Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1921 (Anul 84, nr. 1-138)

1921-01-01 / nr. 1

nt­ ru tot dispreţul pentru popor . '___________a fost în stare să susţină singuri statul, (Istoria Transilvaniei). Q­, BARITIT) APARE IN FIECARE ZI DE LUCRE • l0ti CLWOT£L Secretar de redacţie:­­ VICTOR BRANISCE onwaCkvl szp. VIRGINIU­S J­­OSIE Redactor responsabil: ION BROTEA ! Anunţuri şi abonamente la toate agenţiile de publicitar din ţară după tariful nostru social abonamentul ffrei luni Sana luni lin **« Lei 80 Lei 60 Lei 120 "m etrem­ătat* abonamentul îndoit "BLEFON, BRAŞOV, 229 înstito­­rb« și ml „?e­­lament, b­ă prin legi m­­­itfloa­­in cari ument ane ex­­irata în !­a rS- depcrte linjesză ca un lid, mai ministrii aa tinel­­artfe di­­dar»t-o, -1 Draga irlmejdie in mâna ind pen' a recura Maniu a cr parti* j dealtfel ;iei. Șeful a se ros­­hibzuială ,aiui băr­­- a spus îi^mații­e lars^je şi dieii să f­i­e de e înărăş­­ie a mai­­ ţărei­­unct­a şi­­am că na mimentele amurească se zbate are astăzi crize, na­ni fiindcă poate duce e prin des­­h­­aatocra­­ea să ştie nimic. Şi foatea Bulgaria, căterul fer csre este ţăranii in­ii inovaţiani mal nouă mita „o ar­­ale cărei iţi locuitorii turta arme atu este ca­­ de ani şl ie 18 ani să i reconstrui ubunătăţirea uneHori de a timpuloi căilor ferate, pentru im. ăs alţii pca­t3o? gaver­­native etc. iă ds ţărani ânzarea din preţuri ins­ectelor nece­­­hce. Aceasta Btra a reduce . nn a favoriza s se fac pr î cantităţi în­ 3 mai reduse, mauri direct ternul eu­ra! • Şi populaţia preţurile ce le onează des • lor romano-1-mnno e» C/* Răspunderile Destăinuirile cep. Toma Dragu, Luca! si felul—ca atâtea precisă0 şi detalii, — nu pari ca foar.ificat® declaraţiile d-hii Dragu* »*£ sncjc *â credem că ori $i care ar fi sfor­ţările celor vizaţi de a Ie distruge autentic­iate», aceste declaraţii o vor lăsa atât pe ministrul Averescu cât şi pe foşti f­ini complici — s­t sfetnici — sub umbra de păcate a trecutuini lor.. Iar dacă astfel de oameni au avut îndrăzneala să ajungă la con­ducere prin coica sa şi nemaipo­menita formă pe care o cunoaș­­tem. și dacă astfel de oameni au împins tar» românească, după o domnie de câtcva luni în haotica anarhie a zilelor de azi condusă de politica pnmnalai — ne cu [ prinde groaza câ»d ne gândim ia ] ce m'jioace va mai fi îa stare să r*­­cargă un arffeî de govern, care I în m'c'mea sufletului lui încărcat ,âu z ambîţ’i şi vanităţi strică sz! epitetul de .anarhişti* şi „bolşe­­vici“ celor mai ro­ râ ii bărbii po­litici ai p ărți româneşti. După ce a aruncat ?" ?u­..b.*c,ni pe aceia pe cari v îndemna odstă la revoluţie guvernui domnului general se dă azi drept apărător şi ordine­ şi al Familiei Regale, ps caca intenţiona să o lipsească de trusul ţării ro­mâneşti, peste care voiau să se facă stăpâni el, cari pregăteau a­­ducerea la licitaţie a destinelor ţării. (Cenzurat) Acuza, care din declaraţiile d-lui Dragu cade ca greutatea plumbu­­lui asupra generalului şi a sfetni­cilor lui, ar trebui să inspire sin­gură actualului govern propresia imposibilităţii de a îna! rămâne în fruntea ţării. Căci or! şl care ar fi răspunsa! la acuza da mai sus, — nici parafrazări şi nici cele mal întortochie de jocuri da cuvinte nu vor fi în stare să acopere câtuşi decât vinovăţia criminală care re­zultă dir afirma­ţiiie aduse cu atâ­te • "Str* « SiAifeij t*.­bărbaţi ca iniaia ş. cu actualul guvern n-a dat pi dovadă ulei de una nici Pedentaiul patrsd ps » rszimă activitatea lui de cam ni l-a desvăluit golâtatea Jaf, dsdlerat Draga, prin cari a des­­tine a acelui aparat de csre actualei guvern praA «cana mereu, da, propriei picii ae îndrăz pe faţă. Căci declaraţiile depv talat socialist nu sânt decât o p­­înă a temutelor răspunderi, ci cari guvernai d-lai Avereacn a­­meninţa până scamn. Na s s deschis cu voia guver­nului această carte a răspunderi­lor, dar ea a trebuit să fie des­chisă chiar şi împotriva dorinţei lui. Cărţile sunt aruncate acuma pe faţă, iar povara răspunderilor, tre­bue să aducă după ea şi conr cinţale de cari nu vor mai pr fugi cei vinovaţi. Dacă ee vorbeşte de o acţiune şevicilor dincolo de Nistra românească nu mai prate­­ la discreţia celor ce ţări şi înţelesuri ca Inima şi dragoste '* torii ţării ne silesc » aceasta. Spicuiri din destăinuirue dlui Dragu. Dăm pe scurt câteva din destăinuirile făcute în şedinţa de Marţi a Camerei, de către deputatul socialst Dragu, pentru c» să inţelegem pentru ca guvernul rra-a permis apariţia lor în„Monitorul Oficial1'. yr» arsa a Avrretca şi Argetoisnu le-au avut ca partidul nottan, încă de pe când se aflau în opozîţie, setos? de pu­tere. Ltes’ndu-i popularitatea la oraea şi dându-şi seama că no va paten guverna fără sprijinul s!n­­gurunui partid csre orgsnîzs Pie­sele Îs oraşe, dl Averesca » cău­tat !n opoziţie să şi ssîgure spri­­jinul nostru. Şi ca acest scon, a început să trateze cu noi. Obiec­tul trattt'veior de dânsul stabilit r fost: Venirea dumnealor la pu­tere prin revoluţie şi alungarea Dinastiei. „Răspunzând end întregi con­ferinţe făcută de dual A^e^smi ca fade ds dl Argetoianu padidul socialist prin ddegstol său la tratative Iile Moscovici, n-a voit să alunec© pe această paptă. Am dedc.rst nmip glasul lui Mos­covici la porsfăta­ r*1o ce au avut foe Ia red*t-rentat Eneacu ei a­­­flasă la dl P- Negulesco. că înțe- 1-g-ri ne desfășurăm prtienis poîu-’ră tu cadrai actunlsî or?ini­­^ațli srchle. . . • „In fața sceator destăinuiri dl gonferai prins în capcană vrea do­vezi. Să întrebe pe dl ^Argetoiana cu ce epitete cinstea pe rege și r­^gin? Ia acesta ronsfflcab­l șl dacă era republican. Să roage pe di general Văleanu să­­ repete cu­­vinteie ce a rostit întraod Ia con­­s?‘mnîre în casa dlul Neguiesmir „ VMm bine, dona cazdrmi din italii sunt î« plină revoluţie* ■ Să ssuie pe cnvâhtnr de onoare dnc& r a trim's la Palat ps d! Pfltre Negolescu cu ultimatum-ul de a fi chemaţi Is putere, şi dacă dl P*tre Ni’gîîlescu la întrebarea regelui „va să zică-mi decla aţi rîzboi“ — n-a replicat violent re­gelui: rdct, Sire, v am declamat rfisboiul". Să primească dl gene­ral Averescu să fie ascuftet de către o comisiace parlnmrnîa'ă: d-«a dl Arg-»toign­u, Niguleaca, Valeriu, Iue Moscovici, Const. Po­­pov'ci, Piondler și senatorul so­cialist Grigorovici, csri s« luat fiarta la ac­e* consfituire, dela d! ?. Ni­ gulescuP D-l Drasu vorbește apoi despre tra­tative armate •* Bujor și Rakowski, unde spune : „Tratativele principale ale d-lui Avssrencsj ca boi^vicii del« Odesa, la venirea d-saî« la putara în Ia­­nuarie 1918 au fost pentru închei?­­........................Și refeala-„N u e căpetenie scop: colone­lul tsoyie și pe nex- Crăciun. Cel dintâi în aeropisn făcea drumul Odesa-Iaji, ducând corespoadaofa .diplomat că* nM schimba între Averesca șl I »D1 Avere „înaltul p te refitt-V tk a Ba­akowsky ,n o or­­l-^a îa- f săn Râul . Olesa, i mod oficial, ci îndată după î-?­­chierea păcel cu „laaîmn! Coleg'f.“, dorește să Intre in t&ațlvni și w« j gt'vernul tentral al lui Lemn. *1 't) — Guvernul a co tu! colegiu* ezentan­tul in Odes i sovis­tist de la Pi ra auto-I ritatea polUl­altă. Era prezidat de uara st~ toadat de « ie Rnv». rodai în 1 i'orgsni­nul corn; -iran! ’ di '«« si 'se­' Od­h .1 de ! Iâszi Oszkar despre Ungurii din Ardei Jaszi Osakar publică în „Bécsi Magyar Ujsâg" un articol interesant, în care caracterisează atitudinea politică a di­­feritelor pături sociale» cari «ompun po­­pulaţia maghiară din Ardeal. îTebue să recunoaştem, că Iâszi Oskar, deşi a pe­trecut numai câteva zile în Bucureşti, cunoaşte mai bine decât noi, mentalita­tea şi sufletul unguresc. Dăm aci păr­ţile mai interesante ale articolului: 1. Vechea societate feudală: con­ţii şi marii gentry. Nu prea face politsca, trăieşte retrasă. Singura ei grija este salvarea latifundiilor. Se stteşte a fi în bune raporturi cu autorităţile politice şi militare româneşti. Partea cea mai distinsă a acestei aodietăţi sa află în Bu­­cureşti, unde caută un locşor cald şi moare în apropierea curţii re­gata. Dacă şi-ar putea salva mina proprietate, ar deveni cea mai aristocraţie românească. 2. Cei cari aşteaptă pe Horthy : funcţionarii, intelectual­i, pentrul mai mici. E o d­ans ■ccirll şi vrea­­altâ de cinste, sufere şi a­­duse jertfa afatra convingerile «dc. In aripa propagandei fără ac­tipuls p agenţilor lui Horthy, a trecut în pasivitate politică, şi-a plete), deci situaţiile şi când ţin­e de b­ai­a. Cea mai mare parte tră­ieşte şi astăzi în iluzii neb­une, aşteptând pe guvernatoruî, care va ■iesrottl Ardealul. Această rezis­tenţă d­ârză, încăpăţînată, mioapă imânzitoare — oricât de ne­­r­icită ar fi peatru angerime — ,nu să nu te mişte, căci cate­­drilă şi bârbăjie întinsa, o. .ei cari aşteaptă pe Lenin, telictuali comunişti şi or -°chrri riguri melancolici. Aceşti uc, că totul e provizor oare înţeles aă mtiucezU, / r'seai şi să lupţi paV x uogarimd. Mai cărând p ” va veni revoluţia ■? va ieşi întreagă •'eraţia tuturor • «♦'iii ; iască bine... Scârbaaaa ‘ for; pîtalistă e condamnstă Ia i dar până ataaci de ce să i ieşti, să nu te angajezi cfc servicii dubioase? Treba să trăie^t', căci şi ata via» pni, care toate le rosiă. D­esi cari aşteaptă pe Lenta c.*eas atitudine politii “ ca şi cel din pune* 4. Evrei au alimente regii. L* iace^*1 simţeau ca si cei din punctaj cu «legală deose­bire, că f­i-mam divere, deinde phi­losophe»* Mai târziu, auzind despre ban^^eie dela Budapesta, au cvut pe gânduri. Acum cu știe 'Ce eâ faca, şi trăiesc fă­ră program. 5. Evrei sionişti. Cu - tQSG„ flcţire şi ca pateralcet­­teriale işl crdază orgi­nie a ale evreieşti. Mişc îl o reacţiune împotri­vul Horthy. In ciuda rămânem evrei, ba naţie ! Dacă noi na in Palestin», vom în­­varăşi să întemeiez Aripa oportunistă soi angor astăzi, e ne­­puţin rentabil, iar prea poate (nu II ■ in schimb ideia anei place anumitor potei 6. Ţărănimea nu litică, ci-şi vede de ral său. Nu se buca noua stare de lucru­ prea multe motive. In viaţa el, legată s‘a petrecut ceva schimbare. Da altfel tot mai multe veşti se aud, că marile proprietăţi se vor ex’­pror­a şi ţăranul uogar lacâ-şl va n partea ce i-­? cuvine. Nu-i nici Horthy, nici bun... dar o noii potentaţi nu se teme.­te instinctiv, că nu este pu­­care să-i nimicească credinţa. '««da al caracterul naţional Bilul de îl. Di­scurţii I d-lui Dr. A ^ şedinţa din 25 Dc — Dup& notele stenograi. Domnilor deputaţii Dreptul su­prem sru mai bins zis, datoria ce* t ?i mare a parlameataiu\ este exaratorire* minuţioasă a bugetului din trei consideration^ din conal­­deraţiune economică financiară, d n consideraţiune constituţiontilă ci din consideraţiunea încrederei politice. Faţă de bila­ de indemnitate parlamentar are o datorie şi mai mare, fiindcă atăta faţă anul act de guvernare excepţională şî pe lângă cenzurerea bugetului are datoria să examineze întrebarea: oare nu era posibil a înainta bugetul re­gulat şi oflve es­te bază constitu­­­­ţională la înaintarea bilalal de in­­­­demnizăr !? Aş fi putut aştepta­­ un eiepozeu din partea dial Minis­­tru de finanţe, care este uzitat în Toate Statele civilizite. D. J­. larga. Nici nu este pre­zent Ministrul de finanţe, au cre­de de cuviinţă să vină. Dl Lazăr: ... expozeu care ar aduca lumină şi viaţă in regidita­­tea cifrelor (aprobări), precizând care sânt izvoarele veniturilor, ce putere au şi întrucât,, obvine de­ficit în budget, ce urmări poate sâ aibâ şi care este viaţa adevă­rată şi puterea economică' a Sta­tului? N(î«*m înşelat in această aştep­tare. Deşi nu am avut an budget regaist, fiindcă însuşi guvernul a î ocA.no jft ut,'că budgetul îniiutst în sesiunea­ extraordineră este de­fectuos. D«lor deputaţ!, trebue ea vă a­­trag atenţia despre o noul dovadă din parte­a guvernela! a unei lipse totale,a simţului constituţional şi despre perfecta deisconsiderare a parlam­en­tului (aplauze pe băncile minorităţii). Şi iată de ce d­­ or am zis că budgetul de astăvară nu a fost un budget ordinar regulat şi s-a votat numai pănă la 15 Decemvrie"' Or, aceat ti v­oarte mult creditcluitu^ - strî icătătii. Lsmen, întru ancierl atât Ii it ămnătate cât k 'n Xarf­i aşteptat o orientare, a aşteptat « lămurire asapra politicei fi sîtk»țl financiare a Statulul, aştepta or' cotari noul care să restabilească ech­ibrul bugetului şi să fie me­nite a câştiga şi a întări încrede­rea factorilor financiari. Na­ am în­şelat, acest buget Ede­astiv ar a lăsat atâtea întrebări fără răcipum şi haosul mare s-a potenţat şi ma mult, încât am cugetat ei ce d’nţâi lege care se va anunţa ? cesiunea ordinară va fi bugeta Durere ! Iar ne-am­ înşelat. In io de buget ne-am trezit ca bitul d­in demnitate, acest bil care s­­prezentat după 15 Decemvrie­­ care bil mai bine se poate numi bila­ cinismului financiar al gu­vernului (aplauze pe băncile mi­­norităuii). Şi cu ce motivare, d-jos, deputaţi ? Nu ştiu. Aţi cetit, ori nu expunerea de motive, însă eu respect mai mult demnitatea şi autoritatea parlamentului de­cât să viu şi să fac grasă acestei expu­neri. D-lor deputaţi, am zis că buge­­tul se poate examina din motive economico-financiare. D-nii depu­taţi Răducanu şi Giulea, în vorbiri foarte temeinice a’au ocupat cu partea aceasta a chestiunei. Nu vreaa vă rspsi, ua vrepu al arăt îm­­posibilitatea «ceata! baget dia punctul de vedere fini comic ; doresc însă să atenţie asupra unor îs D-lor deputaţi, ştim fa, ci bilanţul Şistului romă Înţeleg vechiul regat —s multă vreme de ietechi­nanciar. Datoriile Statulu anul 1918 stingeau cifra și 900 de milioane, un mal adaus aproximativ st C­ vu igeraui în

Next