propus can­­­ditaturile d-lor Tibe Ioaescu şi ge­rgeltu­ Averescu, am întărit în străi­nătate convingerea că România se bucură de stările cele mai consoli­date d­intre ţările din Eur­oa centrală şi orientală. Aceasta se datoreşte de­sigur prestigiului regelui, spiritului cumpătat al membrilor corpurilor le­giuitoare şi î­ritei înţelepciuni cu care aceste corpuri sunt conduse. Nu diplomaţie secretă* Ah­, ajuns în pragul hotelului, dea­supra cărei porţi fâlfâie drapelul ro­mânise ca semn al sediului" delega­ţion ei noastre. Convorbirea aceasta avea caracterul unui adevărat inter­view. “ Dar mi-aţi dat un interview pe nevoite... — Fie, răspunde ministru­, eu fac diplomaţia secretă. Şi despărţindu-mă de primul min­stru am revenit la re­­ffecţiunile mele de mai înainte şi cari îmi dau convingerea ca în alte ţări, presa ar putea controla şfirile ca să aducă în valuri mari probleme mai reale şi direcţiuni mai cuminţi. Gabriel Die Ofer Vom primi credite­ întemeiată 1838 la George Bariţiu Redacţi Admînktniţia Bucov, Piata Libertate 29 Bucureşti, as. Voevozi 30 Braşov, Piaţa Libertăţii 23 Bucureşti, g. Ionică 6 APARE SEARA IN FIECARE « DE LUCRU N»! Şi Concesiunea anunţurilor şl alta Română de publicitate GH­ELLE ABONAM Trai luni Şase In România: 15 30 60 Lei Streinătat© : 30 60 BO Lei 1 Wr*­s*, P.S® Reorganizarea Căilor ferate — ®e®Iaraffire­­fotaiuîai m?nisti;şi Mihal Fspov s­i la şedinţa Senatului dela 24 Fe­bruarie, s’a ridicat din nou chestiu­nea reorganizărei căilor ferate în legătură cu situaţia economică şi fi­nanciară a statului. Dî senator Pop­escu-Zahcni a in­terpelat guvernul asupra acestei si­­tuaţii. A fost un prilej pentru mi­nistrul lucrărilor publice să dea u­­ne­ie preţioase informaţiuni asupra operei grele ce întreprinde. Luăm după un ziar din Bucu­­reşti declaraţiile, în rezumat­ul d lui minstru. D. ministru M. Popovici fim­pim­­zând în ce-l priveşte, pun­ că pre­ocuparea guvernului est* reorgani­­zarea şî unificarea adn^istraţiei C. F._ R* racordându-le. Spun­­ că la ministerul săra­c, lucrează la un studiu al tuturor­­Căilor de comuni­caţia pe apă şi,iscal. Tendinţa reorganizărel este de a putea face &î*“ transporturilor eco­nomiei noastre naţionale în general şi export-unui în special. Deocamdată însă pe lipsesc fondările pentru a indepă­ai imediat această­­operă im­­­poruia. (Aplauze) D. ministru M. Popovici citește proectul da lege în care suma de 50 milioane ca a fost acordată de consiliul de miniştri să fie întrebuin­ţată pentru procurarea de material de cale ferată. (Aplauze) n urma repetatelor insistenţa ele­vr, guvernul de acord su Marelo­r va retrage 'trupele romăne pe Clemenseau fixată da Conferinţa Paris. Parlamentar S&MEBA B 1920. propunere 'pentru a­­din fânul u acea a­­rrupu! in­­i viitorul vj. jJtmtcoi« vwiuctic valutei. Recunoaşte de îa încet.^ în reglementarea* valutei străineV!, comis greşeli. Dar in situaţia de azi inca cea mai mare o poartă Banca Naţională. Banca Nationale, spune di Bon­­tescu la solicitările Consiliului diri­gent, de a face un pas către unifi­carea valutei Românei Mari, prin înlocuirea coloanelor, n’a arătat nici o bună voinţă, „n’a manifestat nici o o dispoziţie măcar aparentă spre jertfe, rămânând închisă în privile­giile ei. D. Bontescu termină insistând a­­su­pra nevoiei de muncă intensivă pentru grabnica refacere a ţarei. D. A. C. Cuza observă că din dis­cuţia largă asupra valutei, n’a reeşit hotărât politica generală financiară a guvernului,. S’a omis ideia a două bănci da em­­iune şi a desf­inţării Băncii Na­ţionale. D. Cuza­ se intres­că, care ar fi fo­losul desfiinţării Băncii Naţionale, când din însuşi inima acestei Bănci­i îi largă participare in admin­st­aţia Băncii. Trecând la cauzele deprecierii leu­lui, d. Cuza constată că leul a scă­zut după semnarea pacei, care după d-sa e o imensă eroare. (Aplauze pe băncile liberale.) D. Cuza mai enum­ără printre: cau­zele scăderea leului, cele ce s'au mai spus de oratorii precedenţi, in­­flaţiunea monetară, importul de măr­furi de lux, lipsa unui budget şi speculei pe care o fac „băncile ji­doveşti.* Pentru schimbarea actualului sistem financiar, n’ar in nici timpul nici pregătirile necesare. Pentru echi­librarea budgetului, lucrul cel mai bun ar fi sporirea actualelor veni­turi prin reorganzarea cotelor de impozite. Dl Aurel Vlad: Fac tocmai aer si lucru. Dl. A. C. Cuza: In acee­ași măsură trebue să ne punem în valoare bo­găţiile naţionale, nu cu ori­cine şi ori­cum spunea d. Marghiloman, ci prin propriile noas­tre forţe. (A­­plauze.) Rog pe dl ministru de finanţe să ţină seamă de observaţiunile noastre. D Aurel Vlad: De observation­]?, nu şi de aberaţiunile d­v. Dl A. C. Cuza: In ce priveşte a­­beraţiunile trebue sa recunosc că este singura dumneavostră specia­litate (i­aritate) In continuare d. A. C. Cuza pre­conizează o bancă de emisiune ţă­rănească pe baze cooperative şi al cărei stoc de emisiune să fie butr-*­­ţiile naţionale naturale. Dl Aurel Vlad: D. Cuza a* propus aceleaşi soluţiuni indi^te de noi (aplauze.)­­ Semnarea păce5 ni a ar produce de cât efecte binefăcătoare asupra creditului tp­u Dacă y* semnam pacea, de unda luamyf^meDte,a rtfaeerei noastre 0«Rnice? De unde luam loco­ve? / D-sa combate teza susţinută de d. A. C. Cuza relativ la ştampilarea coloanelor şi termină exprimând convingerea că guvernul va găsi mijloacele pentru a-şi pune in aplî­care programul. Senatul: Discuţiunî în jurul coa­­­suitarel ţăranilor asupra reformei a­­grare şi a unei campanii de ziar. L­ieralîl atac pe ministrul de interne şi de agricultură pentru această a­­titudine. Dl Beacescu Silvan averescan, in­terpelează asupra propagandei so­cialismului şi organizaţiilor sociale. A răspuns dlul Lupu, ministrul d­e interne, care dă­­asigurări că si­guranţa statului nu e de loc peri­clitată. Din Bucureşti ni se telefo­nează. D-nii miniştri dr. Vlad şi Bon­tescu au demisionat. Demisiunile au fost primite. Miniştri vor gira însă afacerile până la înapoerea d-lui prim-Foit lice In con president demisiumi 'or pdirvl?-tv : ’ si general Râ­scanu. îz­i r­o.' «­aţia polit­­ioternă. Ziarul :\da* o ^ ‘ prima dei -a-t- t eoa.-o !» bvnăi. d-lui Bon ’ « - 3 o. d! ' ag?at-8 și abuzuri la Consiliul Dirigent. A do e datorită da: cu March­­ier. Şi zi „Sa : in a otvtoa vi .'d * ^. i­­: tăți și a li - di:..-! dino do 1 de ordin ;tre ca­ de; ;:i ' Chestiune; ' : ■ s zoiv? în c dv..-' last;.’ ț.. ■■ ■ ei '■ M. Cartier. Din Oi nu 3 ce au avut ier: consiliu, a ? uitat îarăsi lipsa unitats d ■ .și de k-.ru? sânul truvi In asetn ;­a dtuvţie eg : . mat Irebu . avizeze. Cum tniA nrlonul ministru d. Vî lipsește di • , ›•› ; ; mează trat cea mai mare portanţâ p ¡, ț - :. uuu nu-i oporti ci o schimbare p la întoarce o­e?, e. fi fo t caz fără pi edeni -.1 esbem de g pen’tru c*ei ■­­ străinătate, tc primul ni r o . ; ■. de adevăra ; mau ite pa;R .­­•«, din Român vorbe-..s vr­criză eşită -Eu neî it' -n ' i de culise eă-i râp-. . -autoritatea cuvântu-ui. .As ■ J, ponct acord -5 s’.» || -tuia ca ni ■■ ; limb jpt bilă până­­ intosi ' De altfel, pus îr |pf| pcţttică pi oci tâ in Vaida se v to rec tămânji In orice prop' riscate pentr­­a­ ' re.dtui'l ...ne Wnormala \nn;t;pt ' ; ; babil că t(­al criza mărgini la o iargâ rem. tcrială*.» D-l Eug Goga u iede Renaşterei Române, ta stâi începe să-și clari­fi . Şi-a dat demis­u­n i din pai­u­l naţional, dori i să-şi a tige libertatea de perane cai putat şi publicist, deoare­ce poate acorda încredere ge­nului şi per tidului. Dl Eugen Go­a, d­. lista partid a lat npional - independent cum alţii mai g­rect au cerit sufragiile popoi lui — ar trebui ca să-şi d demisiunea şi d­in Cameră. U- n’a avut th pro­gram persot, când s’a ales deputat. Aleg­­orii săi pot să-i etajă acu demiterea.k Situaţia pol '3, după o.-\ v. ţară nes. din h .1 ,• u „Tdta. Noua*: „întoarcerea d-'ui Vaida-Yo©v,­aşi de inzistent ceruta d . . -••• va amâna. Acți mnea • • u , ris și Londra ai e-j ...» plecarea d-lui V..idu-'o .oc. L­­ urprinzător că .. s­u­­­pune . triva d-lui Vaiti ? Voevod o duet o mi dl Ionel Budao iff o se plâ gea pe toa e tODn- ; c ouania t se ducea impot iv , c s ; cina ti prim deiegai al țâr i­­­uri De alt fel tos .d in ; : rî «ce» nu vor putea av. n o; un nz.. Dl Vai'a-Voevc­i râmă,.o la Puri până ce delegaţi ungar • - a ]»• 2 trata ul de pace. Demisiunea ¡ ge n.er?î Răş canu, ministru ■ j , fr. respinsă de M. . D-l general K ai i și-a­­ tras demisiunea. D-l ministru 1 itesen persist! în demisiunea i Sa crede câ o h.rgă rem­ă ' se va face num.­­c . Vaida în Bucure — întrebând pe tem­e dr. N. Lupa care a circulat în tv v. d--. d sale, di dr. N. Lup i c!ar?țiile următoare: ,Nu am demisiona nici nu demisiona. Acei care uneltesc . a î » iif guvernului în t mp d­ » i *i » i,u se află în Paris u ri. i le? actualmente pentru pr ?rca

Next