Gazeta Transilvaniei, martie 1920 (Anul 83, nr. 41-48)
1920-03-03 / nr. 41
i And 834884 4! T ta pentru democraţie la faza actuală a istoriei româneşti este mai mult de lucru, decât oricând, pentru ca ordinea veche să dispară cu totul, şi în locul ei să fie aşezat regimul cel nou al democraţiei adevărate. Guvernul care şi-a luat sarcina grea să consolideze regimul democratic, a legat nădejdi reale de toţi bărbaţii destoinici ai ţării ca să-i dea colaborarea preţioasă. Colaborarea însă n’a venit, dincontră, oameni şi formaţiuni politice cari n’au simpatizat curentele democratice nici până aci şi observaseră dintr’o simplă complezenţă o atitudine conciliantă faţă de întâiul guvern al ţării întregi, acum ies din rezervă, şi cu nerăbdarea caracteristică timpurilor de criză, încep o campanie violentă de uşurpare a regimului, de denigrare a bărbaţilor cari deţin astăzi puterea şi nu aleg mijloacele de distrugere a începutului promiţător ce s’a făcut. Se definesc astfel tot mai clar două concepţii profund deosebite una de alta. Avem bărbaţi de stat cari nu vreau puterea, numai pentru ca să poată spune ca stăpânesc, ci pentru ca priceperea şi convingerile rezultate din experienţele vremii să le pună în slujba ţării. Aceşti bărbaţi condamnă politica de sport, birocrată şi reacţionară. Ci sunt astăzi la cârma ţării. In 8 ♦.v.a-* m pg poli tisă facă din e stat un p'sepsutru e.q ua tor i de mulţu- " h ţara româ_i*vvulUi politiciani ii se spune pe un nume popular: ciocoi. Lupta s’a deschis. Ciocoii reacţionează şi presa lor a început corul. In nici o presă din lume nu vom citi epitete atât de discalificatoare, atât de uşor date, ca în presa ciocoilor din capitala română, de pildă Epoca şi îndreptarea. Moravurile acestea bizantine nu ne fac cinste şi ne înfăţişează ca pe un popor neserios, lipsit de simţul autocritic, neadaptabil curentelor de progres. Tînăra democraţie românească însă îşi va face datoria. Nu se va da înfrântă, căci simte răspunderea ce-o are faţă de neamul nostru şi faţă de civilizaţia umană. Ea va răspunde după cuviinţă ciocoilor, îi va reduce la neputinţă şi-i va sili să-şi schimbe mentalitatea. Reprezentanţii, luptătorii ei vor ieşi pe câmpul deschis al luptei şi sprijiniţi de opinia publică românească şi de forţa ideilor noui cari străformează viaţa sufletească a popoarelor şi structura statelor, desigur vor birui. Pentru informarea publicului mare românesc comunicăm astăzi, că partidele grupate în blocul parlamentar nu ţin să aibă numaidecât puterea, ci ele sunt gata sâ se retragă la un moment dat şi să facă loc altora fără să treacă în opoziţie. HAoS noii deţinători 31 pUterii vor dovedi onestitate în convingerile lor democratice. Ele sunt însă ferm hotărîte să nu facă transacţii şi compromise cu oamenii politici şi grupările politice, cari n’ar lupta pentru democraţie. Blocul majoritar înţelege, că energia şi hotărîrea trebuie să fie caracteristice luptei intriga, campania gălăgioasă de denigrare a slujbaşilor democraţiei şi de uşurpare a înfiripării instituţiilor democrate, nu au alt efect decât nimicirea lor proprie, ca mijloace nedemne de o ţară şi o viaţă publică onestă. Bucureşti, 1920. I. C. * SZOMO întemeiată te (831 it George Bariţhi Redacţia inistraţia Braşov, Piaţa Libertăţii 28 Răcoreşti, *a„ Voevosi 60 Braşov, Piaţa Libertăţii 28 Bucureşti, s. Ionică 6 B«l ile mnetra! Marti 3 Martie ini Ca tot dispreţul pentru popor, aristocraţii şi oligarhii nici M de ore n-ar Fost In stare • «#ti «iapri «tatei (Utoria traastiva®!^:) & BAKft ‘ «Sills'S1 ^ T ă ® fii 1riVPADYr TI TVC l F /& SiL & £ *8 I t t"B s % SS as SS SS* «s fet ^ g % ^ Muzeul Asociaţiuniei Sibiu str. ŞagunaO ' . ■' i iConcesiunea anunțurilor și abonamentelor: Prima / iRomână de publicitate GH. 1L1ESCU Bucurefti, s. ro aBONAMENTUL Trai Iuni Şase luni Un an Unminic • 18 30 60 L®I Străinătate : 30 60 yu lei Telefon Braşov 229 Consolidarea partidului naţional Pedepsirea abuzurilor Domnul V. Bontescu părăseşte partidul naţional — De la redacţia noastră din Bucureşti. — Şedinţele dels, clubul parla- mentarilor ardelmi sunt ocupate cu vii discuţii asupra abuzurilor săvârşite sub administraţia Consiliului dirigent. Comisia de anchetare prezintă dosare cu chestiuni grele. Cele mai multe abuzuri se spune că s-au săvârşit la resorturile d lor Bontescu şi Vlad. Chiar demisia ministerială a celor doi domni trebuie pusă în legătură cu anchetele asupra cazurilor de abuzuri. D-nii Bonţescu şi Vlad au şi plecat din Bucrureşti pentru un timp. D. Bontescu a refuzat categoric să se supună anchetării clubului şi şi-a prezentat demisia din partidul naţional şi din clubul parlamentarilor ardeleni. Atitudinea d-lui Bontescu a stârnit adâncă nemulţumire între parlamentarii ardeleni, şi stă în contrazicere cu declaraţiile d-lui prim-ministru Vaida din ziua depunerii jurământului, când a spus că guvernul emanează din bloc şi numai atâta vreme poate sta la putere cât timp are încrederea partidului naţional şi a blocului. D. Bontescu pleacă definitiv din fotoliul ministerial, fără să lase o criză în guvern şi partid. Din contră, şirurile paridului se strâng şi mai mult, căci contra abuzurilor se reacţionează energic, şi deputaţii aceasta o voiesc: pgrptrul naţional să fie un artid puternic, cu bărbaţi cinstiţi, harnici şi demni de încredere , conducere. D l Meniu a afirmat categoric că nu trebuie să se tolereze nici un abuz. Demisia dlui Bontescu are această unică explicaţie. Dl Vlad este mai hotărît şi nu se sustrage învinuirilor, ci este gata cu explicaţii. Dacă dânsul se va presinta la club şi va da lămuriri suficiente, cerute, este probabil că nu se va mai aduce cauza d-sale în parlament, însă este sigur că parlamentarii ardeleni vor autoriza pe unul dintre dânşii să ia cuvântul în chestia dlui Bontescu în plin parlament. Cauza demisiei dlui Vlad trebuie căutată mai ales în agresivitatea şi patina curtoazie ce s-a vădit în violentele sale discursuri aşa de puţin parlamentare. s w/u . ’ Alegerea de mitropolit de la Sibiu Dr. N. Bălan a fost ales mitropolit al Ardealului Sibiu, 27 Februarie, ora 4 d. a. Dr. Nicolae Bălan a fost ales mitropolit al Ardealului, cu 60 de voturi. * Sibiu, 28 Februari®. — Alegerea d-nului Nicolae Bălan a produs o însufleţire de nedescris. Alesul a fost serbătorit de populaţiunea oraşului. O retragere cu torţe a avut loc la mitropolie şi mulţimea a ovaţionat pe noul mitropolit al Ardealului. (Telegrama speciale). * De la „Agenţia Damian“ primim următoarela: Sibiu. — El a avut loc alegerea de mitropolit al Ardealului. Au luat parte la şedinţa sinodului bisericesc 68 membri. Dintre candidaţi a fost ales de mitropolit Dr. Nicolae Bălan, cu 60 voturi. Titu Maiorescu Viaţa noastră literară, ale cărei pleoape sunt grele de lumina atâtor virtuţi şi pilde de rezistenţă în lupta cu vremurile, nu şi-ar fi avut astăzi, un făgaş de curgere, dacă o personalitate critică, neîmpăcată in hotărârea sa de a scutura limba de neologisme, de a fixa formele şi a-i preciza fonologia, nu s’ar fi exercitat cu adânci urmări asupra carenţelor şi Influenţelor literare : trecem când el nu mai este ea printr un sanctuar cu obiecte scumpe, cu grijă aşezate pe policioarele gândurilor, trecem prin sanctuarul scrierilor sale, şi la fiecare pagini ne oprim, recitim, adâncim, şi simţim cum un val de viaţă nouă se urcă in sufletele noastre, simţim răceala cugetării lui, plutind în airul sufletului nostru ca un fior evanghelic. ,Iluzii pierdute, iată semnul timpului in care trăim". Aşa maclama în haosul nedumeririlor şi descurajițlor în care trăia societatea de atunci. De îndată ce adăpat îndeajuns la Izvoarele culturii germane Maiorescu s-a întors în ţară, o înviorare a deşteptat cugetul talentelor, care n’au întârziat să se afirmii, şi sub dominaţia spiritului său critic, revista „Convorbiri literare* a scos în adevărata lui lumină pe Vasile Alexandri, proclamând însă prin cuvântul criticului pe Mihaid Eminescu poet la toată puterea cuvântului. Societatea Jonimea" prin puterea personalităţii critice a lui Titu Maiorescu, grupează scriitori de un rest talent şi în scurt timp un curent literar îşi face drum, afirmându-se cu credinţi noui şi cu puteri de creatiine, sănătoase şi proaspete. El aduce o incepţiune cu totul nouă asupra poeziei, scuturând literatura nojisîrâ le povara atâtor năbădăioase şi rîtăcite încercări literare. „Idei» «şi obiectul exprimat prin poezie este totdeauna un simţământ sau o pasiune, şi niciodată o cugetare exclusiv intelectuală sau care se ţne de tărâmul ştiinţific, fie în teorie, fir în aplicare practică". Sau: „Poeÿa este repaosul inteligenţei, de «ceia Îşi păstrează in perpetuitate valoarea ei nemăsurată pentru fericirea genului omenesc"... Astfel se defineşte poezia; concepţia critica asupra valorii estetice, o va evidenţiată precisa când va supune unui jug de aspre consideraţiuni, literatura anterioară şi contimporană. Atunci revista „Convorbiri literare" devflie hîstca de rostogolire a curentului Iterat', țănuit din concepția : „arta pentru arta**. A scrie numai ceiace se impune ca o necesitate de urmare a spiritului eh o emoție adâncă, a scrie mama, ceia;"» a fost trăit, adânc sincer, spoiton. I a da o formă care să nu jeneze întru nimic gustul rafinat al omului de cultura, lată în ce chip un scriitor îşi poate afirma capabilitiea de creaţiune. Oricine poate scrie cu oricine însă are puterea de a fire scrisul sau sâ rămână. O influenţă adâncă a exercitat spiritul critic maiorescian, scoţând in lumină crudă abuzul de adjectiv© şi biciuind fără cruţare tendinţa de a încărca, limba cu neologisme, polemist ager şi dibaciu, nescapându-i nici o ocazie de a atrage atenţiunea publicului asupra lătanoaîlor de proaspetele bucăţi literare. „A critica este uşor; e greu însă a face mai bine; de aici nu reiese însă, că a critica, e de prisos.* Din nevoia de a împlini un fior saui utru merara s au înfiinţat .Convorbirile literare* cu o tendinţă critică mai pronunţată." Dar o precisare a fonologiei Hinfpei româneşti era absolut accesară, şi cine era indicat mai mult decât Maiorescu, s-o facă ? De asemenea o fixare definitivă, îi face şi ortografiei, dând astfel o sancţiune de moarte tuturor tendinţelor uşoare, de a ne împestriţa limba cu cuvinte din afară, sau de a-i deşănţa formele şi caracterele filologice. Stâlpul cel şi puternic împrejurul căruia valurile de tendinţe literare au ieşit pe lângă câteva perle şi atâta gunoaie, a fost Titu Maiorescu. Perlele au fost auzite de dânsul în galeria celebrităţii, gunoaiele le-a lăsat să le spulbere vântul... Nu se poate vorbi de Eminescu, să nu se vorbească şi de Maiorescu. Geniul lui Eminescu a căpătat o confirmare de la spiritul critic a lui Maiorescu, acoperind astfel, ca o aripă de vultur, toată mişcarea literară până în vremurile noastre. Astăzi se împlinesc 80 de ani de la naşterea lui Titu Maiorescu. Anii de grele încercări, l-au dus şi pe dânsul de câţiva ani în liniştea morţii; şi o generaţie tânără în care se pun speranţele unei noui şi măreţe mişcări culturale, simte asupra ei duhul părintelui critic, sfătuitor şi îndrumător al tendinţelor frumoase, planând ca un ecou de rugăciune din alte vremuri. Comemorăm cu pioasă aducere aminte pe şeful şcoalei literare Junimea" ca şi pe " reformatorul limbei româneşti, mai ales astăzi, când, în haosul luptelor politice, chser şi oamenii noştri de cultură, nu-şi mai aduc aminte de dânsul. 1920. A. u-l Vaida la Regele Angliei Londra. — Primul ministru român Vaida a avut o lungă întrevedere cu Lloyd George. Apoi a fost primit de Regele Angliei, căruia i-a făcut un expozeu amănunţit despre situaţia Ungariei. Primul ministru român Vaida este considerat în cercurile politice conducătoare din Londra, ca expert în afacerile cu Ungaria, având astfel toată încrederea cercurilor diplomatice. (Ag. Damian). 1 Moartea lui Alex. Xenopol Una din gloriile inteligenţei româneşti a apus. Aex. Xenopol, profesorul universitar şi cunoscutul istoric şi filosof, a murit la Iaşi, vila sa da pe Copou. Cercetător al trecului poporului român, Xenopol va s’a mulţumit cu descifrarea hrisoavelor ci, minte veşnic neimigtată, căuta să descopere secretele ştiinţei istoriei — reuşind să dea în lucrarea sa .Principiile faadaamentare aie Istoriei," scrisă în mai mUl* limbi, o mare operă, a cărei originalbata de cugetare a adus nu numi autorului, ci şi neamului glorie şi lauda bine meritate Nu putem astăzi stărui îndeajuns asupra opsirioi savantului însă, trebuie să amintim câ, in adânci bătrâneţe, mintea sa sclipitoare a luminat puternic însămi la tribuna Sorbonei, când Xenopol a fost sărbătorit după distinsele sale calităţi şi merite. Opera sa filosofică, „La theoria de l’hotoire" este o grandioasă lucrare la limba francezâ. Dar Xenopol a fost un treobort autor şi lucrările sale mult© sânt cunoscute şi la noi, in deajuns, ca să le mai amintim. Am pomenit numai de cete două mai importante cari constitue, un moment pentru cultura şi gândirea românească. Alexandrin Xartopol s-a stins în vârsta de 77 ani. Neamul întreg poartă doliul pentru acest deosebit invitat cugetător, original, şi om de știinţă. fatstătasi li Raze Ck3ja ^ £0?îre primăvăratec desmorteşte structura îngheţată a frei. Din scunde şi afumate, din casele streaşinila rupte a'e maha’aleîor, b co^ârjiţi de ard, cu pletele şi bărbi n;a«â, ies la fiorul «ie viată nouă, p, n nd melancolic pe brăzdaturile aos^ci a'e ani'or de griji, raz« t!*emu'âua« şi palide. Rezemaţi de pereţii casei sau sprijiniţi în cârja ce ie &ul,ţiie povara anilor, el deapănă firul amintirilor, torc caerul vieţii învăluit în obscuritatea adâncă a vremii trecute şi sunt uluiţi de prefacerile radicale de azî. Maţi, sunt spectatorii nedumeriţi ai unor întorsături de rosturi pentru care n’au fost avertizaţi, necum pregătiţi. Şi în rostogolirea precipitată a aşezărilor sociale, mintea lor domoală nu poate prinde firul conducător al evenimentelor, nu poate găsi raţiunea care să motiveze transformările iuţi şi scânteetoare, ai căror factori suntem noi, generaţia de experimentare nugăsirea cadrelor sociale mai parfete. Ei sânt din altă vreme, la care ţin şi cu amintirile cărora le place să trăiască. De acria nu-şi bat capul să ne priceapă. Când vorbim cu ei, încep să ne povestească de traiul la petrecerile de viaţa lor simplă, de nevoile lor reduse. Azi furnicarul de interese multiple, năzuinţele tot mai mari ale generaţiei actuale, i-a lăsat pe ei izolaţi în lumea lor trecută, trăindu-şi anii»*fe neilor dragi. Noi suntem pentru ei o enigmă, cu care nici nu vor să-şi bată capul. Ce facem şi unde mergem? Nu-i interesează şi nici nu sunt curioşi să afle. Intre ei şi noi prefacerile curente au înălţat zăgazuri. Ei sunt ei şi noi suntem noi. Ce tristeţă ne sădeşte în suflete această lipsă de continuitate! De la revizoratul şcolar al judeţului Braşov. In sensul avizului Nr. 12505—1919 publicat în „Gazeta Oficială* din partea Direcţiunii Centrale C. F. R., învii pe toţi membrii activi al corpului didactic printer, cari sunt îndreptăţiţi la favorul da călătorie cu preţ redus (definitivi, au depus jurământul de fidelitate faţă de statul român au calar regulat), să şi înainteze cererile adresate Direcţiune! Regionale C. F. R. din Cluj la revizoratul şcolar, până cel mai târziu în 12 Martie 1920, însoţite de fotografii de carton în mărime de 6/1-1-10V2, stat pentru capul familiei, cât şi prntru soţie şi fiecare copil, precum şi de taxa de eliberare de câte 5 lei de persoană. In cerere se va aminti numele aceluia, pentru care se cere carnetul După 12 Martie revizoratul şcolar nu va mai primi cereri. Soţia şi copiii învăţătorului numai în cazul acela vor putea obţinea carnete, dacă nu au venite, din cari sâ se susţină. Fiecare direcţiune şcolară va aşterne cererile persoanelor interneste de-odată cu un tablou, în care 88 v* arăta numele, calitatea, fpwgraha S1 tsxa alăturată. . . .. învăţătorii pen3,ijaat* §* membru de familie sau «âduveie ior vo* înainta (f*r“ruip deadrepsul la Drecţiunea Regional* G. F. R. din Cluj, având să dogească prin autoritatea admijîifrfrativă competentă din joc, că sunt ^enzionişti de stat, că nu au funcţiuni salarizate, că trăesc împreună cu toţiile lor şi că copiii minoreni, pentru cari se cer carnete, stau sub întreţinerea părinţilor şi nu au venit. Văduvele pensioniştilor vor dovedi această stare a lor tot prin autoritatea administrativă competentă din foc. Dacă se cer carnete pentru orfani, cari primesc bani de educaţie, tutorul va adeveri aceasta, şi că nu au venite. Camnatele vechi se anulează cu 1 Aprilie 1920. Braşov, în 25 Februarie 1920. P. Dan, revizor şcolar. Pentru biblioteca elevilor Dl Drăghiceanu, fost director al şcoalei de poduri şi şosele, a dăruit pe seama bibliotecii soc. de lectura a elevilor de la liceul clasic, suma de 100 cor. , I se aduce pe această cale sincere mulţumiri. . __ _ Braşov, la 26 Febr. 1990. Ilie Cristea preş. Cărţi şi reviste A apărut Nr. 5 din „Revista vânătorilora ■— organ al Uaiunei a 9 laa a vânătorilor — cu un bogat şiales sumar şi plăcută ca fanna. D® vsazare la chioşcuri. Polit: Pacea cu bolşevicii,rele bucureştene înregistirea, dată şi de noi, ca la propunerile de pace a şevicilor ruşi. In ziarul „ găsim şi comentarii : ci priveşte special Româniitica înţelegerii directe, s zarve sau calcule ascui potrivit intereselor legii părţilor, este neîndoios o bună politică*. Şi mai de „Astăzi, când Anglia discrea prin O’Grady şi tra acestuia cu sovietele — destul de înaintate pe zuită din ultimele telegrateme — ar putea pomi faţa unor propuneri cornacceptabile, să refuze îna unor asemenea tratative ? Desigur, adăogăm noi, vernul va şti să judece : nouă creiată României a niei, faţă de sovietele rus alege calea indicată, de şi de tratativele engleze. Frământările politice în reşti sunt mari. Partidele poziţie ahtiate după guvern şi aleg armele cu câtă să izbească în cei ce în cale. Tot ceea ce caută cum facă primul no*"* - n străinătate, e caşcaval, prii f să desfacă. Vreau guv Generalul A, toate căile ţ marea şi sare lisele băncii î turor institute! lucrează. „Ep tot dinadinsul facă „epocâ“ i. lişti vreau să internaţionala a Ştiri din Locout ui ziarele cureşti, locout-ci zîmnri continuă. Cele nascute gazete, coi într’una singură nun. •iu presi talel. Si Se speră că până la sfârşit tămânei viitoare, desbaterdestinua între directorii de ziare crători vor puna capăt acest Direcţia Teatrului Naţional. vreme încoace direcţia teatriţional din Bucureşti este fo atacată. Motivele sunt multe, a dezlănţuit furtuna însă, şi nu ştim cum va eşi di Perei scoaterea de pe afişe a piese razim“ care, după cum se sunt dintre cele mai bune dramatice, originale. Tutunul■ — Resgia Monor Statului a urcat preţul tutun al ţigaretelor cu 100#, cu în zilei de ieri. Zilele acestea a avut loc unre în sala Dacia a propri după care a avut loc o man pe străzile Capitalei. Pe Billevard a avut loc o zi între aceştia şi socialişti. Convocare Toţi D-nii medici oficiali militari, cum şi practician», as toţi D nii farmacişti şi veterii oraşul şi judeţul Braşov, «unt câţi îa ziua de Marţi 2 Marţi» p. m. La localul Prefecturei cabinetul medicului Primar, p se proceda la alegerea con Consiliului de hygiena şi a disciplinare. Ch Csatra comisarilor de a raţleta şedinţele clubului parlamentar, cu ocazia dism supra iregularităţilor din f publice din Ardeal, deseori *’a de imensa avere agonisită d» sării de alimentaţie. S’a pus aceşti funcţionari publici n*a iau’sâ capete pe lângă salar vizii bogate, şi dacă a a pri înapoieze averea aceasta cu ușor, fondărilor pentru ocroti, durerorii orfanilor de la Chestia se va mai discuta.