Gazeta Transilvaniei, martie 1920 (Anul 83, nr. 41-48)

1920-03-03 / nr. 41

i An­­d­ 83488­­4 4!­ T ­ta pentru democraţie la faza actuală a istoriei ro­mâneşti este mai mult de lucru, decât oricând, pentru ca ordinea veche să dispară cu totul, şi în locul ei să fie aşezat­­ regimul cel nou al democraţiei adevărate. Guvernul care şi-a luat sarcina grea să consolideze regimul de­mocratic, a legat nădejdi reale de toţi bărbaţii destoinici ai ţării ca să-i dea colaborarea preţioasă. Colaborarea însă n’a venit, din­­contră, oameni şi formaţiuni po­litice cari n’au simpatizat cu­rentele democratice nici până aci şi observaseră dintr’o simplă complezenţă o atitudine conci­liantă faţă de întâiul guvern al ţării întregi, acum ies din re­zervă, şi cu nerăbdarea caracte­ristică timpurilor de criză, încep o campanie violentă de uşurpare a regimului, de denigrare a băr­baţilor cari deţin astăzi puterea şi nu aleg mijloacele de distru­gere a începutului promiţător ce s’a făcut. Se definesc astfel tot mai clar două concepţii profund deo­sebite una de alta. Avem băr­baţi de stat cari nu vreau pute­rea, numai pentru ca să poată spune ca stăpânesc, ci pentru ca priceperea şi convingerile rezul­tate din experienţele vremii să le pună în slujba ţării. Aceşti bărbaţi condamnă politica de sport, birocrată şi reacţionară. Ci sunt astăzi la cârma ţării. In 8 ♦­.v.a-* m pg poli ti­să facă din e stat un p'se­­psutru e.q ua tor i de mulţu- " h ţara româ­_i*vvulUi politiciani ii se spune pe un nume popular: ciocoi. Lupta s’a deschis. Ciocoii reac­­ţionează şi presa lor a început corul. In nici o presă din lume nu vom citi epitete atât de dis­­calificatoare, atât de uşor date, ca în presa ciocoilor din capi­tala română, de pildă Epoca şi îndreptarea. Moravurile acestea bizantine nu ne fac cinste şi ne înfăţişează ca pe un popor ne­serios, lipsit de simţul autocri­tic, neadaptabil curentelor de progres. Tînăra democraţie românească însă îşi va face datoria. Nu se va da înfrântă, căci simte răs­punderea ce-o are faţă de nea­mul nostru şi faţă de civilizaţia umană. Ea va răspunde după cuviinţă ciocoilor, îi va reduce la neputinţă şi-i va sili să-şi schimbe mentalitatea. Reprezen­tanţii, luptătorii ei vor ieşi pe câmpul deschis al luptei şi spri­jiniţi de opinia publică româ­nească şi de forţa ideilor noui cari străformează viaţa sufle­tească a popoarelor şi structura statelor, desigur vor birui. Pentru informarea publicului mare românesc comunicăm as­tăzi, că partidele grupate în blocul parlamentar nu ţin să aibă numai­decât puterea, ci ele sunt gata sâ se retragă la un moment dat şi să facă loc altora fără să treacă în opozi­ţie. HAoS noii deţină­tori 31 pU­terii vor dovedi onestitate în convingerile lor democratice. Ele sunt însă ferm hotărîte să nu facă transacţii şi compromise cu oamenii politici şi grupările po­litice, cari n’ar lupta pentru de­mocraţie. Blocul majoritar înţe­lege, că energia şi hotărîrea tre­buie să fie caracteristice luptei intriga, campania gălăgioasă de denigrare a slujbaşilor de­mocraţiei şi de uşurpare a înfi­ripării instituţiilor democrate, nu au alt efect decât nimicirea lor proprie, ca mijloace nedemne de o ţară şi o viaţă publică onestă. Bucureşti, 1920. I. C. * SZOM­O întemeiată te (831 it George Bariţhi Redacţia inistraţia Braşov, Piaţa Libertăţii 28 Răcoreşti, *a„ Voevosi 60 Braşov, Piaţa Libertăţii 28 Bucureşti, s. Ionică 6 B«l ile mnetra! Marti 3 Martie ini Ca tot dispreţul pentru popor, aristocraţii şi oligarhii nici M de ore n-ar F­­ost In stare •­ «#ti «iapri «tatei (Utoria traastiva®!^:) & BAKft ‘ «Sills'S1 ^ T ă ® fii 1riVPADYr TI TVC l F /& SiL & £ *8 I t t"B s % S­S as SS SS* «s fet ^ g % ^ Muzeul Asociaţiuniei Sibiu str. ŞagunaO ' . ■' i iConcesiunea anunțurilor și abonamentelor: Prima / iRomână de publicitate GH. 1L1ESCU Bucurefti, s. ro aBONAMENTUL Trai Iuni Şase luni Un an Unminic • 18 30 60 L®I Străinătate : 30 60 yu lei Telefon Braşov 229 Consolidarea partidului naţional Pedepsirea abuzurilor Domnul V. Bontescu părăseşte partidul naţional — De la redacţia noastră din Bucureşti. — Şedinţele dels, clubul parla-­­ mentarilor ardelmi sunt ocupa­te cu vii discuţii asupra abuzu­rilor săvârşite sub administraţia Consiliului dirigent. Comisia de anchetare prezintă dosare cu chestiuni grele. Cele mai multe abuzuri se spune că s-au săvâr­şit la resorturile d lor Bontescu şi Vlad. Chiar demisia ministe­rială a celor doi domni trebuie pusă în legătură cu anchetele asupra cazurilor de abuzuri. D-nii Bonţescu şi Vlad au şi plecat din Bucrureşti pentru un timp. D. Bontescu a refuzat ca­tegoric să se supună anchetării clubului şi şi-a prezentat demi­sia din partidul naţional şi din clubul parlamentarilor ardeleni. Atitudinea d-lui Bontescu a stârnit adâncă nemulţumire între parlamentarii ardeleni, şi stă în contrazicere cu declaraţiile d-lui prim-ministru Vai­da din ziua depunerii jurământului, când a spus că guvernul emanează din bloc şi numai atâta vreme poa­te sta la putere cât timp are încrederea partidului naţional şi a blocului. D. Bontescu pleacă definitiv din fotoliul ministerial, fără să lase o criză în guvern şi partid. Din contră, şirurile par­idului se strâng şi mai mult, căci contra abuzurilor se reacţionează ener­­gic, şi deputaţii aceasta o vo­­iesc: pgr­ptrul naţional să fie un artid puternic, cu bărbaţi cins­tiţi, harnici şi demni de încre­­­­dere , conducere. D­ l Meniu a afirmat catego­ric că nu trebuie să se tolereze nici un abuz. Demisia dlui­­ Bon­tescu are această unică expli­caţie. Dl Vlad este mai hotărît şi nu se sustrage învinuirilor, ci este gata cu explicaţii. Dacă dânsul se va presinta la club şi va da lămuriri suficiente, cerute, este probabil că nu se va mai aduce cauza d-sale în parlament, însă este sigur că parlamentarii ardeleni vor autoriza pe unul dintre dânşii să ia cuvântul în chestia dlui Bontescu în plin parlament. Cauza demisiei dlui Vlad tre­buie căutată mai ales în agresi­vitatea şi patina curtoazie ce s-a vădit în violentele sale discur­­­suri aşa de puţin parlamentare. s w/u . ’ Alegerea de mitropolit de la Sibiu Dr. N. Bălan a fost ales mitropolit al Ardealului Sibiu, 27 Februarie, ora 4 d. a. Dr. Nicolae Bălan a fost ales mitropolit al Ardealului, cu 60 de voturi. * Sibiu, 28 Februari®. — Alegerea d-nului Nicolae Bălan a produs o însufleţire de nedescris. Alesul a fost serbătorit de populaţiunea oraşului. O re­tragere cu torţe a avut loc la mitropolie şi mulţimea a ova­ţionat pe noul mitropolit al Ardealului. (Telegrama speciale). * De la „Agenţia Damian“ primim următoarela: Sibiu. — El a avut loc alegerea de mitropolit al Ardea­lului. Au luat parte la şedinţa sinodului bisericesc 68 membri. Dintre candidaţi a fost ales de mitropolit Dr. Nicolae Bălan, cu 60 voturi. Titu Maiorescu Viaţa noastră literară, ale cărei pleoape sunt grele de lumina atâtor virtuţi şi pilde de rezistenţă în lupta cu vremurile, nu şi-ar fi avut astăzi, un făgaş de curgere, dacă o perso­nalitate critică, neîmpăcată in hotă­rârea sa de a scutura limba de neo­logisme, de a fixa formele şi a-i pre­ciza fonologia, nu s’ar fi exercitat cu adânci urmări asupra carenţelor şi Influenţelor literare : trecem când el nu mai este ea printr un sanctuar cu obiecte scumpe, cu grijă aşezate pe policioarele gândurilor, trecem prin sanctuarul scrierilor sale, şi la fiecare pagini ne oprim, reci­tim, adâncim, şi simţim cum un val de viaţă nouă se urcă in sufletele noastre, simţim răceala cugetării lui, plutind în ai­rul sufletului nostru ca un fior evanghelic. ,Iluzii pierdute, iată semnul tim­pului in care trăim". Aşa maclama în haosul nedumeririlor şi descuraji­țlor în care trăia societatea de atunci. De îndată ce adăpat îndeajuns la Izvoarele culturii germane Maiorescu s-a întors în ţară, o înviorare a deş­teptat cugetul talentelor, care n’au întârziat să se afirmii, şi sub domi­naţia spiritului său critic, revista „Convorbiri literare* a scos în ade­vărata lui lumină pe Vasile Alexandri, proclamând însă prin cuvântul criti­cului pe Mihaid Eminescu poet la toată puterea cuvântului. Societatea Jonim­ea" prin puterea personalităţii critice a lui Titu Maiorescu, grupează scriitori de un rest talent şi în scurt timp un curent literar îşi face drum, afirmându-se cu credinţi noui şi cu puteri de creatiine, sănătoase şi proaspete. El aduce o incepţiune cu totul nouă asupra poeziei, scuturând lite­ratura nojisîrâ le povara atâtor nă­bădăioase şi rîtăcite încercări lite­­rare. „Idei» «şi obiectul exprimat prin poezie este totdeauna un sim­ţământ sau o pasiune, şi niciodată o cugetare exclusiv intelectuală sau care se ţ­ne de tărâmul ştiinţific, fie în te­orie, fir în aplicare practică". Sau: „Poeÿa este repaosul inteli­genţei, de «ceia Îşi păstrează in per­petuitate valoarea ei nemăsurată pentru fericirea genului omenesc"... Astfel se defineşte poezia; concepţia critica asu­pra valorii estetice, o va evidenţiată precisa când va supune unui jug de aspre consideraţi­uni, li­teratura anterioară şi contimporană. Atunci revista „Convorbiri literare" devflie hîstca de rostogolire a curen­tului Iterat', țănuit d­in concepția : „arta pentru arta**. A scrie numai ceiace se impune ca o necesitate de urmare a spiritu­lui eh o emoție adâncă, a scrie ma­ma, ceia;­"» a fost trăit, adânc sincer, spoiton. I a­­ da o formă care să nu jeneze întru nimic gustul rafinat al omului de cultura, lată în ce chip un scriitor îşi poate afirma capabili­tiea de creaţiune. Oricine poate scrie cu oricine însă are puterea de a fi­re scrisul sau sâ rămână. O influen­ţă adâncă a exercitat spiritul critic maiorescian, scoţând in lumină cru­dă abuzul de adjectiv© şi biciuind fără cruţare tendinţa de a încărca, limba cu neologisme, polemist ager şi dibaciu, nescapându-i nici o oca­zie de a atrage atenţiunea publicului asupra lătanoaîlor d­e proaspetele bu­căţi literare. „A critica este uşor; e greu însă a face mai bine; de aici nu reiese însă, că a critica, e de­ pri­sos.* Din nevoia de a împlini un fior s­a­ui­ utru­ merara s au în­fiinţat .Convorbirile literare* cu o tendinţă critică mai pronunţată." Dar o precisare a fonologiei Hinfpei ro­mân­eşti era absolut accesară, şi cine era indicat mai mult decât Maiores­cu, s-o facă ? De asemenea o fixare definitivă, îi face şi ortografiei, dând astfel o sancţiune de moarte tuturor tendinţelor uşoare, de a ne împes­triţa limba cu cuvinte din afară,­ sau de a-i deşănţa formele şi caracterele filologice. Stâlpul cel şi­ puternic împrejurul căruia valurile de tendin­ţe literare au ieşit pe lângă câteva perle şi atâta gunoaie, a fost Titu Maiorescu. Perlele au fost auzite de dânsul în galeria celebrităţii, gunoa­iele le-a lăsat să le spulbere vântul... Nu se poate vorbi de Eminescu, să nu se vorbească şi de Maiorescu. Geniul lui Eminescu a căpătat o con­firmare de la spiritul critic a lui Ma­­iorescu, acoperind astfel, ca o aripă de vultur, toată mişcarea literară pâ­nă în vremurile noastre. Astăzi se împlinesc 80 de ani de la naşterea lui Titu Maiorescu. Anii de grele încercări, l-au dus şi pe dân­sul de câţiva ani în liniştea morţii; şi o generaţie tânără în care se pun speranţele unei noui şi măreţe miş­cări culturale, simte asupra ei duhul părintelui critic, sfătuitor şi îndrumă­tor al tendinţelor frumoase, planând ca un ecou de rugăciune din alte vremuri. Comemorăm cu pioasă aducere a­­minte pe şeful şcoalei literare Juni­mea" ca şi pe " reformatorul limbei româneşti, mai ales astăzi, când, în haosul luptelor politice, chser şi oa­menii noştri de cultură, nu-şi mai a­­duc aminte de dânsul. 1920. A. u-l Vaida la Regele Angliei Londra. — Primul ministru român Vaida a avut o lungă întrevedere cu Lloyd George. Apoi a f­­ost primit de Regele Angliei, căruia i-a făcut un expozeu amănunţit despre situaţia Ungariei. Primul ministru român Vaida este considerat în cercurile politice conducătoare din Londra, ca ex­pert în afacerile cu Ungaria, având ast­fel toată încrederea cercurilor diplomatice. (Ag. Damian). 1 Moartea lui Alex. Xenopol Una din gloriile inteligenţei româ­neşti a apus. Aex. Xenopol, profe­sorul universitar şi cuno­scutul istoric şi filosof, a murit la Iaşi, vila sa da pe Copou. Cercetător al trecu­lui poporului român, Xenopol va s’a mulţumit cu descifrarea hrisoavelor ci, minte veşnic neim­igtată, căuta să desco­pere secretele ştiinţei istoriei — re­uşind să dea în lucrarea sa .Prin­cipiile faadaamentare aie Istoriei," scrisă în mai m­U­l* limbi, o mare operă, a cărei originalbata de cuge­tare a adus nu nu­m­i autorului, ci şi neamului glorie şi lauda bine meritate Nu putem astăzi stărui în­dea­­juns asupra opsirioi savantului însă, trebuie să amintim câ, in adânci bătrâneţe, mintea sa sclipitoare a luminat puternic însămi la tribuna Sorbonei, când Xenopol a fost săr­bătorit după distinsele sale calităţi şi merite. Opera sa filosofică, „La theoria de l’h­otoire" este o grandioasă lu­crare la limba france­zâ. Dar Xeno­­pol a fost un treobo­rt autor şi lu­crările sale mult© sânt cunoscute şi la noi, in deajuns, ca să le mai a­­mintim. Am pomenit numai de cete două mai importante cari constitue, un moment pentru cultura şi gân­­direa­ românească. Alexandrin Xartopol s-a stins în vârsta de 77 ani. Neamul­­ întreg poartă doliul pentru acest deosebit in­vi­tat cugetător, original, şi om de știinţă. fatstătasi li Raze Ck3ja ^ £0?îre primăvăratec desmorteşte structura îngheţată a frei. Din scunde şi afu­mate, din casele streaşinila rupte a'e maha’aleîor, b co^ârjiţi de ard, cu pletele şi bărbi n;a«â, ies la fiorul «ie viată nouă, p, n nd me­lancolic pe brăzdaturile aos^ci a'e ani'or de griji, raz« t!*emu'âua« şi palide. Rezemaţi de pereţii casei sau sprijiniţi în cârja ce ie &ul,ţiie povara anilor, el deapănă firul amin­tirilor, torc caerul vieţii învăluit în obscuritatea adâncă a vremii trecute şi sunt uluiţi de prefacerile radicale de azî. Maţi, sunt spectatorii nedu­meriţi ai unor întorsături de rosturi pentru care n’au fost avertizaţi, ne­cum pregătiţi. Şi în rostogolirea pre­cipitată a aşezărilor sociale, mintea lor domoală nu poate prinde firul conducător al evenimentelor, nu poa­te găsi raţiunea care să motiveze transformările iuţi şi scânteetoare, ai căror factori suntem noi, generaţia de experimentare nu­­găsirea cadre­lor sociale mai parfe­te. Ei sânt din altă vreme, la care ţin şi cu aminti­rile cărora le place să trăiască. De acria nu-şi bat capul să ne priceapă. Când vorbim cu ei, încep să ne po­vestească de traiul la petrecerile de viaţa lor simplă, de nevoile lor re­duse. Azi furnicarul de interese mul­tiple, năzuinţele tot mai mari ale ge­neraţiei actuale, i-a lăsat pe ei izo­laţi în lumea lor trecută, trăindu-şi anii»*fe ne­ilor dragi. Noi suntem pen­tru ei o enigmă, cu care nici nu vor să-şi bată capul. Ce facem şi unde mergem? Nu-i interesează şi nici nu sunt curioşi să afle. Intre ei şi noi prefacerile curente au înălţat zăga­zuri. Ei sunt ei şi noi suntem noi. Ce tristeţă ne sădeşte în suflete această lipsă de continuitate­! De la revizoratul şcolar al judeţului Braşov. In sensul avizului Nr. 12505—1919 publicat în „Gazeta Oficială* din par­tea Direcţiunii Centrale C. F. R., în­vii pe toţi membrii activi al corpu­lui didactic printer, cari sunt îndrep­tăţiţi la favorul da călătorie cu preţ redus (definitivi, au depus jurămân­tul de fidelitate faţă de statul român au calar regulat), să şi înainteze ce­rerile adresate Direcţiune! Regionale C. F. R. din Cluj la revizoratul şco­lar, până cel mai târziu în 12 Martie 1920, însoţite de fotografii de carton în mărime de 6­/1-1-10V2, stat pentru capul familiei, cât şi prntru soţie şi fiecare copil, precum şi de taxa de eliberare de câte 5 lei de persoană. In cerere se va aminti numele ace­luia, pentru care se cere carnetul După 12 Martie revizoratul şcolar nu va mai primi cereri. Soţia şi copiii învăţătorului numai în cazul acela vor putea obţinea carnete, dacă nu au venite, din cari sâ se susţină. Fie­care direcţiune şcolară va aş­­terne cererile persoanelor interneste de-odată cu un tablou, în care 88 v*­ arăta numele, calitatea, fpwgraha S1 tsxa alăturată. . . .. învăţătorii pen3,ijaat* §* membru de familie sau «âduveie ior vo* îna­inta (­f*r“ruip deadrepsul la D­recţiunea Regional* G. F. R. din Cluj, având să dogească prin autoritatea admi­­jîifrfrativă competentă din joc, că sunt ^enzionişti de stat, că nu au func­ţiuni salarizate, că trăesc împreună cu toţiile lor şi că copiii minoreni, pentru cari se cer carnete, stau sub întreţinerea părinţilor şi nu au ve­nit­. Văduvele pensioniştilor vor do­vedi această stare a lor tot prin au­­toritatea administrativă competentă din foc. Dacă se cer carnete pentru orfani, cari primesc bani de educaţie, tutorul va adeveri aceasta, şi că nu au venite. Camnatele vechi se anulează cu 1 Aprilie 1920. Braşov, în 25 Februarie 1920. P. Dan, revizor şcolar. Pentru biblioteca elevilor Dl Drăghiceanu, fost director al şcoalei de poduri şi şosele, a dăruit pe seama bibliotecii soc. de lectura a elevilor de la liceul clasic, suma de 100 cor. , I se aduce pe această cale sincere mulţumiri. . __ _ Braşov, la 26 Febr. 1990. Ilie Cristea preş. Cărţi şi reviste A apărut Nr. 5 din „Revista vână­torilora ■— organ al Uaiunei a 9 laa a vânătorilor — cu un bogat şi­­ales sumar şi plă­cută ca fanna. D® vsazare la chioşcuri. Polit: Pacea cu bolşevicii,­­rele bucureştene înregi­stirea, dată şi de noi, ca la propunerile de pace a şevicilor­ ruşi. In ziarul „ găsim şi comentarii : ci priveşte special Românii­tica înţelegerii directe, s zarve sau calcule ascui potrivit intereselor leg­ii părţilor, este neîndoios o bună politică*. Şi mai de „Astăzi, când Anglia disc­rea prin O’Grady şi tra acestuia cu sovietele — destul de înaintate pe zuită din ultimele telegra­tem­e — ar putea pomi faţa unor propuneri corn­acceptabile, să refuze îna unor asemenea tratative ? De­sigur, adăogăm noi, vernul va şti să judece : nouă creiată României a niei, faţă de sovietele rus alege calea indicată, de şi de tratativele engleze. Frământările politice în reşti sunt mari. Partidele poziţie ahtiate după guve­rn şi­ aleg armele cu câ­tă să izbească în cei ce în cale. Tot ceea ce caută cu­m facă primul no*"* - n străinătate, e caşcaval, prii f să desfacă. Vreau guv Generalul A, toate căile ţ marea şi sare lisele băncii î turor institute! lucrează. „Ep tot dinadinsul facă „epocâ“ i. lişti vreau să­­ internaţionala a Ştiri din Locout ui ziarele cureşti, locout-ci zî­­mnri continuă. Cele nascute gazete, coi într’una singură nun. •iu presi talel. Si Se speră că până la sfârşit tămânei viitoare, desbaterde­s­tinua între directorii de ziare crători vor puna capăt acest Direcţia Teatrului Naţional. vreme încoace direcţia teatri­ţional din Bucureşti este fo atacată. Motivele sunt multe, a dezlănţuit furtuna însă, şi nu ştim cum va eşi d­i Perei scoaterea de pe afişe a piese razim“ care, după cum se s­unt dintre cele mai bune dramatice, originale. Tutunul■ — Resgia Monor Statului a urcat preţul tutun al ţigaretelor cu 100#, cu în zilei de ieri.­­ Zilele acestea a avut loc unre în sala Dacia a propri după care a avut loc o man pe străzile Capitalei. Pe Billevard a avut loc o zi între aceştia şi socialişti. Convocare Toţi D-nii medici oficiali­­ militari, cum şi practician», as toţi D nii farmacişti şi veterii oraşul şi judeţul Braşov, «unt câţi îa ziua de Marţi 2 Marţi» p. m. La localul Prefecturei cabinetul medicului Primar, p se proceda la alegerea con Consiliului de hygiena şi a­­ disciplinare. Ch Csatra comisarilor de a raţle­­ta şedinţele clubului parlamentar, cu ocazia dism supra iregularităţilor din f publice din Ardeal, deseori *’a de imensa avere agonisită d» sării de alimentaţie. S’a pus aceşti funcţionari publici n*a iau’sâ capete pe lângă salar vizii bogate, şi dacă a a pri înapoieze averea aceasta cu ușor, fondărilor pentru ocroti, dureror­ii orfanilor de la Chestia se va mai discuta.

Next