Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1920 (Anul 83, nr. 228-251)

1920-11-02 / nr. 228

jlihI « !H«* •* 228 Cenzor: P. Petrie ^nmktxn 40­­mM GAZETA TRANSI întemeiată la 1838 de George BariţiuCe tot dispreţul pentru popor aristocraţii şi oligarhii nici 24 de ore a fost î n stare să susţină singuri statul (Istoria Transilvaniei) G. BART Redacţia Administraţia Braşov, Piaţa Libertăţii 28 Bucureşti,­ Teatrul Regina Maria, Braşov, Piaţa Libertăţii 28 Bucureşti, a. Ionică 6 APARI SEARA FIECARE 21 DI LUCR\% 'fâorfstrinii CV»** f * n ** Clopeteî Sarraiar tfo redacţie: Victor Bron&gth * ■ I V.irgint* 8t, lo*4f Sadecforl resporttskii; îrm Brotm Harţi 2Jto8iYre sill Soluţii sociale împrejurările politice şi sociale din ultimul timp care e problema socială. Problema socială cu greutăţile ei complexe, cu feţele ei multiple, cu strânsele raporturi pe care le are cu întreaga desvoltare a unei ţari, comportă o înţelegere clară a rea­lităţilor actuale, un spirit larg care să sintetizeze toate nevoile şi ne­dreptăţile existente, pentru ca să-şi poată găsi soluţiile satisfăcătoare şi să poată da unei ţări Întregi putinţa de propăşire paşnică şi de linişte durabilă. Plecând numai de la principiul că fără o Înţelegere a­­dân­că a fenomenelor sociale nu se poate rezolva cel mai mare conflict care domină viaţa politică a tuturor ţărilor, un guvern este pe drumul cel bun şi orientarea lui poate fi în sensul adevărat al spiritului vremei. Astăzi, orice s’ar spune, a tre­cut vremea prejudecăţilor. Şi a căuta, fiind dominat de prejude­căţi, să dezlegi nişte probleme a­­marnic de dificile. Înseamnă a duce un răsboiu dureros şi a menţine un proces dăunător marei mulţimi care doreşte şi vrea fapte reale, nu teorii abstracte şi soluţii dogmatice. Argumentele mai mult sau mai puţin subtile şi apelurile mai mult sau mal puţin sincere pe care anumit oameni şi anu­­m­­e grupări politice le aduc şi le am­ează In numele sacrului prin­­­Piu al „ordinei" şi al „siguranţei latului" nu valorează doi bani, tăta vreme cât chestiunea nu este tacată in fondul el şi nu se caută o sinceritate şi cu obiectivitate soluţii sociale care să nu fie sim­ple formule teoretice menite a ră­­urea deapuruii pe hârtie, ci să ■ie un adevăr măsuri juste şi Îna­inte de toate, umane pentru a su­­b­lina marele conflict de azi Nevoile materiale de azi care stăpânesc muncitorimea de la noi ca şi de aiurea. Ticăloşiile din Cluj Corespondentul nostru din Cluj ne pune la dispoziţie un memoriu relativ la afacerile de evacuare şi Incartiruire, despre care, în Cluj, se discută cu aprindere. Deşi memoriul este clar de tot, această chestiune, care desco­peră crima de împiedecare a des­­volcărr elementului român in Cluj, pot reveni şi cu alte amănunte. MEMORIU litera fapte cu privire la ilegalităţile­­ fi abuzurile săvârşite cu ocazia evacuărilor. 1. Comisia de evacuare hotăreşte pe baza ultimului regulament de evacuare, aprobat de consiliul de miniştri şi sancţionat de Majesta­ta Sa Ragele, evacuarea definitivă peste 30 de Evrei — cea mai tare parte din Galiţia — şi a câ­­trva Unguri, toţi bogătaşi, veniţi Cluj după 1 Dec. 1918. Toţi a­­s­tia primiseră ordinele de eva­­lare. Iată dar peste 30 de locu­­inţe«ibere şi dintre cele mai bune pentru funcţionarii Statului şi pro­­fsorii universitari, cari aşteptau cu an de z Ie un adăpost. In­­trvine Insă primăria şi, prin pri­marul comunei şi consiliul comu­n­, vinde acestor evacuaţi defini­­n si dând regulamentul de e­­rcuare şi autoritatea centrală care decretat — Dreptul de „apar­­enenţa" şi de locuit în Cluj pe­ste 'SO.OOO de coroane de fiecare tra panfr Intre aceşti ocrotiţi de­ctoritatea comunală se află D-nii logo Semlyea şi Blatt, veniţi în Cluj după 1918 ! 2. Profesorul universitar Dragan,­­re obţinuse iacă din Aprilie a. e n, este rimarul aer bo­­uli cu lacianţa lui Hugo S­asar fără adăpost, că apreună cu senatul rutese că concordă­­ interesul comunei şi neamului ro­mânesc menţinerea în Cluj a a­­cestui Evreu, de­cât a celui dintâiu prorector al universităţii, a primu­lui ei agent de organizare şi na­ţionalizare. Mai mult, dl Hosau, primul notar declară profesorului Drăgan, că dacă cumva comisia de evacuare ori guvernul central se atinge de aceşti Evrei ocrotiţi de primărie, întreg senatul comu­nei, solidar, își va da demisia. * 3. Comisarul guvernial al birou­lui de evacuare a declarat că nu poate evacua pe cei pe care co­misia de evacuare a hotărît defi­nitiv să fie evacuaţi, pentru că, prin intervenţiile mari ale particu­larilor. 4. Profesorul universitar Ange­­lescu, după un an de aşteptare, primeşte acum câteva zile un bi­let de Incartiruire In locuinţa Un­gurului Visi­helyi, Strada Filido­ş, evacuat definitiv de comisia de evacuare. Nu poate obţine insă locuinţa pentru că dl Secretar de la interne intervine pentru revocarea ordinului de evacuare. — Sfârşitul în numărul viitor. — D-l general Răşeanu, ministrul de râzboiu, inspectează actual­mente toate garnizoanele din Ar­deal şi Bănat. Suveranitatea României asupra Basarabiei O telegramă din Lyon ne comu­nică: Convenţia consacrând suveranitatea României a­­supra Basarabiei, a fost semnată Vineri la Paris de marile puteri ale An­tantei şi de România. Rusia va fi invitată sa par­ticipe la acest acord îndată ce va exista un guvern rus recu­noscut de părţile contractante, adecă,de Anglia, Franţa, Italia, Japonia şi România. Încetarea grevei generale Memoriul socialiştilor şi rezo­luţia guvernului. Consiliul general al Sindica­telor şi al partidului socialist a înaintat d-lui general Averescu, un memorin în care se arată motivele pentru care s-a declarat greva ge­nerală. Tot prin acest memoriu se arată doleanţele partidului socialist, cu rugămintea ca guvernul să le satis­­fecă, şi, care sunt următoarele: 1. Să se elibereze socialiştii a­­restaţi cu prilejul grevei în tot cu­prinsul ţării. 2. Să permită redeschiderea lo­calului Clubului socilist şi reapa­riţia ziarului Socialismul. 3. Să dispue executarea îmbu­nătăţirilor de ordin economic prin actele de împăciuire semnate. D­l general Averescu, preşedin­tele Consiliului, a pus pe acest memoriu rezoluţia: greva a încetat de la sine. Gu­vernul nu doreşte să fie deţinuţi şi urmăriţi judiciar decât aceia cari s-au făcut vinovaţi prin fapte şi acţiuni subversive îndemnând la grevă. Se permite reapariţia ziarului „Socialismul" sub contro­lul Cenzurei. Localurile şi Clubu­rile socialiste se vor redeschide imediat ce ordinea va fi restabilită. Pentru îmbunătăţirile eco­nomice şi examinarea anga­jamentelor din trecut se va institui o comisiune compusă astfel: Un del. al preşed. consil. (Subsecretariatul refacerei şi aprovizionărei); şi câte un delegat al ministeriilor mun­­cei, industriei şi comerţ, in­terne, comunicaţii şi finanţe, precum şi doi delegaţi ai mun­citorilor. Comisiunea va fi prezidată de un magistrat su­perior delegat al ministerului de justiţie. Circulaţia şi mersul grevelor — Comunicatul Marelui Stat Major din 81 Oct. — Circulaţia pe căile ferate in ve­chiul regat. Circulă regulat după itinerariul normal. Toate­ trenurile: de lux, de persoane, speciale, tre­nări cu trupe şi de marfă, sferă de trenurile directe Bucureşti—Si­­biuu şi Bucureşti—Galaţi şi cele accelerate, cari încă nui s’au pus în circulaţie din motivate arătate In comunicatul precedent. In teritoriile alipite: Circulaţia trenurilor normală. Circulaţia pe Dunăre : normală. Greve diverse: La diferitele sta­bilimente industriale din Capitală şi provincie greva se poate con­sidera terminată prin reluarea lu­crului de aproape întreg personalul. Poşta aeriană. Cursele de poştă aeriană au fost suspendate pentru ziua de 29 curent din cauza tim­pului în total nefavorabil, urmând a continua Duminecă 31 curent. D-l Victor Pop, fost con­silier la Curtea de apel din Cluj, a fost numit titular al secretariatului general al jus­­tiţiei din Ardeal. ­n atenţiunea Comisiei de locuinţe Sunt neinteresat în cauză, căci nu am cerut şi nici nu vo­a cere locuinţă de la Onor Comisie. Drept aceea resping, orice presupunere greşită, că a-şi putea fi de rea cre­dinţă, când scriu aceste rânduri. O fac de dragul adevărului şi cu nădejdea, că descoperind o greşală voiu contribui şi eu la îndreptarea ei. Sunt cereri multe pentru locuinţe, pe cari Comisia Ie rezolvă — să zicem — după priceperea ei. Sunt însă plângeri şi mai multe şi foarte toate, în ce priveşte re­­zolvarea acestor cereri. Plângeri sunt şi din partea celor, cari peti­­ţionează pentru locuinţe, precum şi din partea acelora în a căror case se caută locuinţe. O parte însem­nată dintre aceste plângeri sunt urmarea faptului, că Comisia nu rezolvă cererile cu priceperea cea mai bună. Când o autoritate chemată să împartă dreptatea, aplică la împăr­ţirea acesteia măsuri nelgale, ur­mează nemulţumirea şi jignirea ce­lor ce o reclamă. Fără a învinui Comisia de o rea credinţă in de­riziunile pe cari le pronunţă, do­resc ca unele greşeli să se În­drepte. Întâmplător am ajuns să cunosc că în casele din str. Porţii Nr. 14 în stagiu, se află un apartament cu 3 camere şi bucătărie, ocupate încă din anul 1918 numai cu mo­bila fostului director de şcoală Orban, care în toamna anului citat s’a retras din faţa armatelor ro­mâne şi s’a mutat la Budapesta. Acest director s’a refugiat, lăsân­­du-şi mobila în locuinţa rezervată, la îngrijirea unei femei. In sezonul de vară, femeia aceasta a închiriat locuinţa, presupun că fără ştirea stăpânului,­­ încasând cu sigu­ranţă o chirie considerabilă, Comisia trebuia să aibă cunoş­tinţă despre această locuinţă căci primarul oraşului este dator ca membru al Comisiei să ştie să re­­fereze şi să ofere această locuinţă celor lipsiţi. În lipsa mare de locuinţe, doi ani de zile se respectă contractul, directorului Orban dispărut din oraş, care ocupă cu mobila sa un apartament întreg, lăsând astfel pe mulţi funcţionari ai statului să în­dure mizerii grele. Oare dacă s’ar fi aflat vre-o câteva sute de astfel de Orbani, nu cumva am avea răs­punsul neaşteptat, că atunci stă­pânirea românească în lipsă de locuinţe nu s’ar fi putut institui in oraşul Braşov, ci ar fi fost ne­voit statul român mai Înainte de toate să zidească un alt oraş în care Obanii să nu poată fi chi­riaşi ? Ne întrebăm apoi, cum să face, ca locuinţa d-lui director Ciornea, lăsată în ieca Sept. a. c. numai cu mobila, cu gândul de a şi-o rezerva, tot în aceeaşi lună a fost oferită unui petent? Iată rezol­vire­a aceleiaşi chestiuni în două feluri. Lipsa de locuinţe impune Comisiunei datorinţa de a oberva cu stricteţă, da să nu ră­mână apartamente nelocuite. Dacâ astfel îşi va face datoria, atunci nu vom mai putea demon­stra cu cazuri regretabile, ca şi acela, când un funcţionar — as­­tăzi de bancă, — posedă pentru familia sa de 2 persoane, în două străzi, două mari locuinţe. Se impune, ca Comisia să sta-­ bilească printr’o anchetă relaţiu­­nile de locuit, din casele mai în­căpătoare ale partidelor cari se află in acestea ! Revenind la locuinţa mobilie­rului dini Orban, aceasta se află In casele firmei Scherg. D-i ingi­ner Neugeboreu a adus deja Or­bea 2 epistole. Una adresată fe­­meei îngrijitoare, în care ii ordonă să abzică locuinţa, căci nu o mai ţine, iar mobila să o transporte la un coleg profesor dela şcoala co­mercială maghiara din localitate, cătră cere a adresat a doua epis­tolă cu rugarea să-i primească spre păstrare mobila până în primă­vară, când şi-o va transporta la Budapesta. Ca încheiere sunt convins că Comisia va şti aprecia serviciul pe care-l aduc, descoperind c Io­căinţă, care va putea fi ocupată de unul dintre cei lipsiţi. VIt. ULTIME INFIRMUfil La alegerea de balotaj pen­tru Cameră în cercul Ilia, partidul naţional în legătură cu partidul ţărănesc a obţinut un nou succes strălucit sco­ţând ales din urnă pe dl Şte­­fan Meteş, care a obţinut 2429 voturi contra 1103 ob­ţinute de candidatul guvernu­lui dl Ioan Suciu, fost preşe­dinte al comisiunei de lichi­dare din Cluj. * Cu toate desminţirile oficiale şi semioficiale dimisia d-lui general Macri din postul de director gene­ral al căilor ferate este iminentă. * Unificarea salariilor funcţio­narilor din Ardeal s’a hotărât de cătră ministerul de finanţe să fie făcută după normele unificării din vechiul regat. Intre membrii partidului socialist arestaţi în vechiul regat a fost şi pictorul Octavian Băncilă din Iaşi, care a fost acum pus în li­bertate. „Adevărul d­e Informat, că cu prilejul perchiziţiei fâcute la domi­cil­ul d-lui Băncilă au fost distruse câte­va pânze de mare valoare. * Un groaznic accident de auto­mobil s’a întâmplat alaltăeri la podul Oiazil din judeţul Prahova în împrejurările următoare: Pe când autocamionul fabricei de bere „ Azuga" încărcat cu diferite ma­şini, era în drum spre Olteniţa, la podul Orăzii, şoferul vîrând brusc, autocamionul s’a prăbuşit în prăpastie. Sunt doi morţi, iar restul grav răniţi. Invitare la şedinţa comisiunei igienice judeţene pentru ziua de Miercuri 3 Niv. 4 ore p. va. In casa Sfatului cu următorul pro­­gram: 1) Organizaţia comisiei igienice orăşeneşti. Alegerea unui prezi­dent şi al unui secretar. 2) Opinierea asupra celor 4 pe­tiţioni pentru post de medic oră­şenesc. 3) Opinierea asupra înfiinţării de 6 nouă posturi de moaşe orăşe­neşti. Conform legei sanitare sunt toţi medicii, farmaciştii , medicii ve­terinari şi câte un reprezentant ale tuturor şcolilor — membrii ai co­misiunei igienice. Invitarea lor la şedinţă se face numai prin ziar. In 21 Octombrie s’a oficiat în capela din Belotinţi cununia reli­gioasă a d-loarei Ani C. Pop, fiica d-nei şi d-lui Dr. Ştefan C. Pop, cu d-l căpitan A. Birtolanu. Feli­citări.* Toţi comercianţii de zahăr sunt rugaţi a veni cu biletele de zahăr cât de curând la socoteală în Ofi­ciul de aprovizionare orăşenesc. • La ferăstrău­­dia Timişul uscat cel mare se vând locuitorilor din Braşov blane de fag cu preţul de 500 Lei de stâsien a 4 m. Bonuri de lemne se pot scaate în fiecare zi la casieria oraşului. Zilde în cari se pot transporta lemnele sunt: Marţi şi Joi. Spirt denaturat meseriaşilor, Ar­­tistia Corporaţiunei, aduce la cu­noştinţă, că toţi acei meseriaşi care în biroul secretarului au plătit spirtul denaturat, împărţirea spir­tului va fi în ziua de 2 Nov. Marţi in localitatea Corporaţiunei. Se care prezentarea sigură şi fixă, că îm­părţirea în ziua aceea va lua sfâr­şit —­ratu­tia Corporaţiei. Meetinguri împotrivă provocărilor ungureşti La Cluj, Abrud,ICâmpeni şi Vidra au avut loc mail m­eetinguri de pro­testare contra provocaţiunilor ma­ghiare şi modul in care înţeleg ve­cinii noştri dela Vest să reia legă­turile pacinice cu noi. Atentatul săvârşit de do­­i­ţeri unguri con­tra colonelului Popescu, arestările românilor sub diferite pretexte şi greţiozităţi, ce ne sunt adresate mereu de la Bsdatpe»t«, au format obiectele discursurilor rostite. Marţi se va ţine un meeting în Ploeşti, iar Dumineca viitoare la Bucureşti, desigur cu aceeaşi caldă Insulețire și indignare. Externe. O telegramă din Lyon a­­nunţă, că amiralul Condurlotis a fost ales regentul Atenei cu 137 voturi contra 3. După ziarul „L’Eclair“ ulti­mele ştiri din Lucerna şi A­­tena spun că e foarte proba­bil că regele Constantin va primi toate condiţiile puse de guvernul elen. * Pressa, franceză anunţă că re­prezentanţii francezi, englezi şi italieni au remis guvernului un­gar o notă prin care îi face cu­noscut că limita ra­ficărei trata­tului de la Trianon este prelungită până la 15 Noembrie, dată care nu va putea fi depăşită. * . Din Salonic se anunţă că în Serbia au loc nu­meroase întruniri publice în care se protestează con­tra regimului autocrat al guvernului din Belgrad, guvern care nu se bucură de încrederea poporului, fiind menţinut numai prin voinţa Coroanei. Universitatea populară română din Braşov Anul al IIea. Sesiunea No-1. 1920 — April 1921. Deschiderea cursurilor: 5 Noem­brie 1920. Distinsul profesor şi neobosit sprijinitor al mişcării culturale ini­ţiate de „Asociaţiunea corpului di­dactic" dl Ionel D. Ştefănescu, inspector general al Artelor, a fă­găduit să redeschidă domnia-sa seria prei­­geritor „Universităţii po­pulare" printr’un ciclu de 6—8 conferinţe în care va trata despre „Arta românească*. Conferinţele vor fi ţinute­ în zî­­lele de 5, 6, 7 şi 12, 13, 14 No­­vambrie în Sala festivă a liceului ortodox. A. S. R. Principele Moştenitor, care, la Iaşi în timpul refugiului, a audiat adesea conferinţele dom­­nul­ profesor Ştefănescu, a fost rugat să onoreze cu înalta sa pre­zenţă străduinţele Universităţii po­pulare. Venitul încasat din taxele de intrare va servi, după dorinţa con­ferenţiarului,­­ crearea unui fond cultural care să procure viitorului muzeu al Universităţii populare reproduceri după cele noi de seamă opere de artă (arhitectură, sculptură, pictură, etc.) ale popo­rului nostru. Taxele pentru acest prim ciclu de conferinţa despre „Arta româ­nească" sunt: 30 lei locul I-ia, 20 lei local­ui IMea, 10 lei pentru elevî. Se primase bucuros supra­­solviri. Puţinele bilete care au ră­mas navând arte au fost depuse, pentru publicul care nu s’a grăbit să-şi reţină locuri, la Bodiga Or­­ghidan (strada Porţii). Având în vedere erudiţia şi deo­sebitul talent oratoric al profeso­rului Ştefănescu, bine cunoscut publicului nostru, cât şi frumuse­ţea şi însemnătatea subiectului

Next