Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1921 (Anul 84, nr. 1-138)
1921-04-20 / nr. 86
Mitul ii IMI-lea * Ml MuutăiNâi m ■iWMi»*sttw, Miercuri 80 Mprille IMN Ifitemsuth 1838 d« Swrge Bariţiu Redacţia Admirfetrafh Os tot dî»prej«l pecfcra popor aiţt&soraţii şl «ligarhii aloi 24 de or# a’ar fi «4 #B#tmă «legări rtttftL (Isteria Transilvani*!), ft. BARIŢIU Aauaturl şl Bruşev, ifiata Lîbartftţii S3 Bucuresti Teatrul Bagisa Mask . a .«.«.LtauumsBu APARE 8EABA IN FIECARE ZI DE I.XJCRU Bucuresti, Teatrul Begins Maria %So. 'o '• egenţilla de publicitate din ţară «u '%a % aesftru special \ '%Sâ\s* Trei !sel Lei 10 Pentru »tr*Inătate ( TELEFON, b. TDL »1 B» »m* Lei m tal îndoit Evaporarea marei proprietăţiCriza industrială franceză întârzierea legiuirii eonilor nivol agrare ale Rottâniil a pricinuit pagube inarme ale ţărănimii. Timp de doi ani marii proprietari al vechilui regat ca şi nemeşii latifundiari al Ardraldal au avut destulă vreme, ca să încerce cele mai felurite apceitori pentru silvarea proprietăfii lor sau cel puţin exploatarea, specularea moşiilor. Mai întâi de toate imile moşieri au neglijat terenurile, nu le-au mai îmbunătăţi. Ştiau prea bine, că puţină vreme vor mai beneficia de roadele agrului, pădurilor, prin urmare şi-au dat toată silinţa să Ig- Doreze cultivarea intensivă, iar pădurile să Ie speculeze, aă Ie taie şl «* Ie negustorească. Ţăranii Intră astfel un poses!* unui pământ sterp, unor păduri devastate — când vor Intra. In sensul proiectuM de lege agrari al domnului M hateche proprietatea are trei ele robote : agru, păşune, pădure. Deci exproprierea trebuie aă daa ţăranului proprietatea întreagă, cu toate trei elementele. Aşa cere dreptatea cauzei. Ţăranul nu poate face nimic numai cu pâinea sau numai cu cotitul, ci are nevoie şi de pâine şi cotit, şl de «g'-u ş| de pădure şi pSsnnt. Proprietarul mare însă a avut grija să sterilizeze cât poate mai mult moştenirea ce-o va Ina (âranul. Este Insă o împrejurare şl mnl gravă, asupra căreia trebuie să ne oprim. Atât *n vechiul regat, cât şl In Ardeal s’mi vândut terene msrl, a'au creat atări noul de drept. Multe proprietăţi s’au distribuit între ma! mult! moştenitori, mal alea între rudenii. Astfel a’a evaporat o parte considerabilă din proprietatea ce ar fi căzut sub legea exproprierii. Avem Informaţii, că latifundiarii unguri din Ardeal, cari ae încovoiau sub greutatea datoriilor şi erau ameninţaţi de faliment, astăzi răsuflă uşuraţi. S’au salvat. Autoritatea românească, gentilă şi plină de curfoszie excesivă faţă de naţionalităţi, a consimţit la vânzări. Astfel nemeşii ameninţaţi cu prăbuşirea, cu scoaterea la mezat, au făcut averi, s’au îmbogăţit şi vor rămânea şi eu o parte de avere, care le va lăsa legea. O parte de pământ, care trebuia să revină ţăranului l’a evaporat. Aceste sunt cele două consecinţe dureroase ale întârz’erii aşa de îndelungate de a se da o soluţie integrală reformei agrare. Se pane acum întrebarea : se mal poate schimba situat’* de drept a vânzări’or ? Cealaltă întreb»**, ce s'sr impune în mod logic despre o îmbunătățire a agriilei sărăcit este de prteos, pentrucă *«* nu se mal poate face din partea nimănui ; un ajutor efectiv **runtea da Statul aprovizionând ţărănimea cu unelte agricole. Consiliul dirigent dase o ordonanţă, în sensul căreia contractele de vânzare de proprietăţi pot fi anulate de Stat, deci ie poate reveni ulterior asupra lr. Rămâne să se vadă dacă această ordonanţă s’a respectat sau nu ? Prin ca se intenţiona oprirea desfacerii moşiilor nuri din partea proprietarilor După informaţiile ce le avem ordonanţa n’a fost respectată, decât in czortal, acolo unde autoritatea de Stat şi-a dat seama de însemnătatea ei, şi românismul reprezentanţilor puterii publice n’a fost atins de valurile murdare ele politicisnlemului şi apirîtolui de îmbogăţire pe socotetla Interesului obştesc. Dlpolva ea clandestină a msreî proprietăţi continuă încă Roadele funeste ale politicisnismului, care s futârz’at legiuirea urgentâ şi radicală a reformei rg rare, cam votee d-1 M hîlachii, se văd pretutindeni ca o pată de ruşine pentru Statul nostru. N’şi rămânea altceva de făcut decât o Intervenţie energică a Statului. S5 Se conîfOieza toate vânzările, să se rezilieze contractele. Acţiunea aceasta să aibă putere retroctivă până la 1 Decemvrie 1918. Cias poate face această mare faptă, decât un guvern incitan, democrat, sincer, convins de dreptatea țăranilor? Cine nu-i poate da acest guvern de autoritate şi cu putere executorică, în stare să revină asupra fărădelegilor clandestine pricinuite în faza cea mai tulbure a politicei româneşti ? Federaţia şi partidul naţional nu mai pot aduce salvarea... Prin Cehoslovacia IV. Karlsbad (Karlovy-Vary.) ^Nici nu se luminase de ziuă, când, cu genele încă obosite, pe site că văci, cu priveliști noi, prin desișuri întinse de brazi, urcam castele măreţe ale drumului spre Karlovy-Vary cum, cu drept cuvânt îi zic în limba lor, Cuhlî, Karlsbadnîsi, Karlovy-Vary, pe lângă frumuseţi naturale, apa miracoloase şi creaţiuni omeneşti măestre, e un bogat centru industrial. Sete de fabrici de adelărie şi de porţelanuri, tupilate prin împrejurimi, pe o coastă de deal, sau întî’aa vad de părăiaş cristalin, Işl Inviţă semeţe bornuri uriaşe către văzduhul clar. Sărmani Austrie ! Toată gloria ei de em, toată avuţia ei în cristaluri şi porcelanuri Boemii o făceau. Azi, văduvită de furnicile ei cele mai harnice se mulţumeşte doar cu cele câteva olănii ce i-sa mai rămas. Le-o fi plângând, poate şi are de ce se amorî. Cristalurile de Boemia, porcelanurile, sunt desăvârşite obiecte de artă, cu cari s’au mândrit curţile regale şi imperiale şi au încă mulţi adoratori printre colecţionarii de lucruri de preţ. — Ksrîovy-Vary e relativ apatic. Locultorii lui obişnuiţi — neîncurcaţi de sezonişti şi amestecaţi numai ca câţiva streini curioşi . Îşi fec tsbietul lor zilnic citind gazetele prin cafenele sau cutrerrând perechi-parechi, aleele suprapuse din jurul nucereului oraşului. E o linişte afântă pretendent şi acest ritm dă armonia dintre loc şi om, dintre creaţie şi creator, armonie atât de comună în Cehoslovacia. --In amurg. Cu ochii iacă plini de mirajul frumsstelor cu cari cerurile au fost atât de darnice cu Cehul şi pe cari acesta a ştiut să le dâdsă»că, ac laăiâdfaisgl apre Praga. Castele înalte, medievale, îşi profilează turlele întunecsta spre geana orizontului . Fata mândre sclipesc o clipă sub lumina roşiatică a înserării şi se şterg în fuga nemăsurată a automobilelor. Luceafărul apare blond îtsgâsându-se cu o luminiţă aprinsă într’aa sat, undeva, departe. Cârduri-cârduri, se întorc lucrătorii cu braţe vânjoare către casă. In noaptea care se coboară tot mai mult, ochiul îşi face tot mai greu loc, mai indipartate apar teste, mai Întunecate, mai tăcute. Pe drumuri lungi şi drepte lunecăm acum orientaţi numai de luminiie farurilor dela automobile, cari se întrec in străbaterea spaţiului. Numai vâjâitul motorului şi al aersului isba de maşina îa sbor mai tulbură liniştea. — O adiere răcoroasă ne limpezegti feţele şi cu ochii întredeschişi ne reconstituim impresiile, ne rânduim gândurile. Locuri mândre... Osmani muncitori... Şi o umbră de regret, o ceaţă groasă ne aşterne peste cuget: am trecut atât de repede, aproape numai cu privirea, prin locuri de unde ar fi trebuit să ne adăpăm prelung ca să ne cuprindem de toată măreţia lor. Dar în depărtare na halos uriaş da lumină încunună cerni. O creastă zimţată se profilează mai accentuată pe orizont şi Praga ne reapare majestuossă. Tot mai clare se descriu turnurile trufaşe, par mai înalte înnă acum, în luminile nopţii, adevăraţi gigsoţi din poveştile de odinioară ale Bohemiei... Şi iar întrăm în haosul oraşului, încrucişând cu acela? lang şir de automob la grăbite sau cu tramvaie Încărcate, privind aceiaşi trecători cu paji măcuraţi şi cu grave jobiene în cap. Frământată ziua, agitată noaptea, Praga abia târziu se linişteşte, dar şi la muncă şi la petrecere cehul e acelaş hulit evlavios: ceva mistic învâlue geiturile lui Ibor în ritmul unui vals, Ion Jrotug. Paris, Aprilie 1921. închiderea unui msre număr de mine, lucrătorii rămași pe dramuri și mentin«rin srnmpetri trainicii annt ch*stinni cr! dna de gândit econom’sHtor. Dar tost* trndinie lor ph rengesc să sd.i ă îo loţiunea naet|,g a nori probleme «o-tale Isvorîte din rSztoru d a!» cărei consecinţe nu coretourd în totul acelora pe care ştiinţa economică ne permitea le prevedem. De unde şi diversitatea de păreri tinzând să rezolve o chestiune care se va rezolva fatalmente singură, dela arie, pe n aşteptate şi fără concurări factorilor pe care economiştii, de profeate sau improvizaţi, îl dau ca necesari vitoarei directive economice. Cu toate acestea nu trebuie să credam că răzbelul a dat de o parte legile imuabile economice; el le-a deviat întru câtva aplicarea şi de aceea consecinţele se găsesc inflnerţate de răsturnările sociale pe căre iaa provoca".Legle economice şi-au păstrat frsă fixitatea lor evolutivă, aşa cum cadrează cu caracterul lor de ştiinţe deosebite de ştiinţele rigo- 108 exacte. Astăzi chiar şi găsesc economişti de seamă cari susțin, cu dept cuvânt, că refacerea economică a Statelor secătuite de războiţi se va face fără nici o Intervenţie şi numai pr-in jocul neforţat al legilor economice Ele se gă- sisc acuma scoase din drumul lor obşnuit pentrucă unii factori sociali se află încă sub iaflecţa consecințelor războiului. De îndată ce se va rest,.b II echilibrul rupt de evenimente, totul va reîntra în linia de mai nainte. Tot ce se poate face este sâ se înlesnesscă într’o oare-cara măsură restab'lirea echilibrului economic. Şi ale’, revin la discuţiune toate problemele pe car» le auzim de doi ani încoace enunţate de toată lumea, de chemați ca şi de nechemaţi. Printre economiftii cari preconizează o politîcâ dé caisser f-dre* absolut, se găseşte şi d-l Raphael- Gorges Lévy, ale cărei păreri au fost întotdeauna apreciate de lumea economică. D-na spune cam următoarele cu privire la remediile crizei industriale care bântuie Franţa : «Pentru deslegnea situaţiei actuale trebuie aice raportam exclusiv legilor economice. Ele vor începe să funcţioneze în mod regulat atunci când toate supravieţuirile intervenţionste ale Statuia vor dispărea. Atunci influenţa legilor economice se va sfama din nou ca înainte de râzboiu". La şcoala aceasta se raliază economiştii liberali optimişti. Nu toţi economiştii sunt însă de părerea că natura trebuie lăsată să reacţioneze singură. Astfel d l Rynaud susţine câ acvaţia politică poate da ele mai rele rezultate. Şi spre a-şi documentii teza d asie, compară neintervenţia «ceasta cu ce«a ce a’ar fi întâuipUt dacă ia vremea rizooiului, Auraata ar fi lăsat totul în voia Întâmplării. Precauţiual anat necesaru, ada gâ d sa. Ori nici şco«îa ob.rdâ nu e contra preotulJuanor; ea spune să fi tu vesaii in garda, dar nu poate crede că primr’o intervenţie a autorităţilor n’ar putea aduce vre-o schimbare leg’lor economice, sau că s’ar putea ajunge la o aplicare mai repede a lor, fără a ne preocupa de echilibrul stricat şi care nu se poate restabili atâta vreme cât forţele istovite nu se vor reface,latre aceste două şcoala, aceea a optimismului şi neintervenţiei, precum şi cel care voieşte să se facă sforţări pentru a se reconstitui rezervele a căror lipsă ne împiedică să ne repunem în starea dinainte, se plasează o a treia care, influenţată de obiceiurile contractate în cursul războiului, vede scăparea numai îa sprijinul Statului. După «depţii acestei şoa e, Statul trebuie sâ Iscă total. El este Indirect vinovat da toate ratele; de acesa trebuie sâ le şi ludrapteze. Paţiu Ea pasă acestor economişti dacă Statul ara sau nu mijloa ele de « remedia au râu social de o așa imens tite. D«câ lucrătorii n’aci de lucra, Statal o da vioi; el și remediile ei trebuie, prin urm»r«, sâ dea de lorvu „șorcurilor*. Pmitrci aceasta ter bele sâ iscă lucrări de c?r* n’*re nevoie, numai să astupe gur le celor fteâ lutiru. Grecele tot Satul îe provoacă și el trebuie s? intervină sp’e a le potoli. Astfel dacă sunt provocate de vre-o acu? cerere ds sporirea salariilor, Statul trrbuie să Intervină și să silească ne patroni să plătească saterii mal mari, ori ch ar să le plătiască dela sine. Cititorii vor vedra fără nisre greutate că o sar menea teorie păpâtedeşte prin chiar principiile dda este porneşte. Dacă sub impulsul războiului, Statul era nevoit aă ris'piască banul pe care şi-1 procura msl cu uşurinţă pdin împrumuturi, aităzî condiţiile nu mai sunt aceleaşi şi Statul este silit «S se gândiască mai bine la întrebuinţarea veniturilor. Se ştie câ acuma sa trâeşte p« bazeleunui budget şi că budgetul se acopere prin veniteri ; s’a dus epoca imprumuturi-I ior, fi'ndcă s’ac dus şi necesităţile din corpul luptelor. Atenei nu se mai putea nimeai gândi i« economii de real znt ; pericolul învaziel era mai aproapa, mai mare şi mai dureros decât perspectiva plăţii datoriilor ce sa contractau. Apoi astâz! ne gâsim iar epoca scadenţiior, şi chiar de n’ar fi nici această consaerare, tot ar trebui să ne dăm seama că nu e politică mai periculoasă în vremuri normale , cât politica de recurs la Sfat, de câta ori eşti cunesinţat de o neplăcere. Propăşirea economică nu poate rezulta deât din libera desvoltare a aptitudinilor şi directivelor negustoreşti. Comerţul nu trebuie îngrădit decât atâta numai cât are absolută nevoie pentru a I se permite dezvoltarea paşnică. Cu alte cuvinte intervenţia Statului, în materie de negoţ, trebuie gafe asemănătoare aceleia a legiuitorului penal pentru asigurarea libertăţii individuale şi a garantării avocarilor. Persoana comercială are drept la aceiaşi spârare ca și persoana fizică, dar la atâta trebuie să se mârginiască rolul Statului. Este deci lăvasniî ca șoala liberală a d-lui R-G. Lévy, indreptatâ prin măsurile de prevedere aie d-lui Raynscd, e cea care se află pe Călea adevărată. 21. A. 1. Miceriis C. F. 1, putut poalelor lu baza ordinului ministerial secret. general din Cluj No. 6339/921 Secţia VI, aducem la cunoştinţa direcţiunilor şcolare, că Decretul regal No. ,?S84/1920 prevede, că elevi! şcoala drept a călători cu reducere pe 5070 pe calea ferit?, ramai când fice, ursind sau merg în vacanţe acasă. Pentru aceste călătorii Ministerial Instrucţiunea eliberează foi de drum, cirl cuprind: Nrui, seria, timbrul soc. C. F. R. cu semnătura proprie sau cu grila d lul Ministrual Instructional. Pe baza prezentării la casaele de bilete a folior de drum, se acordă o reducere de 507% din taxele tarifare. Când foaia de drum e eliberată pentru excursiuni, să fie indicat la ea numârul elevilor, numele profesorilor conducători. Când foaia de drum se emite propru călătoria individuală a elevilor, trebue să fie indicate în ea numele elevilor şi şcoala. Pentru călătoria Individuală a eleelor în vacanţe, foile de drum sunt valabile : a) în vacanţa Crăciunului dela 1 Ianuarie până le 23 Ianuarie, b) In vacanţa Paştilor dela Ajunul Duminecii Floriilor" pinâ a doua zi de Dapaineca Tomil, c) la vacanţa mare dela 1 iunie până la 14 0ctomvrie. Directorii şcoalelor nu au drept să elibereze legitimaţiuni, iar elevii, cari ar călători cu astfel de legitimaţii fără rude de drum amintite, vor fi siliţi a plăti la tren diferinţa de taxa de călătorie plus armnds, sau în lipsă de bani vor fi despoi din tron la stația era mai de aproape, Jimsoratul școlar* Desaprobarea acţiunii politice a d-lui V. Goldiş — Comunicat. — Bucureşti, 19 Aprilie 1921. .Parlamentarii partidului naţional au cerut comitetului executiv al partidului au ia măsuri energice împotriva acţiunei d lui Goldiş, care, obţi- nând calitatea de vice preşedinte, desfăşoară o activitate în contradicţie cu programul partidului şi cu hotăririle dubutul parlamentar. Rămâne ca d-l Goldiş să şi tragă, consecinţele, înainte ca comitetul executiv să aducă hotărîrea care se impune. re stătut. „Zidsa ţăranului" Fraza aceasta esta a mitropolitului primat Cristea, rostită intr’un discurs la Senat. A fost utilizată cu multă abilitate tot într’un discurs la Senat de senatorul socialist Grigorovici. Este o frază fericită, pentru că a sosit vremea ca ţăranului român, după vrednicia şi eroismul său, să i se facă dreptate în ţara noastră. Ţăranul român din toate părţile României este astăzi în centrul preocupării tuturor cărturarilor cari îşi dau seama de valoarea socială pe care o prezintă în economia naţională. Din noroul în care se găsia ţăranul român trebuie ridicat la rangul de om, bine situat materialiceşte, independent, cult Trebuiesc făcute toate străduinţele în folosul ţăranului român, supt darobia milenară. Curentul este pornit. Credem că zodia îi va da tot ceea ce i-a lipsit până aci. Fondat Ghieorghe Lazăr — Comunicat oficial — Se aduce recunoştinţă tuturor învăţătorilor de Stat, comunali şi confesionali români, mai departe tuturor profesorilor de şcoli medii (civile), normale de Stat şi confesionala române, cateheţîlor in posturi sistemizate, revizorilor, subrevizorilor şi funcţionarilor dala revizoratele şcolare de Stat, conducătoarelor grădinilor de copii de Stat, comunale şi confesionale române, precum şi profesorilor de şcoli medico-pedagogice, că Ministerul Instrucţiunii, Secretariatul general Cluj, prin ordinul No. 8176—1821, dela 21 Martie 1921, a aprobatatât statatele fondului Gheorgha Lizlo cât şi ale Casei învăţătorilor din Cluj, restituind aceasta instituţiune corpului didactic din învăţăturatul popular. Prin acetes ordin, Secretariatul de Instrucţie a aprobat şi alegerea d-lui A. Pora, ca director-adminidrstiv al „Căsei învăţătorilor* dia Gini, detaşându-l ca 1 Februarie 1921 la acest post şi dându-i-se autorizaţia de a săvârşi lucrările da luare în primire a instituţiei cu ziua de ,1 Aprilie 1921. Ca esmis guvernlal, care să supravegheze activitatea fondata! Gheorghe Lazăr şi a Casei învăţătorilor, prin aceteş ordin a! Secretariatului general da Instrucţie, a foat numit de Dr. Vaier Seni, director regonal al Învăţământului secundar, cu sediul in Cluj-Poetra ca statutele fondatul „Gh. Lazăr* şi ale „C««ei învăţătorilor* sa fie cunoscute de toţi cei pe cari ii privesc, comitetul va lua măsuri ca ele să fie publicate ca posibilă grabă In revista „învăţătorul®, eventual şi îa broşură. Pentru orientare comanicăm că în baza statutelor, membrii de drept al fondului „Gheorghe Lazăr*, sunt toţi învăţătorii titulari, de Stat, compuşii şi coatesionali români, având a apivi cotizaţia obligătorie de l°/o al lefii de bază anuală. Asupra modalităţii incassarii acestui p/o, se vor lua dispoziţiile necesare in cel mai scurt timp. Trecând in administraţa şi folosinţa acestui fond, „Casa învăţătorilor“ din Cluj, de beneficiile ce le ofere această Instituions, vor putea fi Împărtăşiţi toţi fii învăţătorilor, de Stat, comunali şi contesonali români, studenţi ai universităţii din Cluj, fireşte intra cât vor satisface şi altor condiţiuni prevăzătoare. Tot membrii de drept ai fondatei „Gheorha Lazar“, mai pot fi, la baza statutelor şi profesorii de şcoli medii (civile), normale de Stat şi coardle sale romlae, cudheţii în postări sistemizite, revizorî, subrevizorii şi funcţionarii revizoratelor şcolare de Stat, profesorii de la şcolile madico pedagogice, da Stat, conducătoarele grădinilor de copii de Stat, comunale şi confesionale române. Dar fiindcă aceşti din urmă, aplicaţi în învăţământul popular, nu işi au organizaţiunea proprie, care ar putea, sau ar fi putut primi mandatar ca si declare. In adunarea de fondare a societăţii „Fonda! Gheorghe Lazăr“, că în fă cu toţii în masă, ca membrii de drept, cum a facut-o congresul învăţătorilor, care a decla ca vot unanim, că toţi învăţătorii se consideră şi şi întră ca membrii de drept, ca toate îndatoririle şi drepturile ce le prevăd statutele acestui fond, drafii vor fi trecuţi ci membrii de drept, numai în baaza unei docteraţiuni speciale particulare. Şi numai după înaintarea acestor decteraţiuni, către comitetul fondului, vor putea fi împărtăşiţi de beneficiile „Casai învăţătorilor“ din Cluj. Dispoziţiile cu privire la acest demers au să urmeze in cel mai scurt timp şi ele se vor face cunoscute prin toate ziarele, comunicându-se deodată şi textul oficial al declaraţianli. Comunicăm mai departe, tot pentru orientarea generală a corpului didactic din învăţământul popular, că instituţia Casa învăţătorilor din Cluj, işi va începe activitatea în conformitate cu aratatele ei aprobate, cu începerea anului şcolar 1921/22. Până atunci se fac lucrările de pregătire şi preluare, care au şi început la 1 Aprilie 1921. Concursele pentru primirea şi complinirea locurilor de bursier, semibarteri şi solvenţi, a fiilor de Învăţători, studenţi ai universităţii din Clej, in Casa Invăţătorilor se vor publica la cursul verii analîti curent, cel mai târziu însă la luna Iulualie. Ia această instituţiune se pot primi circa 135 studenţi. Tot ca punct de orientare comunicăm tuturor celor in drept, că fondul noatra, a ajuns la deplin înţeles ca Universitatea in ceea ce priveşte trustimnea educaţiei tinerilor ce vor fi primiţi la institut, încheind un acord care va fi supus aprobării comitetului fondutai, după care va fi publicat. _ Gluj, Aprilie 1921. /. Angheliu, Dr. Gheorghe ViU, secretar I, președ. Fondului „Gheorge Lazăr.” Politica Numirea d-lor Groza şi Dori Popovici ca miniştri arată încă odată că generalul Averescu se înconjoară de nulităţi ca să poată domina guvernul. Destul bucluc lac miniştrii tahişti, cel puţin să aibă o majoritate docilă. toată lumea însă este stupefiaţi de alegerea pe care acum o făcut în persoana d lor Groza şi Dori Popovici (cari nu reprezintă rel puţin o valoare cât de mică în Acdeal şi Bucovina) — ori cât de redus personagiu este generalul şi ori căt ar avea grija să se înconjoace de oameni păpuşi. * D-l Take Ionescu iar ameninţă cu demisia din guvern. Numai nu-şi împlineşte, niciodată, ameninţării! * In biografia pe care „Indreptarea" o face noului ministru Dr. Groza, 83 înşiră neperitoarele merite pe care marele bărbat de Stat le a adus ţării sale. Jatd-le: 1) A făcut o spărtură în Partidul Naţional. 2) A intrat îa Partidul Poporului. Atât. Nădăjduim că noul căpătuit nverescan va spori bilanţul activităţii sale cu un nou punct, cu o nouă spărtură: O gaură ’n ceriu. Şi atunci, desigur, na ajunge drept în rai Viviani luându-și rămas ban de la Harding și-a exprimat satisfacția Franței pentru primire.