Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1921 (Anul 84, nr. 1-138)
1921-01-01 / nr. 1
nt ru tot dispreţul pentru popor . '___________a fost în stare să susţină singuri statul, (Istoria Transilvaniei). Q, BARITIT) APARE IN FIECARE ZI DE LUCRE • l0ti CLWOT£L Secretar de redacţie: VICTOR BRANISCE onwaCkvl szp. VIRGINIUS JOSIE Redactor responsabil: ION BROTEA ! Anunţuri şi abonamente la toate agenţiile de publicitar din ţară după tariful nostru social abonamentul ffrei luni Sana luni lin **« Lei 80 Lei 60 Lei 120 "m etremătat* abonamentul îndoit "BLEFON, BRAŞOV, 229 înstitorb« și ml „?elament, bă prin legi mitfloain cari ument ane exirata în !a rS- depcrte linjesză ca un lid, mai ministrii aa tinelartfe didar»t-o, -1 Draga irlmejdie in mâna ind pen' a recura Maniu a cr parti* j dealtfel ;iei. Șeful a se roshibzuială ,aiui băr- a spus îi^mațiie lars^je şi dieii să fie de e înărăşie a mai ţăreiuncta şiam că na mimentele amurească se zbate are astăzi crize, nani fiindcă poate duce e prin deshaatocraea să ştie nimic. Şi foatea Bulgaria, căterul fer csre este ţăranii inii inovaţiani mal nouă mita „o arale cărei iţi locuitorii turta arme atu este ca de ani şl ie 18 ani să i reconstrui ubunătăţirea uneHori de a timpuloi căilor ferate, pentru im. ăs alţii pcat3o? gavernative etc. iă ds ţărani ânzarea din preţuri insectelor necehce. Aceasta Btra a reduce . nn a favoriza s se fac pr î cantităţi în 3 mai reduse, mauri direct ternul eura! • Şi populaţia preţurile ce le onează des • lor romano-1-mnno e» C/* Răspunderile Destăinuirile cep. Toma Dragu, Luca! si felul—ca atâtea precisă0 şi detalii, — nu pari ca foar.ificat® declaraţiile d-hii Dragu* »*£ sncjc *â credem că ori $i care ar fi sforţările celor vizaţi de a Ie distruge autenticiate», aceste declaraţii o vor lăsa atât pe ministrul Averescu cât şi pe foşti fini complici — st sfetnici — sub umbra de păcate a trecutuini lor.. Iar dacă astfel de oameni au avut îndrăzneala să ajungă la conducere prin coica sa şi nemaipomenita formă pe care o cunoaștem. și dacă astfel de oameni au împins tar» românească, după o domnie de câtcva luni în haotica anarhie a zilelor de azi condusă de politica pnmnalai — ne cu [ prinde groaza câ»d ne gândim ia ] ce m'jioace va mai fi îa stare să r*cargă un arffeî de govern, care I în m'c'mea sufletului lui încărcat ,âu z ambîţ’i şi vanităţi strică sz! epitetul de .anarhişti* şi „bolşevici“ celor mai ro râ ii bărbii politici ai p ărți româneşti. După ce a aruncat ?" ?u..b.*c,ni pe aceia pe cari v îndemna odstă la revoluţie guvernui domnului general se dă azi drept apărător şi ordine şi al Familiei Regale, ps caca intenţiona să o lipsească de trusul ţării româneşti, peste care voiau să se facă stăpâni el, cari pregăteau aducerea la licitaţie a destinelor ţării. (Cenzurat) Acuza, care din declaraţiile d-lui Dragu cade ca greutatea plumbului asupra generalului şi a sfetnicilor lui, ar trebui să inspire singură actualului govern propresia imposibilităţii de a îna! rămâne în fruntea ţării. Căci or! şl care ar fi răspunsa! la acuza da mai sus, — nici parafrazări şi nici cele mal întortochie de jocuri da cuvinte nu vor fi în stare să acopere câtuşi decât vinovăţia criminală care rezultă dir afirmaţiiie aduse cu atâte • "Str* « SiAifeij t*.bărbaţi ca iniaia ş. cu actualul guvern n-a dat pi dovadă ulei de una nici Pedentaiul patrsd ps » rszimă activitatea lui de cam ni l-a desvăluit golâtatea Jaf, dsdlerat Draga, prin cari a destine a acelui aparat de csre actualei guvern praA «cana mereu, da, propriei picii ae îndrăz pe faţă. Căci declaraţiile depv talat socialist nu sânt decât o pînă a temutelor răspunderi, ci cari guvernai d-lai Avereacn ameninţa până scamn. Na s s deschis cu voia guvernului această carte a răspunderilor, dar ea a trebuit să fie deschisă chiar şi împotriva dorinţei lui. Cărţile sunt aruncate acuma pe faţă, iar povara răspunderilor, trebue să aducă după ea şi conr cinţale de cari nu vor mai pr fugi cei vinovaţi. Dacă ee vorbeşte de o acţiune şevicilor dincolo de Nistra românească nu mai prate la discreţia celor ce ţări şi înţelesuri ca Inima şi dragoste '* torii ţării ne silesc » aceasta. Spicuiri din destăinuirue dlui Dragu. Dăm pe scurt câteva din destăinuirile făcute în şedinţa de Marţi a Camerei, de către deputatul socialst Dragu, pentru c» să inţelegem pentru ca guvernul rra-a permis apariţia lor în„Monitorul Oficial1'. yr» arsa a Avrretca şi Argetoisnu le-au avut ca partidul nottan, încă de pe când se aflau în opozîţie, setos? de putere. Ltes’ndu-i popularitatea la oraea şi dându-şi seama că no va paten guverna fără sprijinul s!ngurunui partid csre orgsnîzs Piesele Îs oraşe, dl Averesca » căutat !n opoziţie să şi ssîgure sprijinul nostru. Şi ca acest scon, a început să trateze cu noi. Obiectul trattt'veior de dânsul stabilit r fost: Venirea dumnealor la putere prin revoluţie şi alungarea Dinastiei. „Răspunzând end întregi conferinţe făcută de dual A^e^smi ca fade ds dl Argetoianu padidul socialist prin ddegstol său la tratative Iile Moscovici, n-a voit să alunec© pe această paptă. Am dedc.rst nmip glasul lui Moscovici la porsfăta r*1o ce au avut foe Ia red*t-rentat Eneacu ei aflasă la dl P- Negulesco. că înțe- 1-g-ri ne desfășurăm prtienis poîu-’ră tu cadrai actunlsî or?ini^ațli srchle. . . • „In fața sceator destăinuiri dl gonferai prins în capcană vrea dovezi. Să întrebe pe dl ^Argetoiana cu ce epitete cinstea pe rege și r^gin? Ia acesta ronsfflcabl șl dacă era republican. Să roage pe di general Văleanu să repete cuvinteie ce a rostit întraod Ia cons?‘mnîre în casa dlul Neguiesmir „ VMm bine, dona cazdrmi din italii sunt î« plină revoluţie* ■ Să ssuie pe cnvâhtnr de onoare dnc& r a trim's la Palat ps d! Pfltre Negolescu cu ultimatum-ul de a fi chemaţi Is putere, şi dacă dl P*tre Ni’gîîlescu la întrebarea regelui „va să zică-mi decla aţi rîzboi“ — n-a replicat violent regelui: rdct, Sire, v am declamat rfisboiul". Să primească dl general Averescu să fie ascuftet de către o comisiace parlnmrnîa'ă: d-«a dl Arg-»toignu, Niguleaca, Valeriu, Iue Moscovici, Const. Popov'ci, Piondler și senatorul socialist Grigorovici, csri s« luat fiarta la ace* consfituire, dela d! ?. Ni gulescuP D-l Drasu vorbește apoi despre tratative armate •* Bujor și Rakowski, unde spune : „Tratativele principale ale d-lui Avssrencsj ca boi^vicii del« Odesa, la venirea d-saî« la putara în Ianuarie 1918 au fost pentru închei?........................Și refeala-„N u e căpetenie scop: colonelul tsoyie și pe nex- Crăciun. Cel dintâi în aeropisn făcea drumul Odesa-Iaji, ducând corespoadaofa .diplomat că* nM schimba între Averesca șl I »D1 Avere „înaltul p te refitt-V tk a Baakowsky ,n o orl-^a îa- f săn Râul . Olesa, i mod oficial, ci îndată după î-?chierea păcel cu „laaîmn! Coleg'f.“, dorește să Intre in t&ațlvni și w« j gt'vernul tentral al lui Lemn. *1 't) — Guvernul a co tu! colegiu* ezentantul in Odes i sovistist de la Pi ra auto-I ritatea polUlaltă. Era prezidat de uara st~ toadat de « ie Rnv». rodai în 1 i'orgsninul corn; -iran! ’ di '«« si 'se' Odh .1 de ! Iâszi Oszkar despre Ungurii din Ardei Jaszi Osakar publică în „Bécsi Magyar Ujsâg" un articol interesant, în care caracterisează atitudinea politică a diferitelor pături sociale» cari «ompun populaţia maghiară din Ardeal. îTebue să recunoaştem, că Iâszi Oskar, deşi a petrecut numai câteva zile în Bucureşti, cunoaşte mai bine decât noi, mentalitatea şi sufletul unguresc. Dăm aci părţile mai interesante ale articolului: 1. Vechea societate feudală: conţii şi marii gentry. Nu prea face politsca, trăieşte retrasă. Singura ei grija este salvarea latifundiilor. Se stteşte a fi în bune raporturi cu autorităţile politice şi militare româneşti. Partea cea mai distinsă a acestei aodietăţi sa află în Bucureşti, unde caută un locşor cald şi moare în apropierea curţii regata. Dacă şi-ar putea salva mina proprietate, ar deveni cea mai aristocraţie românească. 2. Cei cari aşteaptă pe Horthy : funcţionarii, intelectuali, pentrul mai mici. E o dans ■ccirll şi vreaaltâ de cinste, sufere şi aduse jertfa afatra convingerile «dc. In aripa propagandei fără actipuls p agenţilor lui Horthy, a trecut în pasivitate politică, şi-a plete), deci situaţiile şi când ţine de baia. Cea mai mare parte trăieşte şi astăzi în iluzii nebune, aşteptând pe guvernatoruî, care va ■iesrottl Ardealul. Această rezistenţă dârză, încăpăţînată, mioapă imânzitoare — oricât de nericită ar fi peatru angerime — ,nu să nu te mişte, căci catedrilă şi bârbăjie întinsa, o. .ei cari aşteaptă pe Lenin, telictuali comunişti şi or -°chrri riguri melancolici. Aceşti uc, că totul e provizor oare înţeles aă mtiucezU, / r'seai şi să lupţi paV x uogarimd. Mai cărând p ” va veni revoluţia ■? va ieşi întreagă •'eraţia tuturor • «♦'iii ; iască bine... Scârbaaaa ‘ for; pîtalistă e condamnstă Ia i dar până ataaci de ce să i ieşti, să nu te angajezi cfc servicii dubioase? Treba să trăie^t', căci şi ata via» pni, care toate le rosiă. Desi cari aşteaptă pe Lenta c.*eas atitudine politii “ ca şi cel din pune* 4. Evrei au alimente regii. L* iace^*1 simţeau ca si cei din punctaj cu «legală deosebire, că fi-mam divere, deinde philosophe»* Mai târziu, auzind despre ban^^eie dela Budapesta, au cvut pe gânduri. Acum cu știe 'Ce eâ faca, şi trăiesc fără program. 5. Evrei sionişti. Cu - tQSG„ flcţire şi ca pateralcetteriale işl crdază orginie a ale evreieşti. Mişc îl o reacţiune împotrivul Horthy. In ciuda rămânem evrei, ba naţie ! Dacă noi na in Palestin», vom învarăşi să întemeiez Aripa oportunistă soi angor astăzi, e nepuţin rentabil, iar prea poate (nu II ■ in schimb ideia anei place anumitor potei 6. Ţărănimea nu litică, ci-şi vede de ral său. Nu se buca noua stare de lucru prea multe motive. In viaţa el, legată s‘a petrecut ceva schimbare. Da altfel tot mai multe veşti se aud, că marile proprietăţi se vor ex’prora şi ţăranul uogar lacâ-şl va n partea ce i-? cuvine. Nu-i nici Horthy, nici bun... dar o noii potentaţi nu se teme.te instinctiv, că nu este pucare să-i nimicească credinţa. '««da al caracterul naţional Bilul de îl. Discurţii I d-lui Dr. A ^ şedinţa din 25 Dc — Dup& notele stenograi. Domnilor deputaţii Dreptul suprem sru mai bins zis, datoria ce* t ?i mare a parlameataiu\ este exaratorire* minuţioasă a bugetului din trei consideration^ din conalderaţiune economică financiară, d n consideraţiune constituţiontilă ci din consideraţiunea încrederei politice. Faţă de bila de indemnitate parlamentar are o datorie şi mai mare, fiindcă atăta faţă anul act de guvernare excepţională şî pe lângă cenzurerea bugetului are datoria să examineze întrebarea: oare nu era posibil a înainta bugetul regulat şi oflve este bază constituţională la înaintarea bilalal de indemnizăr !? Aş fi putut aştepta un eiepozeu din partea dial Ministru de finanţe, care este uzitat în Toate Statele civilizite. D. J. larga. Nici nu este prezent Ministrul de finanţe, au crede de cuviinţă să vină. Dl Lazăr: ... expozeu care ar aduca lumină şi viaţă in regiditatea cifrelor (aprobări), precizând care sânt izvoarele veniturilor, ce putere au şi întrucât,, obvine deficit în budget, ce urmări poate sâ aibâ şi care este viaţa adevărată şi puterea economică' a Statului? N(î«*m înşelat in această aşteptare. Deşi nu am avut an budget regaist, fiindcă însuşi guvernul a î ocA.no jft ut,'că budgetul îniiutst în sesiunea extraordineră este defectuos. D«lor deputaţ!, trebue ea vă atrag atenţia despre o noul dovadă din partea guvernela! a unei lipse totale,a simţului constituţional şi despre perfecta deisconsiderare a parlamentului (aplauze pe băncile minorităţii). Şi iată de ce d or am zis că budgetul de astăvară nu a fost un budget ordinar regulat şi s-a votat numai pănă la 15 Decemvrie"' Or, aceat ti voarte mult creditcluitu^ - strî icătătii. Lsmen, întru ancierl atât Ii it ămnătate cât k 'n Xarfi aşteptat o orientare, a aşteptat « lămurire asapra politicei fi sîtk»țl financiare a Statulul, aştepta or' cotari noul care să restabilească echibrul bugetului şi să fie menite a câştiga şi a întări încrederea factorilor financiari. Na am înşelat, acest buget Edeastiv ar a lăsat atâtea întrebări fără răcipum şi haosul mare s-a potenţat şi ma mult, încât am cugetat ei ce d’nţâi lege care se va anunţa ? cesiunea ordinară va fi bugeta Durere ! Iar ne-am înşelat. In io de buget ne-am trezit ca bitul din demnitate, acest bil care sprezentat după 15 Decemvrie care bil mai bine se poate numi bila cinismului financiar al guvernului (aplauze pe băncile minorităuii). Şi cu ce motivare, d-jos, deputaţi ? Nu ştiu. Aţi cetit, ori nu expunerea de motive, însă eu respect mai mult demnitatea şi autoritatea parlamentului decât să viu şi să fac grasă acestei expuneri. D-lor deputaţi, am zis că bugetul se poate examina din motive economico-financiare. D-nii deputaţi Răducanu şi Giulea, în vorbiri foarte temeinice a’au ocupat cu partea aceasta a chestiunei. Nu vreaa vă rspsi, ua vrepu al arăt împosibilitatea «ceata! baget dia punctul de vedere fini comic ; doresc însă să atenţie asupra unor îs D-lor deputaţi, ştim fa, ci bilanţul Şistului romă Înţeleg vechiul regat —s multă vreme de ietechinanciar. Datoriile Statulu anul 1918 stingeau cifra și 900 de milioane, un mal adaus aproximativ st C vu igeraui în