Gazeta Transilvaniei, februarie 1920 (Anul 83, nr. 39-40)
1920-02-28 / nr. 39
\or— D-nul Alex. Vaida-Voevod asupra politicei interm / Ştiri false în streinătate. Efectele vizitei d-lui Vaida. Relaţiile cu Aliaţii — Dela trimesul special al ziarului a Dacia“ — Paris, Februarie 1921 — D-nu! tiJu ’•'■nevoi nai-a rxpus părerile iè asupra situaţiei interne fără nici ic cuc jir. Cititorii le vor găsi mai vale, dar ţin să arăt în ce împreurari am cules aceste cuvinte. Găsisem la un chioşc de pa bulevardele mari, o şansă de ziare româneşţi. Pentru 10 ziare 2 fr. 50, ceeace ar însemna în lei pe crasul actual 12 iei 50. Marfă scumpă. Mergeam sgale, strecurându-mă prin furnicam! care e mai des în ziua asta şi mai sgiat din cneza soarelui privaaverei, în care e învelit Parisul. Căutam însă nesătos ştiri de acasă, amămate cari să-mi rede» cu fidelitate atmosfera, pe care oricine cind e In «ireinătst* o crede rasi benă şi o nidsjduişte mai strălucitoare. De ce aşi mi spune cât de adâncă e decepţia, după lectura acestor foi mai presentate faţă de ziarele dn alte ţâri. Un sentiment de jenă sufletească saseşte din examinarea titlurilor, din cetaea ştirilor scurte şi tipărite cu caracterele grase, ştiri politice, în mod exclusiv, ca şi cum singura preocupare a cititorilor din România e politice. 9’ Httoiea au u« rar?cifr curios: privite de sici dupi su io zile de vezi goale, neadevărate, sau endecţîoase şi constaţi cu o mare «somaţă caracterul lor distructiv. O ţară rouă, sau mai »«■ ar fi,iată, nu se construite sau reconunîeşte prin mjloace distructive, nu găsesc ziarele nici o iniţiativă, :lcî un imbold la lucru, la ordine, ia r Sij-r-s *ufl»fe««cS, la solidaritate au la înfrăţire? îrfiă exemple: D. Vaida e în dezacord cu d-nulige; se prev6da o schimbare de sverc în momettul (prob’ematic) al îîatoarctrei d-lul Vaida din stră năcie“ (bice nfelîs fără nici un sticli). „D-l Vaida e rechemat*, „d-nul aida e scăpat de d nii Maniu şi Tga*. „Se desfiinţează Consiliul digent*, ,d-l Vaida n’a reuşit în care lucru* etc. etc. Şi despre adverbii d-lui Vaida într’alta serie de foicelaşi soi de ştiri, îndreptate însămpotriva altor personagii. Sunt desamăgit, buimăcit şi străat în nedumerirea aceasta piaţa Confidiei scăldată în lumina caldă a oarelui primăvăratec; apoi cheiul eael spre ministerul afacerilor strâmt d© und© ies diplomaţi, automobile, fotografi. A fost o şedinţă a conferinţei da ambasadori. Când dau şi eu să întru în spre biroul de presă zăresc pe treptele de sus de la intrarea principală pe d-nul Vaida-Voevod, vesel cu ochii ridicaţi spre cerul luminos.* Să întrebăm: ce veste bună o mai fi, dar informaţiile citite adineauri în ziarele româneşti mă obsedează şi instinctul care ma leagă pe semne de veci de colegii mei cari practică această gazetărie rea, cn instinct diabolic mă impinge să înec bucuria d-lui Vaida în noianul de ştiri ciudate de acasă. Şi dealungul cheiuril°r Senei, însoţesc pe primul ministru ajâţându- l, năcăjindu-l, aşa cum trebue s’o facă un erz'Oar torrân. Nici strălucirea argintie a Senei, care invită sufletul la linişte, nici podul sunt şi palatele artelor, în faţa cărora se exaltă sufletul, nu-mi seacă izvorul de întrebări răutăcioase cari s’au înrădăcinat in creerul meu. Guvernul parlamentar — Guvernul dv. nu pare solid. ■— D. Vaida întoarce capul repede 3pr© mine, mirat şi-mi ripostează : Aşa ? !... Apoi guvernul actual este cel dintaiu guvern constituţional, născut din încrederea unei maoritâţi parlamentare produsă de saragiul universal secret. Cu această ncredere şi cu aceea a regelui garfr.°u‘ rat,a reprezintă cred voinţa ăra mai exact şi mai statornic, de:A oncare guvern care m’a precedat e1 de cât vechile Camere alese prin prefecţi şi jandarmi. ^PeîLe.n^a vechitura Membrii guvernului dv. sunt ipsiţi de experienţă... ~7 Se poat®. Eu nu vreau să înu ia analiza abilităţilor prin cari le «stingeau miniştri din cabinetele trente; dar aşa cum a învăţat să râs* )unda misiunei sale cutare „advocatie provincie,* accentuiază ministrii printr’au gest al capului şi prir presngirea glasului, — rfl. liner* ori „doctor* jat prin voinţa se ai. aistru prin s? gi Mint- 1 şef, sunt sigur că şi membrii guvernului actual vor şti să răspundă îndatoririlor lor de miniştri cel puţin ca şi predecesorii lor. Afirm fără nici o modestie — zice d. Vaida — că nul suntem maislabi.* Nu ne lipsesc poate iscusinţa puţină şi gustul pentru bizantinism, calităţi pe cari dacă le cere neapărat opinia publică din ţară, deja mniniştii săi nu ne va fi greu să ni le însuşim. Ministrul e bine dispus şi riposta sa ironică îi dă dreptul sa se oprească satisfăcut şi să privească o clipă de pe pod perspectiva Senei. Fragmentele din articolele şi informaţiile citite adineauri,stau înaintea mea, a moara. Suprafaţa politică şi suprafaţa morala — N’aveţi suprafaţă şi nici autoritate. — Suprafaţa morală a guvernului meu e mai mare decât aceea a oricărui grupuleţ istoric, reprezentat prin câte o mână de paraen, căci suprafaţa unui guvern parlamentar este direct proporţională cu numărul şi valoarea grupărilor parlamentare pe cari se reszimă. Suprafaţa actualului guvern se peste măsura, zice ministrul, prin voinţa majorităţii alegătorilor români din cele patru unghiuri ala ţării. Voinţa concentrală - * ms$a lv acestui bloc, care e şi el la rândul lui expresiunea reală a majorităţii alegatorilor români. Substratul matematic al acestui răspuns nu mi dezarmează şi ia? scot o săgeată. Soliditatea ’ciocului — Dar blocul nu e solid... — Ba soliditatea, pe cât ştiu eu, este depiins. Dacă se manifestează din când în când printre deputaţii singurateci anumite păreri, faptul e prea firesc: ba firească ar fi chiar şi ivirea grupurilor mici de 10, 20, 30 de inşi cari n’ar putea cădea de acord in toate privinţele, fie cu principiile enunţate în programul acceptat de bloc, fie cu tendinţele lui democratice progresiste , fie cu voinţa lui fermă de a duce la îndeplinire realizarea reformelor, — neapărat necesare spre a asigura viitorul ţării,— fie în sfârşit nevoind să se supună disciplinei fără de care o majoritate parlamentară nu se poate susţine. Dar fracţiunile acestea ar trebui să se subordoneze voinţei cutărui şef lipsit deocamdată de partid şi care va ajunge la un mandat parlamentar mulţumită blocului, sau să colaboreze din nou după experienţă — mai scurtă, mai îndelungată şi împreunată cu decepţii — cu blocul parlamentar. ştirea de sersaţie: Conspiraţie — D-nii Iorga şi Maniu. — Da, am aflat că conspiră în contra mea. Dar copilăroasă trebuse să fie pana care debitează asemenea fantezii. Cât de puţin trebue să cunoască pa dnii Iorga, Maniu şi pe mine oamenii aceştia. Şi după o pauză d. Vaida sa opreşte şi-mi ţine Simbagiul următor pe un ton sever. Numirea mea ca şef al cabinetului prin încrederea regelui s’a făcut doar pe baza propunerei făcută regelui de d-nii Iorga, Maniu şi Bujoresmu aveau calitatea de reprezentanţi ai blocului parlamentar. Vechea prietenie care mă leagă de d. Maniu, stima şi admiraţia pe care o am faţă de d. Iorga au fost argumentele cele mai importanta cari m’au determinat şi cedez, primind însărcinarea aceasta. D nii Iorga şi Maniu ştiu foarte bine că fără încrederea regelui şi fără sprijinul izvorît de încrederea lor, n’aş mai sta nici un moment la guvern şi dacă interesele ţării, ori tactica blocului parlamentar ar cere ca fotoliul presidenţiei consiliului de miniştri să fie ocupat de d. Mania, fie de d. Iorga m’aş retrage imediat cu toată plăcerea, punându-mi puterile în serviciul susţinerii unui astfel de guvern. Disolvare? — Se dizolvă Corpurile Legiuitoare ? — De! exclamă primul ministru. Sentimentul meu constituţional este prea dezvoltat ca să pot presupune că o disolvare sâ poată avea ioc cât timp majoritatea parlamentară sî* tisface într’un grad atât de înalt ditorile sale legislative. Nu se pot provoca destinări Chiar şi cei mai înverşunaţi adversari •»’ actualului parlament văzând e. -a----■ ■ iXtiaSSEiAs regelui de a conduce ţara printriun guvern constituţional şi văzând de altă parte că nu pot provoca nici dezbinări serioase în bloc, şi-au schimbat tactica. îmi pare bine că d-nii general Averescu şi Take Ionescu le’au hotărît a£ primească oferta blocului de a candida. Sper că forţa majoră a situaţiei parlamentare îi va obicinui să colaboreze în bună înţelegere cu blocul, fie îa opera legislativă cu şefi de fracţiuni opoziţioniste, fie făcând parta din unde partide ale majorităţii. TJn partid „reformist" D. Vaida Voevod a mai pomenit înti* «itele de zvonul fuziunei blocului. — Nici un punct de principiu d'n programa! blocului nu poate împed ca formarea unui partid democratic reformist, dar mi se pare ruat verosimilă nașterea unui partid unic din colaborarea partidelor blocului. Schimbarea guvernului ? Scosesem din buzunar tot arsenalul meu de gazeie şi întind înaintea privirei d-lui Vaida an ziar care crede că fericirea ţârii nu poate fi asigurată de cât un cabinet Averescu sprijinit pe o majoritate formată din liberei şi din partidul naţional din Transilvania , în aşa fel s’ar asigura dizolviv^?, f — ~~.—’ . 73-1 Vaida pmaeste un ras şi reluând tonul,ironic dela începutul conversaţiei noastre face următoarea propunere. E o idee pentru un film, zice d-sa care ar putea să albe ca titlu „Nor die aler dums er Kăiber wăhlen ihre Meizger seiber*, ceeace însemnează în româneşte: „numai viţeii cei mai proşti îşi aleg ei singuri măcelarii. * Soarele e cald şi lumina intensă, care se întinde pe Avenue de Champ- Eyrées spre areal de la Etoile, e in armonie perfectă cu imensa veselie a primului ministru. Dar săgeţile nu sunt perdute toate. Asupra Consiliului Dirigent — Se dizolvă Consiliul Dirigent ? — Nu mâ interesează, — îmi răspunde d Vaida, dacă se dizolvă ori nu , totul e modificarea felului său de funcţie de până acuraa. Ua organ intermediar între guvernul central şi între provinciile noi alente este indeepensabil. Noi l’am jbreclit „Consiliul Dirigent . Franceiii l'au poreclit „Consiliul superior*. In frunte cu un „înalt comisar* care îjtiplineşte funcţia de guvernor. Atribţiuaile acestor organ® au fost deterninate de mult pria legi şi actualii preşedinte al Consiliului de Millfrand, pe atunci înalt comisar al provncilor realipite, a motivat în faţa Camerei nevoia de a susţine anumite depturi autonome pentru Alsacia Loripa precum şi necesitatea organelor publice intermediare între guvern central şi între conducerea aceste provincii. In Cehoslovaciei Iugoslavia, spune dl Vaida, au for adevărate răsturnări din cauza Isei onor asemenea organe şi. cehosovacii ca şi Iugoslavia ne invideză pentru instituirea Consiliului Dirtenî. Fără Consiliul Dirigent şî lârg directoratele dira Basarabia şi Buovina, unitatea noastră' naţională nu sir fi putut înfăptui cu solidaritatea impUEătoare cu c«.re s’a făcut. îTu centalizire excesivă Şi oprÎEdgfee iar în drum, spre a accentua mu apăsat cuvintele, ministrul pronom ca o sentinţă : — Cel mi bun mijloc de a lupta împotrivamenirii unirii naţiona e ar fi o ceralizare excesivă. Î er.ea străinătăţii, cu cari am atacat pe d-1 îd n’aveau in conştiinţa profunzime. Erau adunate citite cu câteva ore mal in foile acestea pe cari :eara, găseam mereu săsa ş* drumul în tovărăşia minisnlui care nu se arăta nici epervit atei mai bine dispus, tsa era sfârşi. — la priviţi ce se zice de neîncrederea dvoastră de care vă bucura/! in străinătate. —• Ce fel de neîncredere? Am fost Întâmpinat dimpotrivă pretutindeni cu încredere şi simpatia şi aceasta o datoresc faptiiea cât şi confesiunile politice din i perienţde făc d;.n românii de marc», sa nădejdeafirmă că guvernul eştt din blocul parlamentar, îi produce prin obiceiuri nici o atmosferă proaspătă în politica internă, dându-i un avânt democratic şî metode sincer democratice în raporturile cu alte ţări. — Şi credite, scria ziarele, n’aţi obţitut de loc. — Ba vom primi şi îa contra oricăror ale informaţii tendenţioase cut,z să afirm că ţara reprezintatâ prin carpan legiuitoare democratice şi un gmm alcătuit din blocul acestei majorităţi, se bucura da o mai mare încredere a finanţelor internaţionale decât oricare sită alcătuire guvernamentală car© nu s’ar întemeia pe straturile largi ale poporului. Ofertele de credit vor fi prezintate la Bucureşti celor in drept şi vor fi realizate când şi precum vor pretinde interesele reale ale ţării. Storcânia şi aliaţii. „D-l Vaida-Voevod, scria o gazetă, se va întoarce în ţară, fiind chemat de urgenţă de membrii cabinetului*... — Mă voi întoarce în ţară, ripostează d-l Vaida, îndată ce problemele mari cari se apropia de soluţionarea lor definitivă, nu mă vor mai sili^*' ^usţinjț^^1 —*îkir noştri aliaţi! Faptul că m’am putut şi mă mai pot încă absenta de ţară şi ceea ce e mai interesant,aptul că în timpul acesta, în ioc să £® fi făcut mult trâmbiţata disolvare, v-am propus canditaturile d-lor Tibe Ioaescu şi gergeltu Averescu, am întărit în străinătate convingerea că România se bucură de stările cele mai consolidate dintre ţările din Euroa centrală şi orientală. Aceasta se datoreşte desigur prestigiului regelui, spiritului cumpătat al membrilor corpurilor legiuitoare şi îritei înţelepciuni cu care aceste corpuri sunt conduse. Nu diplomaţie secretă* Ah, ajuns în pragul hotelului, deasupra cărei porţi fâlfâie drapelul românise ca semn al sediului" delegaţion ei noastre. Convorbirea aceasta avea caracterul unui adevărat interview. “ Dar mi-aţi dat un interview pe nevoite... — Fie, răspunde ministru, eu fac diplomaţia secretă. Şi despărţindu-mă de primul minstru am revenit la reffecţiunile mele de mai înainte şi cari îmi dau convingerea ca în alte ţări, presa ar putea controla şfirile ca să aducă în valuri mari probleme mai reale şi direcţiuni mai cuminţi. Gabriel Die Ofer Vom primi credite întemeiată 1838 la George Bariţiu Redacţi Admînktniţia Bucov, Piata Libertate 29 Bucureşti, as. Voevozi 30 Braşov, Piaţa Libertăţii 23 Bucureşti, g. Ionică 6 APARE SEARA IN FIECARE « DE LUCRU N»! Şi Concesiunea anunţurilor şl alta Română de publicitate GHELLE ABONAM Trai luni Şase In România: 15 30 60 Lei Streinătat© : 30 60 BO Lei 1 Wr*s*, P.S® Reorganizarea Căilor ferate — ®e®Iaraffirefotaiuîai m?nisti;şi Mihal Fspov si la şedinţa Senatului dela 24 Februarie, s’a ridicat din nou chestiunea reorganizărei căilor ferate în legătură cu situaţia economică şi financiară a statului. Dî senator Popescu-Zahcni a interpelat guvernul asupra acestei situaţii. A fost un prilej pentru ministrul lucrărilor publice să dea uneie preţioase informaţiuni asupra operei grele ce întreprinde. Luăm după un ziar din Bucureşti declaraţiile, în rezumatul d lui minstru. D. ministru M. Popovici fimpimzând în ce-l priveşte, pun că preocuparea guvernului est* reorganizarea şî unificarea adn^istraţiei C. F._ R* racordându-le. Spun că la ministerul sărac, lucrează la un studiu al tuturorCăilor de comunicaţia pe apă şi,iscal. Tendinţa reorganizărel este de a putea face &î*“ transporturilor economiei noastre naţionale în general şi export-unui în special. Deocamdată însă pe lipsesc fondările pentru a indepăai imediat aceastăoperă imporuia. (Aplauze) D. ministru M. Popovici citește proectul da lege în care suma de 50 milioane ca a fost acordată de consiliul de miniştri să fie întrebuinţată pentru procurarea de material de cale ferată. (Aplauze) n urma repetatelor insistenţa elevr, guvernul de acord su Marelor va retrage 'trupele romăne pe Clemenseau fixată da Conferinţa Paris. Parlamentar S&MEBA B 1920. propunere 'pentru adin fânul u acea arrupu! ini viitorul vj. jJtmtcoi« vwiuctic valutei. Recunoaşte de îa încet.^ în reglementarea* valutei străineV!, comis greşeli. Dar in situaţia de azi inca cea mai mare o poartă Banca Naţională. Banca Nationale, spune di Bontescu la solicitările Consiliului dirigent, de a face un pas către unificarea valutei Românei Mari, prin înlocuirea coloanelor, n’a arătat nici o bună voinţă, „n’a manifestat nici o o dispoziţie măcar aparentă spre jertfe, rămânând închisă în privilegiile ei. D. Bontescu termină insistând asupra nevoiei de muncă intensivă pentru grabnica refacere a ţarei. D. A. C. Cuza observă că din discuţia largă asupra valutei, n’a reeşit hotărât politica generală financiară a guvernului,. S’a omis ideia a două bănci da emiune şi a desfinţării Băncii Naţionale. D. Cuza se intrescă, care ar fi folosul desfiinţării Băncii Naţionale, când din însuşi inima acestei Băncii îi largă participare in adminstaţia Băncii. Trecând la cauzele deprecierii leului, d. Cuza constată că leul a scăzut după semnarea pacei, care după d-sa e o imensă eroare. (Aplauze pe băncile liberale.) D. Cuza mai enumără printre: cauzele scăderea leului, cele ce s'au mai spus de oratorii precedenţi, inflaţiunea monetară, importul de mărfuri de lux, lipsa unui budget şi speculei pe care o fac „băncile jidoveşti.* Pentru schimbarea actualului sistem financiar, n’ar in nici timpul nici pregătirile necesare. Pentru echilibrarea budgetului, lucrul cel mai bun ar fi sporirea actualelor venituri prin reorganzarea cotelor de impozite. Dl Aurel Vlad: Fac tocmai aer si lucru. Dl. A. C. Cuza: In aceeași măsură trebue să ne punem în valoare bogăţiile naţionale, nu cu oricine şi oricum spunea d. Marghiloman, ci prin propriile noastre forţe. (Aplauze.) Rog pe dl ministru de finanţe să ţină seamă de observaţiunile noastre. D Aurel Vlad: De observation]?, nu şi de aberaţiunile dv. Dl A. C. Cuza: In ce priveşte aberaţiunile trebue sa recunosc că este singura dumneavostră specialitate (iaritate) In continuare d. A. C. Cuza preconizează o bancă de emisiune ţărănească pe baze cooperative şi al cărei stoc de emisiune să fie butr-*ţiile naţionale naturale. Dl Aurel Vlad: D. Cuza a* propus aceleaşi soluţiuni indi^te de noi (aplauze.) Semnarea păce5 ni a ar produce de cât efecte binefăcătoare asupra creditului tpu Dacă y* semnam pacea, de unda luamyf^meDte,a rtfaeerei noastre 0«Rnice? De unde luam locove? / D-sa combate teza susţinută de d. A. C. Cuza relativ la ştampilarea coloanelor şi termină exprimând convingerea că guvernul va găsi mijloacele pentru a-şi pune in aplîcare programul. Senatul: Discuţiunî în jurul coasuitarel ţăranilor asupra reformei agrare şi a unei campanii de ziar. Lieralîl atac pe ministrul de interne şi de agricultură pentru această atitudine. Dl Beacescu Silvan averescan, interpelează asupra propagandei socialismului şi organizaţiilor sociale. A răspuns dlul Lupu, ministrul de interne, care dăasigurări că siguranţa statului nu e de loc periclitată. Din Bucureşti ni se telefonează. D-nii miniştri dr. Vlad şi Bontescu au demisionat. Demisiunile au fost primite. Miniştri vor gira însă afacerile până la înapoerea d-lui prim-Foit lice In con president demisiumi 'or pdirvl?-tv : ’ si general Râscanu. îzi ro.' «aţia politioternă. Ziarul :\da* o ^ ‘ prima dei -a-t- t eoa.-o !» bvnăi. d-lui Bon ’ « - 3 o. d! ' ag?at-8 și abuzuri la Consiliul Dirigent. A do e datorită da: cu Marchier. Şi zi „Sa : in a otvtoa vi .'d * ^. i: tăți și a li - di:..-! dino do 1 de ordin ;tre ca de; ;:i ' Chestiune; ' : ■ s zoiv? în c dv..-' last;.’ ț.. ■■ ■ ei '■ M. Cartier. Din Oi nu 3 ce au avut ier: consiliu, a ? uitat îarăsi lipsa unitats d ■ .și de k-.ru? sânul truvi In asetn ;a dtuvţie eg : . mat Irebu . avizeze. Cum tniA nrlonul ministru d. Vî lipsește di • , ›•› ; ; mează trat cea mai mare portanţâ p ¡, ț - :. uuu nu-i oporti ci o schimbare p la întoarce oe?, e. fi fo t caz fără pi edeni -.1 esbem de g pen’tru c*ei ■ străinătate, tc primul ni r o . ; ■. de adevăra ; mau ite pa;R .•«, din Român vorbe-..s vrcriză eşită -Eu neî it' -n ' i de culise eă-i râp-. . -autoritatea cuvântu-ui. .As ■ J, ponct acord -5 s’.» || -tuia ca ni ■■ ; limb jpt bilă până intosi ' De altfel, pus îr |pf| pcţttică pi oci tâ in Vaida se v to rec tămânji In orice prop' riscate pentra ' re.dtui'l ...ne Wnormala \nn;t;pt ' ; ; babil că t(al criza mărgini la o iargâ rem. tcrială*.» D-l Eug Goga u iede Renaşterei Române, ta stâi începe să-și clarifi . Şi-a dat demisun i din paiul naţional, dori i să-şi a tige libertatea de perane cai putat şi publicist, deoarece poate acorda încredere genului şi per tidului. Dl Eugen Goa, d. lista partid a lat npional - independent cum alţii mai grect au cerit sufragiile popoi lui — ar trebui ca să-şi d demisiunea şi din Cameră. U- n’a avut th program persot, când s’a ales deputat. Alegorii săi pot să-i etajă acu demiterea.k Situaţia pol '3, după o.-\ v. ţară nes. din h .1 ,• u „Tdta. Noua*: „întoarcerea d-'ui Vaida-Yo©v,aşi de inzistent ceruta d . . -••• va amâna. Acți mnea • • u , ris și Londra ai e-j ...» plecarea d-lui V..idu-'o .oc. L urprinzător că .. supune . triva d-lui Vaiti ? Voevod o duet o mi dl Ionel Budao iff o se plâ gea pe toa e tODn- ; c ouania t se ducea impot iv , c s ; cina ti prim deiegai al țâr iuri De alt fel tos .d in ; : rî «ce» nu vor putea av. n o; un nz.. Dl Vai'a-Voevci râmă,.o la Puri până ce delegaţi ungar • - a ]»• 2 trata ul de pace. Demisiunea ¡ ge n.er?î Răş canu, ministru ■ j , fr. respinsă de M. . D-l general K ai i și-a tras demisiunea. D-l ministru 1 itesen persist! în demisiunea i Sa crede câ o h.rgă remă ' se va face num.c . Vaida în Bucure — întrebând pe teme dr. N. Lupa care a circulat în tv v. d--. d sale, di dr. N. Lup i c!ar?țiile următoare: ,Nu am demisiona nici nu demisiona. Acei care uneltesc . a î » iif guvernului în t mp d » i *i » i,u se află în Paris u ri. i le? actualmente pentru pr ?rca