Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1921 (Anul 84, nr. 139-278)
1921-08-05 / nr. 166
Pagina 2 Serbare câmpgaeassi Soc. ,Roşiorilor" Invită On. Public să ia parte la SERBAREA CÂMPENEASCĂ ce va avea loc Duminecă, 7 August 1921 ,a P3trl3 8fobe unde va distra On. Public Muzica Rgg. 23 Inf împreună cu orchestra Regimentului. Plecarea va fi la ora 9 dimineaţa. COMITETUL. liftrlsbad 2Doctox"ul Grigore Graur H&sss Mu birt 23—37 vis à vis de colonafla Mfihlbrunn. J&»2*0J2—TrT Ls 16 August a. p., se ţin examenele pentru ocuparea următoarelor locuri vacante la şcoalele pregătitoare de ofiţeri antici : Infanterie 400, Administraţie 25, Cavalerie 25, Artilerie 80. Geniu 50. Şa. tehnică de construcţie 15. Examenele se vor ţine în conformitate cu D. M. Nr. 530 publicată în „Monitorul Oficial* Nr. 67 din 29 Iunie. Doritorii a se prezenta la acest examen, pot cere informaţiuni de la Comandamentele tre Corpuri de Armată şi Divizii, toate Comandamentele de Garnizoană, toate prefecturile, toate companiile de jendarmi, toate cercerile de recrutera şi direct la Şcoalele pregătitoare de ofiţeri activi. p. Conformitate Looat. indescifrabil. (1183) 2—3 Nr. 10978/921. Publicaţiune Vineri în 12 AugUst 1921 la orele 10 a. m. se va arenda pe 3 ani cariera de piatră de la Honteru», pe calea licitaţiunei cu oferte înscris. Preţul de strigare Lei 7500'— Vadiu Lei 750. Condiţiunile detailate sa pot vedea la admnistraţia silvică a oraşului Braşov. 1176 Noi?$$î73gf;g& mână liberă Li* Vaii lui C* fosrte ieftin casa cu eîagiu Şi CU grădină situată In centrul oraşului, Strada Castelului 12. Adresa la administraţia ziarului. 3—3 De vânzare In centru : In stradă principală, mai multe case cu unul sau două etaje, cu locuinţe moderne şi localuri de prăvălie, se poate ocupa imediat. In Braşovul-vechiu: O casă cu bodăi şi bucătărie, cu grădină frumoasă şi cu un loc liber 130.000 Lei. O casă, cu grajd şi cu o curte mare 80.000 Lei. O casă mare, cu grajd şi grădină de 1/2 jugăr 140.000 Lei. In Ilkitiiăna : O casă nouă, cu trei localuri de prăvălie şi locuinţe frumoase 150.000 Lei, o casă cu etaj, local de prăvălie, şi cu grădină de un jugăr, 200.000 Lei, mai multe case mici pentru câte-o familie, cari se pot ocupa imediat. In Şelaeni : O grădină de l 2 jugăre 20.000 Lei, mai multe case mici şi mari, cu sau fără grădină, cu localuri de prăvălie, cu preţuri ieftine de la 25.000 Lei în sus. Pe teritoriul oraşului un teren, în partele mai mici şi mai mari, în valoare de 11.000 Lei jugărul. Intr’un sat din apropierea Braşovului, sunt mai multe case cu grădini şi prăvălii. La o staţiune balneară din apropierea Braşovului o vilă frumoasă, potrivită pentru sanatoriu; un teren de 90 jugăre cu o casă de locuit, şi grajd mare; o casă, cu restaurant care se poate lua în primire, se vinde urgent. Marie Friedmann, Braşov. Str. Castelului 47. Telefon: 45. ho-oo ©eeot>©oo o-o-o-g j NIC0LAE ŢINŢU § 0 (îl 0 Q O 0o 0oo (!) (!) (!) (!) 0 O (!) Str. Porţii 45, BRAŞOV. 0 (!) 0 Constructor şi reparator de măsuri şi greutăţi autorizat din partea Ministerului de Industrie şi Comerţ, Direcţia măsurilor şi greutăţi. SuftZiS mSsan şi greutăţi nouă, terezii de masă cu 14 cuţite, de la 2—20 kgr., conform legii din anul 1921, decimale, cumpene cu braţe egale, balanţe române, cumpene pentru farmacie şi măji comunale, dela 2000—15.000 kgr., toate verificate conform legii. Se vând cumpene în DETAIL şi EN-GROS. Se primesc orice fel de reparaturi şi proprietarii le primesc verificate gata. Decimalele mari comunale şi ale fabricilor se repară la faţa locului. Toate articolele de mai sus se vând mai eftin cu 20n/°, decât în toate ferăriile. 997 810 Automobil-taximetru deschis şi cupeu execută curse de pasageri în tot cuprinsul ţări cât şi în oraş cu ora, cu preţurile cele mai avantegioase. 20 Ioub Albu. Strada Neagră 7. /OOOOCXXXXXXXXXA . Dr. Aspazia Marinescu x v5 Specialistă din Paris X în boli da femei şifaceri x Consult. 3—6 p. cn X Braşov, Str. Vamel 36 X 8~25 v.xxxxxxxxxxxx sn. X 1096 ^ cxxy INSTITUTUL IDROTERAPIE sTmECANOTERAPIE Băile Eforiei, — Braşov — Strada Prundului No. 4. S’a deschis şi pus la dispoziţia On. Public începând cu ziua de 21 Iunie a. c. acest Institut înfiinţat de 26 ani, în care timp prin serviciile aduse fumei suferinde şi celor ce vor a-şi conserva o sănătate înfloritoare, s-a făcut cunoscut în toate colţurile ţârii. In Institut se tratează: % 1. Afecţiuni ale sistemului nervos: Cefalee (dureri da cap), nevralgii nevrite, ameţeli, tremurături, crampe, contracturi, iperemie, anemie cerebrală, neurastenie, isterie, convulsii, insomnia. 2. Afecţiuni ale organelor locomotoare : Reumatismul articular acut şi cronic, inflamaţiuni şi contesiuni ale încheieturilor, sertituri, boala de ale muşchilor. 3. Boabele nutrițior: Ingrăşarea (obezitatea), slăbirea, diabetul (boala de zahăr), guta, limfatismul etc. Intoxicaţiile : Alcoolismul, tabagismul etc. 5. Boalele aparatului circulator: Ipertensiunea şi ipotensiunea din diferite cauze, angina de piept, insuficienţa cardio-vasculară, tulburările nervoase ale inimei, anemiile din orie cauză, chloroza, leucemia etc. 6. Boalele aparatului digestiv: De stomac, de intestine, ca constipaţia, diarea, entero-colife**, emoroizii 7. Boalele aparatului genito urinar: Boalele de rffîfthi, de băşică, boalele femeeşti etc. 8. Bolnavii de sifilis gifses: în idioterapie un preţios ajutător al acţiunei Nsosalvarsanului, mercurului şi iodului. Prin activarea circulaţiei sângelui şi a respiraţiei, medicamentele trec prin toate ţăsuturile organismului bolnav şi după ce şi-au îndeplinit acţiunea distrugătoare de boală, se elimină cu mare înlesnire din corp. 9. Idioterapia, din cauza efectelor Sale miraculoase asupra funcţionărei normale a tuturor organelor şi aparatelor corpului uman, s’a bucurat la Grecii vechi şi la Romani, cari puneau un deosebit preţ pe vigoarea şi frumuseţea corporală şi sufletească (mens sana in corpore sano), de un cult deosebit. Institutul de Idioterapie şi Mecanoterapie este pus sub conducerea medicală a D-lui Dr. Alexe Salica, medic şef al oraşului Braşov. 1965 Direcţiunea. &XXXXXXXXXXXXXXXXXXXX*CHXXXXXXX& K X n un D D t? A 7 A 4S Fabrică de BITUM fSJj JaJljAZjA natural si ASFALT paOPRIETA^EJt GM MATEESCU. Gara Delia Telek în oficiul Comarnic Aduce la cunoştinţa autorităţilor şi particularilor ca are spre vânzare în condiţiuni avantagioase orice cantităţi de XX BITUM natural şi ASFALT pentru pavaje comenzile şi orice alte relaţiuni a se adresa « la Adiţia Centrală % Entrepr. Gh. Mateescu. • PITEȘTI, Cantacuzino SO. Telefon 45/3. X ’ 1018 10—20 J ^MXXXXXXXXXXXXXXXXXXXWÿCXXXX^XWÎ •«X X Omul liber de moaia cumpărărilor este rentier. II Societate anonimă Transilvăneană de Asigurări 1 » » 11 (Banca Generală de Mgntare) Reprezentanța Generală Brașov Edificiul „ALBINA.11 Contractează cu cele mai favorabile condiţii : Asigurări asupra vieţii pentru cazul de moarte sau viaţă, asigurări de capital pe sama copiilor şi asigurări contra Incendiilor (loc) med §1 contra 1. Achizitori şi agenţi locali află angajament Invalizi inteligenţi şi paagteaigui altă ocapajie placată ş! uşoară. Împreunaţi cu venit considerabil 80—0 Fondată de toate băncîle româneşti din Trans § ? ® 1ME3. 10 1sna S« wia 9 «*9rt au fi r ! ! Si cumpărăm sub deviza „larii bonă ieftină” . Astfel vom cumpăra dacă nu procurăm îmbrăcămintea la losif Klein si fiul 4'*., Brașov, Str. Urmei ü¥e 1 24 (vis-à-vis cu biserica catolică) unde toate articolele din depozit se vând cu preţurile cele mai reduse. 92-156 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 166/1921 Sfinţirea cimitirului eroilor italieni Osmiaeca a avut loc sfinţirea cimitirului eroilor italieni, cari la ento 1916 şi-au găsit moartea în laptele din jurul Braşovului. Prin străduinţa şi îngrijirea d-lui căpitan Iorga, osemintele acestor eroi au fost exharnate, adunate şi îngropate din nou sistarea de soldaţii români, care îşi dorm somnul de veci în cimitirul eroilor de la biserica dupa Tocile. La actiful sfinţirii, pe lângă trupele garnizoanei, reprezsntanţii autorităţilor publice şi un numeros public, care era de faţă, a luat parte ministrul Italiei la Bucureşti, d-1 Martn Frandii, însoţit de staşatul taisitar italian, d-1 col. Pragini şi alţi funcţionari legaţiei. Solemnitatea a început pe la 11 ore. După trecerea în revistă a trupelor, ministrul itirian cu tot autorajul său şi autorizţita a trecut în cimitir, unde a fost întâmpinat de către dl cap. Iorga, delegat al ministerului de Războia la societatea „Mormintele Eroilor*. A urmat serviciul divin, oficiat de protopopul rom. cat. Petru Antal — care după terminarea rignerislui a rostit în limba italiană o vorbire ocazionali. Din pricea Ministerelui de Războia a vorbit d-1 ep. Manolescu , în numele tmfetarei d-1 prim-notar P. Maeteanu, iar în numele So. „Mormintele Eroilor* d 1 Q. Lungulescu, sacrecarul g.mral si acestai societâţi, arătând că doricţi populaţiei române de a ingrji aceste morminte ale eroilor italieni este o chezăşie a civittăţii spiritual?, care leagă cele doaâ neamuri latine. A răspuns apoi in limba francezi de miaUt al italiei, adacând In nomele r gelul şi guvernulul italisn multumil prntru bălţâtorul act da pictat?, prin este Românii au dat dovadă de cinstea ce o păstrează eroismului iulian. Prietenia celor două neamuri latine, a apus dânsul, este consacrată prin sângele acestor Italieni, cari odihnesc sub glia românească şi prin cel al legionarilor români cazaţi la Cassale, Arizzano şi alta locuri ale frontului Italian. Şi a terminat vorbirea, îa româneşte, ca cuvinte e : Trăiască Regele! Trăiască România mare ! Muzica Intonează Imnui român şi ita* lisn. Ministrul depana peste morminte o coo*rlă cu inscripţia: „Ministrul Italiei*. întreg convoiul trece apoi In cimitirul cri mare al eroilor români, unde preoţii Stinghe şi Firnică fac sfinţirea mormintelor celor opt ofiţeri români exhumaţi şi aduşi de curând în acest cimitir. Ministrul Italia! împreună cu ataşatul militar depune 1 peste aceste morminte o coroană cu aceea?! inscripţie, iar d-1 cu ohîl comandaat el garnizoanei locale iiduce în numele corpului ofiţeresc multumit pentru acest omagiu. Răspudzându-i d-l ministru, face elogiul eroismuluiromânesc, dovedit la Mărăţti, Mărăşeşti şi în Carpaţi, eroism care a stârnit admiraţia naţiunei italiene. A încheiat tot in româneşte, vrând viitor strălucit Dinastiei şi Armatei române. D-1 ministru Pandin Martin s-a întreţinu apoi mai mult timp ca d-1 căpitan Iorga şi i-a mulţumit călduros pentru munca şi oboseala depusă la aranjarea cimitentul eroilor italieni. L-a fugit totodată pe d-1 căpitan Iorga, să-i compună un talelon cu lumile tuturor eroilor italieni, cari zac în acest cimitir, pentru a putea fi încunoştiinţate familiile lor. Şi-a exprimat în urmă dorinţa ca acest tablou să-l fie predat de către chiar d-l căpitan Iorga, personal. A urmat defilarea trupelor, cu care s’a terminat serbarea. Gazul şcoalei normale dela Sf. Gheorghe In urma instrucţiunei făcute de judele instructor al tribunalului Braşov, acesta a dat o ordonanţă de neurmărire împotriva directorului şcoalei normale din Sf. Gheorghe, găsind cu totul neîntemeiate acuzaţiunile ce i s’au adus d-lui Gh. Bota. D-l Bota ne trimite acum următoarea scrisoare pe care o publicăm tocmai ca să dăm dovada imparţialităţei noastre în această afacere tristă, deoarece suntem datori a conta numai pe actele oficiale emanate în jurul acestei chestiuni. Domnule Redactor, După Îndelungă răbdare şi eîifeilaţă, nefăcând niciun pas pentru a împiedica jcsîiţia în cercetările sale, azi după ce s,’â dst îEtaheerea, vă rog a da publicurii a câte câteva rânduri. Furtuna a fost atât de pstarnică şi de vijelioasă, încât înalţi se crucesc vlzâcdn mâ teafăr. Cu toată zguduirea nervoasă (cu psiahzic progresivi) flr.:sacă în astfel de împrejurări, am răni** cu mitea limpede şi ara previi de sus pleava de nimicuri, pe care vântul micimni omeneşti o spulbera Iu totta» pirţile. De la acealtS înălţime am vâzut că nimeni nu e atât de Vinovaî pe cât a’*r crede. Ui neban oarecare, a dialigat din joacă meschluă burduful ca vânturi al iul Eoi și pe urmă ?i-s pus mâna în cap când a vâzat fartaua. A trebuit t mp îndelungiit |i râbdsra de titan acelora caii au luat pleava fir cu Hr spre a descoperi mâaa insoastientâ csss a deslâatnU furtuna. „Pâiă nu faci foc, fim nu ese“spana o zicatoare, pe care cei mai sceptici o repetau mereu. Numai ca să nu ns lăsăm fart-ţi ds vorbele mari ! Fumurile morale nu au sovoe de foc; puţină rasă,hlaărie, e«vt fantezia de interprets, câttvi gui ds cumeire la ceaiul Doamnei Calare, multă răi,t*te şi mal omită nesocotinţa şi fumai se Împrăştie pe tot global. Nn aecz pe nimeni ds crimă căci aceasta pre*np..na listenţis şl conştiinţă, nu orbire şl Inconştiinţă. O dezănţuire celeară, opera nebuniei nu poate fi judecată de mitiţi sănătoase. Trebue să fii pe jumătate nebun ca să-l pricepi măcar ai sfert p» nebun. Mă întreb şi eu cs orice om căaăto», ce va face poliţia când nebunul strigi pa stradă după cri cumiatt, va pune mâna tot pe acesta „fiindcă a dst oziz'q n banului Să «frige* ? Tojl cel ce «n acuzat, an sfârşit prin *-şi spăla mân'.l?, când an văzut câ ca toată rabdirea lor, parchetat şi instructs nu au gast nimic. însăşi fosta directore , meghisră, mărturia este că nu ştie cum &\j pomenit autostea anor calomni A tul se jură p* copiii săi că cu ijitie nimic în chestia f ririor de la Sibia şi că nu-şi aduc aminte aă fi btitet capul d-lui V. Stan da la Braşov până îa Sf. Gheorgha. Toţi au auzit ,unul dela alta, până când cel din urmă spune şi el că nu a văzut, dar că a anstt,isjungând astfel la ceeace om putea numi minciună anonimă. No în Inconştienţă nubue căutată V ns, ci la acela cari au închis ochii şi au lovit pe nevăzute. Voia avea răbdarea, dacă voia mai trăi, să descrie psihologia celui mai dureros episod din viaţa mea. Ne am in vedere fiinţa mea, ci instituţia pe care puţini au vizat-o şi cam cu toată opunerea lor, nu au putut împiedica Disodinţa din vertiginosul său avânt. Au lovit în profesorii cei mai harnici, mai comişti şi mai devotaţi apostolatului lor, cari sa ştiut să se facă iubiţi şi să trezească dorul de lumină în tiaeranul chemat să luminize şi el la rândul său. Unele gazete i-au făcut nebuni, din fel,de lasă aceste gazete erau aşa de bine informate, încât puneau Sf. Gheorghe în Braşov, na oraş in alt oraş.*) Au dat ca ce au găsit la îndemână şi când au văzut câ nu nimeresc, au început să sbiere da necaz; şi stanei fatal presa a înregstrat sbirătul lor. Directorul a mai avut şi impindenţa să nu dea o elesie tovarşlior săi, ci sâ-i expună a sări gardul în ochii Ungarilor. Am auzit şi eu, că ar fi sărit, din greşeală şi invacanţi. Confundând şcotla militară ca şcoala normală, un mtriios şi prea serios militar, care-i chcma pentru prima oară rudele in Sf. Gheorghe şi care neştiind ungrejte nu a’a putut Înţelege cu cei pe care-i întrebi. Să mai pomenesc de „maşina de hginitizata, pa care eu, profesor de psicholog , aş fi inveatat-o, dar pe care a îmbrevetat-o în e â? Să pomenesc de şezâtorile cele mai româneşti şi mai nevisovate, pe care le-au năimit orgii ? Să mai înşir încercările nemernicilor de a mă face să fiu arestat cu orice preţ, ficându mă fugar, câ îmi fa bagajul, că am ameninţat cu moartea etc.*) Am trăit în,cea mai grozavă primejdie ţ;i am folos, nu numai că am trăit doaâ laui à la Nietzsch, ci şi prin faptul, câ am putut, priatr'an fel de iatuipe imediată, bergsoniană, să ştia ce e o primejdie şi ce se ascunde în sufletele mici ! Rănile sunt încă proaspete ; nu ara avut fericirea să fiu un Socrite, învinuit şi el aproape la fel ca mine, dar sunt gata să mai primesc lovituri şi pietri, dacă i-a mai rămas cuiva vreuna prin buzunar. Vom avea cu ce să-mi dădea; aceea ce rai-am pua In gând Şcoala şi profesorii săi să rămână aşa cum au fost, căci nu merită soarta unui om. Faima ţipă mai tare când e departe ; poftiţi în Sfântul Gheorghe şi nu o veţi auzi, căci aici adevărul li închide gura. Şi acum mai daţi nebuni ca ce aveţi G. Gheorghe, 30 Iulie 1921. George Bota. *) Adevărul și Dimineața. *) Directorul n’a fost arestat nici un ceas. Tarifele pe c. f. r. — Un comunicat oficial. — Faţă de svonurlls tondeatloess ce s’au răspândit câ tarifele CF. R sunt enorm şi nejurtif'cate, se aduce la cuaostinţa generală că taxele dinainte da război (1916) s’au sporit Ia modul următor: A) Călători. Casa I-a 6000/o; clasa 11-a 5000/oî d»M 111a 400V0. 25o/0 taxa gnplmistriată în folosul personalatui și Casei Muscel C. F. R. B) Bsgajei 5007o. Mărfuri 5000/o. Aceste taxa sunt cu cel mai puţin 50o/0 mai redusa ca taxele celor mai multe căi ferate străine, cu toate că la noi cheltuielile de exploatare și cositul materialelor de C. F. R. ca şi mâaa da lacra sunt de 20 da ori ma: «campe ci larinte de război. Astfel de exemp h în Antria a’au sporit preţur.la pentru călători: Cl. I a cu 2300V0; cl. II-a cu 19009/0; cl. lil-a cu 1400d/o. Iar la mărfar! Intre 650% şi 1100°/o. ia proporţii anaioage s’ai sporit taxele şi în Ungar, Direcţiunea Generală C. F. R.