Gazeta Transilvaniei, octombrie 1920 (Anul 83, nr. 207-227)
1920-10-01 / nr. 207
Administrate * 207 Rotxi 1838 de George Barîţiu Cu tot dispreţul pentru popor aristocraţii şi oligarhii nici 24 de ore n’ar fi fost în stare să susţină singuri statul (Istoria Transilvaniei) G. BARIŢIU, Brarov, Piaţa Libertăţii 2* Bucureşti, Teatrul Regina Maria. Gr*şev, Piaţa Libertății 28 Bucureşti, ». Ionică G Beămtori-Șeft Ion €respeț*i Firţieniw S& lost \Jf £h, U V- p Stareţa? de redacţiei YinMfr Stcmiuce Redactor respoc&ebii • Im. J&vMeG ir*$, »! Concesiunea anunțărilor abonamentelor Romană de publicitate GH^XIESCU Bucure^ ABONAMEmUL Trei lumi Sai^e'fu^ Un an Lei 80 Lei 0gs Lei 120 Pentru streinătate abonament îndoit TELEFON: BRAŞOV 226 acnţi* unică 8, Redacţia Generalul bolşevic Cluj, 25 Sept. Generalul Averescu, fireşte. A ieşit grandios din Bucureşti, a descins în Gurbăneşti- Preasna , şi a început împroprietărirea individuală. Aşa a făcut şi M. Cogălniceanu. După împroprietărirea lui, a plecat în Oltenia. A fost un triumf! Vodă Cuza a simţit puţină gelosie şi în curând — şi-a demisionat pe cel mai învăţat şi mai curajos ministru ce-l avusese. Eu — sincer — îi doresc generalului, să păţească... ca Cogălniceanu. A ieşit deci generalul la Gurbăneşti. Cu el deodată o mulţime de adulatori, cari se ţin de fetişul lor ca mustee de Nastratin Hogea (Vezi ilustraţiile ediţiei Pinathi). Adulatorii au fost banali. Generalul — care, personal, este simpatic — a fost interesant. Să-i vedem să fixăm înţelesul de idei al momentului. I. Intâluri : Dl D. R. Ioaniţescu — altfel băiat viu — crede că poate palavragi şi despre „toată duşmănia aşa zişilor ţărănişti". Dl Costache Oprea, un primar de porunceală, trebuie să-i spună fetişului despre „ambiţia unora cari au împiedecat pe acela în care noi puneam toată nădejdea noastră, să iea în mână conducerea ţărei". Deci , „aşazişilor" — o insultă ! Deci: „ambiţia" celor ce împiedecă — altă insultă ! Pentru ce oare? Pentru ca să prindă vorba ce urmează, a d-lui prefect, despre „apelurile călduroase îndreptate tuturor de a ajuta guvernul..." Dintr’o serbare ce trebuia ţinută în cadrul unei fapte ideale, muştele lui Nastratin- Hoga au făcut o scenă de politicianism vulgar. Le dorim tot astfel de scene. II. Acum generalul. Generalul a afirmat că se bucură de ajutorul Atotputernicului ! Adecă este alesul Lui ! Şi fiindcă dela creaţiunea lumei s’a prevăzut în planul ei că generalul va împărţi pămînt, fireşte : „nici nu suntem în stare a ne da seamă" de ce se petrece la Gurbăneşti... Este ceva neînţeles ! Filosofii şi economiştii vor face mult haz de aceste naivităţi ori — fakilisme conştiente. Dar misticul (?!?) general a rostit şi un principiu mare şi — periculos : „Pământul este averea ţărei întregi, deci o avere obştească*. De mult este obştească! II luaseră, însă, unii, prin cumpărături ori moşteniri. Dar aceia nu l-au lucrat; adecă nu au ţinut „obligaţiunile ce le impunea stăpânirea pământului de muncă* Adecă obligaţia de a-l munci. Acum îl perd, fiindcă nu l-au muncit. Teoria muncii care, după general, dă drept la proprietatea pământului muncii este cam obscură, dar este aşa. Deci munca dă drept. Deci munca dă drept şi aiurea, nu numai la sat , şi la oraş , şi în fabrică etc. La Gurbăneşti simpaticul general a pierdut dreptul de-a mai certă pe Dl Lupu că acesta ar fi bolşevic . Acesta este, pentru mine, unicul fapt remarcabil la Gurbăneşti : Generalul s’a dovedit bolşevic ! In teorie, însă ! In practică, este — numai brătieni&. Una zice, alta face ; una face, alta zice. La noi, merge şi aşa , mai ales dacă permite lumea nepricepută, care primeşte ca politica să i-o facă jandarmul, prefectul Meteş, ministrul Tăzlăoanu etc., etc., etc.,... G. Bogdan-Dalcă. Eroare — ori...? In chestia congrues preoţeşti încă o Imposibilitate — posibilă în România mare. întâmplător ml a căzut erl in mână chitanţa, trimisă spre subscriere de cătră Conzistorul arhidiecezan unui preot din judeţul Treiscaune, — chitanţa pe baza căreia preotul avea să-şi race congres. Era făcută această chitanţă pentru 884 coroane, sumă ştearsă iar deasupra ei corectat cu roşu : 221 lei. 884 coroane, adecă salarul preoţesc pe o jumătate de an, ajuns acum după schimbul coroanelor şi după chibzuiala celor de la Sibiiu la 221 lei!... Dacă ar fi o eroare la mijloc am trece-o cu vederea ; în caz contrar îasă rugăm pe Prea Veneratul Conzistor sâ trimită preoţilor, pe lângă chitanţele din chestie, o recetă in care să specifice şi să arate formula şi posibilitatea de traiu cu un astfel de salar. Ne gândim aici şi la preoţii cari n’au coagîna întreagă. Da sigur ne vom întâlni aici ca malarii de 50—100 Iei pe o jumătate de an. Ne întrebăm atunci : Vrem să avem în preoţi conducători şi luminători ai raţelor? Ori cre£ţiuni cultivate şi crescute de împrejurări şi mijloace la cari te silesc să ţi tai refugul — pentru ca vă poţi trăi — astfel de chibzueli conzistoriale ?... Credem că ipoteza ultimă nu corespunde chemării unui preot. E deci istoria Conzistorului să nu împingă lucrurile până la absurd ?! ridicol. Procesul conspiratorilor din Cluj Prin telefon — Agenţia Damian. Cluj, 298 ,pt. 1 Şedinţa de Marţi după amiazi. Continuă ascultarea martorilor Tatăl acuratului Thurzó Béla declară că nu este adevărat, că actele aflate în casa fiului său ar fi proprietatea acestuia. Fabricantul Schmidt din Braşov depune în favorul colonelului Kratochwill. Apărătorii declară pa dl Dr. Roman, că renunţă la ascultarea celorlalţi martori. După o pauză de 10 minute comisarul colonel Rădulescu începe rechizitorul său. Spune, că acest proces stă în legitora cu cel de la Oradia-mare şi Timişoara. Organizaţia conspiratorilor a avut in toate judeţele Ardealului oamenii săi de încredere, cari au strâns în jurul lor numeroase elemente pentru a pregăti revoluţia contra Românilor după un plan blue stabilit şi cunoscut din procesele precedente. Din nefericire s’a pus prea de vreme mâna pe Instigatori, astfel încât nu s’au putut strânge dovezi eficace. Moricul conspiraţiei e pe scurt următorul : Un aploi, care a trecut Tisa, fiind supărat pe cel ce l-au îndemnat la conspiraţie, a mărturisit totul, iar din documentele găsite asupra sa rezultă clar intenţiile organizaţieî. Aceste documente corespund în acelaşi timp cu dovezile găsite la inculpaţi. Pe acuzatul Flohr îl consideră vinovat, căci la, sublocotenentul Szupka s’au găsit scrisori pentru cei dntâi. La acuzatul Boxai Gyula (căpitan) s’a găsit tu decret de numire. Dacă acuzațil pretinde, că a primit acest decret dela un necunoscut, cine poate crede acest lucru? Ia contra acuzatului Kăszonyi — spune corn sirul — nu sânt dovezi precise. Se știe numai că Tanoay a avut ordine pentru el. Pentru acesta nu cere o pedeapsă prea mare. Ia privinţa locat.-colonelului Anyos Aladăr comisarul spune: Nu este ridicol, dacă acuzatul din cauza morţi cumnatului său a fost nevoit să plece în Ungaria şi ajungând la Budapesta, maiorul Simon- Ldvy află de acest lucru şi ca iaste că nu l-a cucocut mai înainte,săi dea instracţii ? Acuzatul, colonelul Kratochwiil, a fost însărcinat cu organizarea Ardealului de jos, incepându-şi activitatea prin a alege oameni de încredere din lagărul din Braşov Nu avem dovezi precise în contra lui. Este însă cert, că a dat cu ocazia predării diviziei că niteşti multă dovadă de loialitate. Cartea va lua desar toate acestea în consideraţie. In contra lui Thurzó Béla n-avem deasamenea destule dovezi. Armne gâtte la el nu dovedec în drajuns vinovăţia sa. Péchy Păi recunoaşte însuşi că a vorbit cu Horty şi cu Simonfdlvy. Aşadară a fost în legatură directă cu inamicul. Comisarul regal în chestii juridice, maiorul Magda, apane că organizaţia conspiratorilor a avut de scop să atace armatele române pe la spate, întreţinând legături cu Inamicul. Această crimă se pedepseşte cu moartea, căci pe timpul acestui complot România se găsea în stare de război cu Uagurii. Termină cerând curţii o pedeapsă justă. Şedinţi de Miercuri dimineaţa. Urmează pledoariile apărării. Avocatul Stateica arată că Péthy Pal e om bolnav. Muţi membrii din familia sa au murit nebuni iar actualmente se mai află unii în casa de alienaţi. Prin urmare acuzatul nu poate fi făcut responzabil pentru faptele sale. Avocatul dismay, la contra lui Aityos Aladăr nu exstă dovezi. Dacă i s-a făcut oferta, nu s-a dovedit cu nimic, că acuzatul a primit oferta sau că ar fi facut in urma ei paşii necesari pentru a realiza propunerile ce i s-ai făcut. Dr. Oprea apără pe col. Kratochwiil. Il arată ca pe o personalitate distinsă ci militar şi om. Cere Curţii, deoarece nu a a putut constata vinovăţia şi, ca acuzatul să fie eliberat şi lăsat să plece la Budapesta, ca acolo, în urma faptului că avutul lui a fost distrus de bolşevici, să-şi poată creit o existenţă în urma calităţilor sine distinse. Dr. Popescu apără pe Kâîzonyî, cerând achitare. Dr. Roman rosteşte un discurs mai lung întru apărarea generalului Flohr şi complici. Arată rolul şi situaţia Maghiarilor în Ardeal pe acel timp. Situaţia n-a fost clară, deoarece forările competente au dat desluşirile de lipsă în ce priveşte tratativele. Astfel mulţi au putut crede, că unele părţi aia Ardealului vor trece la Ungari. Acuzaţii trebue judecaţi ca unguri, nu ca Români. Gândirea aceasta a lor nu poate fi considerată ca crimă. Arata rolul spionului Thomasy, căruia nu trebue să i se dea crezâmânt. Cere achitarea tuturor acuzaţilor. Şedinţa se termină la ora 11 a. m., Cluj, 30 Sept. 1920. După pledoariile apărării şi replicele comisarilor regali şi a apărătorilor, Curtea a pronunţat ori (Miercuri) la orele 5 sentinţa. Căpitanul din fostul reg. 32 de honvezi Boros Gyula este condamnat la 5 ani muncă silnică. Ceilalţi acuzaţi: Flohr János, Anyos Aladár, col. Kratochwiil, Kăszonyi Zoltân, Thurzo Béla şi Péchy Păi au fost achitaţi. Socialiştii ruşi contra ‘bolşevicilor — Un apel disperat — Toate partidele socialiste dar antibolşeviste din Rusia au adresat un apel foarte caracteristic proletariatului din Europa occidentalii, apel din care extragem următoarele: „Nu vă lăsaţi traşi pe sfoară. Situaţia lucrătorilor n’a fost nici odată mai proastă şi domnia speculanţilor nici odată mai strălucita. O burghezie puternică e pe cale de a lua naştere la sate, închisorile gem de socialişti. Socialiştii revoluţionari de vază sunt interniţaţi, alţii ucişi sau lăsaţi să moară de foame. Duşmănia penru bolşevişti nu a fost niciodată mai mare printre intelectuali şi muncitori. Situaţia lucrătorilor se agravează pe zi ce trece din cauza militarizării şi a închiderii pieţelor. De la Iulie orele de muncă suplimentare sunt obligatorii. Ziua de muncă este de 12 ore. De la 1 August porţiunea de pâine a muncitorilor a fost micşorată. Cumpărarea de proviziuni suplimentare este oprită sub pedeapsă cu închisoarea. La 1 Septembrie lucrătorii din împrejurimile Retrogradului au votat următoarea moţiune : „Comisarii specialişti au tot ce le trebue chiar faină albă, zahăr. Sinoviei va constrânge, pe noi şi pe copii noştri să murim de foame din cauza închiderei târgurilor." In moţiunea lor, muncitorii din Colpin îi blestemă pe bolşevişti cari reduc pe mucitori la starea de robi, stabilind dictatura specialiştilor. Muncitorii reclamă deschiderea pieţelor * în timpul domniei bolţtiste, aproape 350 savanţi şi intelectuali au murit de foame la retrograd; de curând au murit acaedmicianii Salimatof şi Turaief. Acum savanţii primesc un fel de pensiune. Muncitorul se recunoaşte prin starea lui mizerabilă. O mişcare religioasă neortodoxă se remarcă printre intelectuali şi lucrători. Bisericele din centrele muncitorești sunt pline. Societatea pe acţii „Ţara nouă“ La Bucureşti s’a luat iniţiativa să se fondeze o societate pe acţii Ţara nouă, care este titlul organului oficial al partidului ţărănesc. Şeful partidului, d. I. Mihalache, este primul dintre subscriitorii de acţii. Alături de d-sa vedem pe foştii miniştri ţărăneşti, pe deputaţii partidului. Capitalul este de 2.000 000 lei împărţit în 10.000 acţii de câte 200 lei. Confratele nostru bucureştean Ţara nouă nu dispune de fonduri secrete, ci ca şi noi se întemeiază numai pe venitele foii. Ziar nou, n’are nici cel puţin norocul să aibă tipografie şi edificiu propriu, ca noi. Iar azi, când preţul hârtiei este aşa de ridicat, când bugetul tipografic şi al întregului personal de ziar este aşa de mare, apariţia normală a ziarului Ţara nouă poate fi asigurată numai prin colaborarea tuturor cetăţenilor conştienţi de idealurile profesate de partidele democratice, cu acţii la societatea „Ţara nouă", îndemnăm deci pe toţi câţi pot să subscrie acţii la societatea „Ţara nouă", a partidului ţărănesc de la Bucureşti. Cu neînsemnata sumă de câteva acţii ajutaţi acţiunea de întărire şi fericire a ţăranului român, care ne-a păstrat curăţenia conştiinţei de neam şi sânge atâta vreme ! Apelăm la conştiinţa oamenilor de bine, să subscrie acţii cât de multe la societatea Ţara nouă din Bucureşti (Hotel Astoria), care va fi la rândul ei o fortăreaţă a democraţiei ţărăneşti, Berlin. — Amiralul von Zirpitz se pronunţă în revista „Grenzbote” pentru o politică anti-engleză şi deplânge dezarmarea flotei germane. .évre is 4 . ită mentafitai dacă de multă vreme reformatorii nştri oameni politici, filosofi sau rooratişti au reflamat, pentru îndreptarea relelor de cari stierim, o transformare a societăţi noastre din punct de vedere moral ; astfel am auzit vorbindu-se adesea prin ziarele politice şi reviste speciale de o asanare a moravurilor, de o regenerare sau purificare morală de o reformă mintală. Sunt 40 de ani trecuţi de când am citit articole întregi în „România liberă" a regretatuiU' Take Laurian şi altor discipoli positivi di, întotul de cu ând din Franţii, unde se scăpaseră din isvoarele doctrinei lui Augaste Carate şi cerând încă dapa atunci o reformă mintală, iar mai anul trecut savantul profesor d. M. Vlădaşcu rectorul Universităţi! din Bucureşti şi senator, scria în revista „Arhiva" un foarte documentat studiu întitulat tot reforma mintală ca o condiţie sine qua non pentru lecuirea relelor de care bântue societate modernă. In adevăr, dessvoltarea ştiinţelor pozitive mână în mână cu filosofia materialistă pe de-o parte, iar desvoltarea şi lupta economică a popoarelor pe de altă parte, au lăsat pe al 2 lea plan ştiinţele morale şi religia spiritualistă făcând din bunurile materiale şi mai ales de posesiunea bănuiai nu un rrijloc de îmbunătăţire a traiului, Cu a cui scop al vieţii, singura condiţiune spre a ajunge h fericirea pământească. Această mentalitate ne-a adus unde suntem şi fiindcă nu suntem bine, ea trebue schimbată. Vinovată la aceasta este şi şcoala care ne-a dat o asemenea mentalitate, la adevăr, şcoala noastră actuaă ca gruparea studiilor îa parte literară ştiinţifică şi dexterităţi, în care religia figurează în cedaş grup cu istoria şi ştiinţele naturale, iar studiul moralei există naraal embrionar sau de loc, o şcoală în care elevul şi părinţii nu au alt obiectiv decât posedarea auui certificat de studii; o şcoală în care viaţa morală nu se vede decât in nota de la purtare fără nici un fel de directivă ori sancţiune morală, o asemenea şcoală nu ne putea da decât aceea ce avem : aiaimbeţi la baza piramidal sociale, proktîfl intelectuali la vl ful el. Pria unificarea ce recrimăm a sa face — şi drspre care am vorbit în articolele trecute — şcoala privatia actuală prelungită cu cel 3 aci diila cursul secundar natfleaţi, o ală mentalitate mai omogenă, mai concicrentâ se va da genereţiiar viitoare, iar când absolveaţi! acestor 7 ani de curs eoman se vor Itt â alţi cetăţeni ai votului obştesc, dmocraţia va câştiga de asemeni prin formarea unei opinii publice ca o mentalitate omogenă la baza diferitelor specialităţi. Dar un advărat început de reformă mintală se va forma în sfâritul generaţiei viitoare crescute in şoai, cu ho obiectiv educativ bine precizat, în frunte cu obiectivul educaţiei morale. Când în loculruiiilor grupate ca astăzi, se va avea în vedere grupările studiilor după rolul lor educativ, mentalitatea lor se va îndrepta spre una sau mai multe din aceste grupări după aptitudinale fiecăruia, iar prin preferinţa gupului moral ne putea aştepta şi la o generaţia nemit morală decât cea de astăzi. Mai departe, prin felul de clasifiare şi promovare a elevilor cu dreptul pentru cei talentaţi să neutralizeze notele insuficiente de la stadiile unde vor fi mai slabi, fără pericolul de a fi descalificaţi prin repetenţă la toate obiectele, nici la eliminare din şcoală după 2 ani de repetenţă, ne putem aştepta la o mai spornică productions de taleie a şcoalei viitoare, în locul producţii mii de mediocrităţi ale şcoalei actuale; căci în adevăr iu şcoala actuală mai lesne se poate strecura un elev mediocru la toate obiectele, decât un elev talentat la unele şi mai slab la altele, din cauza sistemului de promoţiare. Ia fine prin modificarea certificatului în situl propus de noi, ca el să fie o simplă constatare a vieţii şcolare, nu numai în ce priveşte stadiile, dar şi celelalte calităţi morale de sănătate etc. ale posesorului, sa va schimba mentalitatea actuală, atât a deviior cât şi a părinţilor, cari văd în obţinerea vi scolul principal şi ultim şi şcoalei. Soluţianea această a unificări, şi a întocmirii studiilor pe grupe cu o uşoară modificare de regulament în privinţa promovării deviior, este nu numai practică şi folos doare, dar ea este şi ştiinţifică, pedagogică şi mai presus de toate iparalzitoare, cân! dând elevilor o instrucţie în adevăr educativă şi îndreptându i spre cariere în cari au mai multă aptitudine, specializarea îa curmi superior al şcoli«Ior speciale ce va face ca şi promovarea lor din clasă a clasă numai dupâ merit şi fără intervenţii lăturalnice fără umilinţe din partea nimănui şi fără conflicte de munte ori foarte neplăcute. Profesorul de acemenea, scutit, de greutăţile ce i se pun azi In cale, mai ales la începutul şi la sfârşitul anului şcolar, îşi va vadea de apostolatul sau, feră a -i turbura soainătatea-i profesională. Un început de vaţă morală — despre care zicea ilustrul academician şi bărbat politic, d-l profesor N. lorga, în una din şedinţele Camerei, vorbind de muncitorime, — sa va creia în atmosfera şcoalid, va apropia şcoala de familie, şi familia de şcoală, spre binele copiilor, al şcoalei, al a patra al tuturor, şi al ţării întregi. Profesor Crisiu S. Negoescu. Politice Comisianea parlamentară pentru ancheta abuzurilor din Basarabia a lansat un manifest câtrtt populaţia basarabeani, prin care cere câ-i se comunice toate abuzările săvârşite de diferitele orgine administrative. Coraisiunea s’a divizat în mai multe subcoraisiuni, cari au plecat în judeţele respective, ca să înceapă lucrările de anchetă. * „Viitorul1* crede că între 15 — 30 octombrie se va face o remaniere largă a guvernului. Cu acest prilej vor fi decapitaţi miniştrii Vâlcanu, Tâslăuana, Ser,Ghcuţă, Mocsopyi, Stârcea şi probba şi miniştrii Cudalba şî Trancu-Iaşi. Dupâ remaniere, guvernul Averescu va publica un program de guvernament, îa care va aduce la cunoştinţă lamei, că guvernul na sa va lăsa de putere „tână nu va împărţi tot pâmântul supus exproprierii şi până nu va modifica legea electoreiâ". Cu alte cuvinte z'S, guverne! e pg — duă !* AUltaeri s’a ţinut o îatrunire socialistă la «Arenele romane» din Capitală. Muncitorii au protestat împotriva tratamentului acoracnos, la care sunt supuşi deţinuţii politici din râadanie socialiste. S’a mai cerut scoaterea condamnaţilor dln închisoîile militari, şi trimiterea lor îa judecata îmibaaatstor civile. S’a strigat îa repetate rânduri: „Jis Tâslâoana !“ „La oca* TâzUbaau!" Şi la fiecare izbucnire de protestare, mulţimea coadumaa samavolniciile governuluî, înfierând politica de gheaeftâna. Au vorbit d-aii Al. Pâtruţescu, Barcă, etc. * Zarele liberale încercând o intrigă, au explicat faptei că„ partidul naţional nu pane contra-candidat în alegeri la parţiale d-lui Prvd Brâtssaua priatr’o înţelegere secretă care s’ar fi stabilit între d-ati Oct. Goga şi Iulia Mania. „Patria" desminte acaastă sfirmaţie în următorii termeni: „Cine cunoaşte starea de spirit în care se frământă şi fruntaşii partidului naţional, ştie prea bine că în actualele împrejurări şi mai ales în urma guvernării destrăbălate a guvernului Averescu, nici la fel de învoială, mci secretă nici deschisă, între partidul naţional şi guvern, între d-nii Mania şi Goga nu poate avea loc"... „Din faptul că faarenui patriot P. Brătăşanu partidul nostru nu-i pare contra-candidat, nu se poate conchide decât ca ajutor al relei voinţe la o învoială secretă".