Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1921 (Anul 84, nr. 139-278)

1921-08-05 / nr. 166

Pagina 2 Serbare câmpgaeassi Soc. ,Roşiorilor" Invită On. Public să ia parte la SERBAREA CÂMPENEASCĂ ce va avea loc Duminecă, 7 August 1921 ,a P3trl3 8fobe­­ unde va distra On. Publi­c Muzica Rgg. 23 Inf împreună cu orches­tra Regimentului. Plecarea va fi la ora 9 dimineaţa. COMITETUL. liftrlsbad 2Doctox"u­l Grigore Graur H&sss Mu birt 23—37 vis à vis de colonafla Mfihlbrunn. J&»2*0­J2—TrT Ls 16 August a. p., se ţin examenele pentru ocuparea următoarelor locuri vacante la şcoalele pregătitoare de ofi­ţeri anti­ci : Infanterie 400, Administraţie 25, Cavalerie 25, Artilerie 80. Geniu 50. Şa. tehnică de construcţie 15. Examenele se vor ţine în conformitate cu D. M. Nr. 530 publicată în „Monitorul Oficial* Nr. 67 din 29 Iunie. Doritorii a se prezenta la acest exa­men, pot cere informaţiuni de la Co­­mandamentele tre Corpuri de Armată şi Divizii, toate Comandamentele de Gar­nizoană, toate prefecturile, toate com­­paniile de jendarmi, toate cercerile de recrutera şi direct la Şcoalele pregăti­toare de ofiţeri activi. p. Conformitate Looat. indescifrabil. (1183) 2—3 Nr. 10978/921. Publicaţiune Vineri în 12 AugUst 1921 la orele 10 a. m. se va arenda pe 3 ani cariera de piatră de la Honteru», pe calea licita­­ţiunei cu oferte înscris. Preţul de strigare Lei 7500'— Vadiu Lei 750. Condiţiunile detailate sa pot vedea la admnistraţia silvică a oraşului Braşov. 1176 N­o­i?­$$î73gf;g& mână liberă Li* Vaii lui C* fosrte ieftin casa cu eîagiu Şi CU grădină situată In centrul oraşului, Strada Castelului 12. Adresa la administraţia ziarului. 3—3 De vânzare In centru : In stradă principală, mai multe case cu unul sau două etaje, cu locuinţe mo­derne şi localuri de prăvălie, se poate ocupa imediat. In Braşovul-vech­iu: O casă cu bodăi şi bucătărie, cu grădină frumoasă şi cu un loc liber 130.000 Lei. O casă, cu grajd şi cu o curte mare 80.000 Lei. O casă mare, cu grajd şi grădină de 1/2 jugăr 140.000 Lei. In Ilkitiiăna : O casă nouă, cu trei lo­caluri de prăvălie şi locuinţe frumoase 150.000 Lei, o casă cu etaj, local de prăvălie, şi cu grădină de un jugăr, 200.000 Lei, mai multe case mici pentru câte-o familie, cari se pot ocupa imediat. In Şelaeni : O grădină de l­­ 2 jugăre 20.000 Lei, mai multe case mici şi mari, cu sau fără grădină, cu localuri de prăvălie, cu preţuri ieftine de la 25.000 Lei în sus. Pe teritoriul oraşului un teren, în partele mai mici şi mai mari, în valoare de 11.000 Lei jugărul. Intr’un sat din apropierea Braşovului,­ sunt mai multe case cu grădini şi prăvălii. La o staţiune balneară din apropierea Bra­şovului o vilă frumoasă, potrivită pentru sana­toriu; un teren de 90 jugăre cu o casă de locuit, şi grajd mare; o casă, cu restaurant care se poate lua în primire, se vinde urgent. Marie Friedmann, Braşov. Str. Castelului 47. Telefon: 45. ho-oo ©eeot>©oo o-o-o-g j NIC0LAE ŢINŢU § 0 (îl 0 Q O 0o 0oo (!) (!) (!) (!) 0 O (!) Str. Porţii 45, BRAŞOV. 0 (!) 0 Constructor şi reparator de măsuri şi greutăţi autorizat din partea Ministerului de Industrie şi Comerţ, Direcţia măsu­rilor şi greutăţi. SuftZ­iS m­Ssan­ şi greutăţi nouă, terezii de masă cu 14 cuţite, de la 2—20 kgr., conform legii din anul 1921, decimale, cumpene cu braţe egale, balanţe române, cumpene pentru farma­cie şi măji comunale, dela 2000—15.000 kgr., toate verificate conform legii. Se vând cumpene în DETAIL şi EN-GROS. Se primesc orice fel de reparaturi şi proprietarii le primesc verificate gata. Decimalele mari comunale şi ale fabri­cilor se repară la faţa locului. Toate ar­ticolele de mai sus se vând mai eftin cu 20n/°, decât în toate ferăriile. 997 8­10 Automobil-taximetru deschis şi cupeu execută curse de pasageri în tot cu­­prinsul ţăr­i cât şi în oraş cu ora, cu preţurile cele mai avantegioase. 2­0 Ioub Albu. Strada Neagră 7. /OOOOCXXXXXXXXXA . Dr. Aspazia Marinescu x v5 Specialistă din Paris X în boli da femei şi­faceri x Consult. 3—6 p. cn X Braşov, Str. Vamel 36 X 8~25 v.xxxxxxxxxxxx sn. X­­ 1096 ^ cxxy INSTITUTUL IDROTERAPIE sTmECANOTERAPIE Băile Eforiei, — Braşov — Strada Prundului No. 4. S’a deschis şi pus la dispoziţia On. Public începând cu ziua de 21 Iunie a. c. acest Institut înfiinţat de 26 ani, în care timp prin ser­viciile aduse fumei suferinde şi celor ce vor a-şi conserva o sănătate înfloritoare, s-a făcut cunoscut în toate colţurile ţârii. In Institut se tratează: % 1. Afecţiuni ale sistemului nervos: Cefalee (dureri da cap), nevralgii nevrite, ameţeli, tremurături, crampe, contracturi, iperemie, anemie cerebrală, neurastenie, isterie, convulsii, insomnia. 2. Afecţiuni ale organelor locomotoare : Reumatismul articular acut şi cronic, inflamaţiuni şi conte­siuni ale încheieturilor, ser­­tituri, boala de ale muşchilor. 3. Boabele nutrițior: Ingrăşarea (obezitatea), slăbirea, diabetul (boala de za­hăr), guta, limfatismul etc.­­ Intoxicaţiile : Alcoolismul, tabagismul etc. 5. Boalele aparatului circulator: Ipertensiunea şi ipotensiunea din diferite cauze, angina de piept, insuficienţa cardio-vasculară, tulburările nervoase ale inimei, anemiile din ori­e cauză, chloroza, leucemia etc. 6. Boalele aparatului digestiv: De stomac, de intestine, ca constipaţia, diarea, entero-colife**, emoroizii 7. Boalele aparatului genito urinar: Boalele de rffîfthi, de băşică, boalele femeeşti etc. 8. Bolnavii­ de sifilis gifses: în idioterapie un preţios ajutător al acţiunei Nsosalvarsanului, mercurului şi iodului. Prin activarea circulaţiei sângelui şi a respiraţiei, medicamentele trec prin toate ţăsuturile organismului bolnav şi după­ ce şi-au îndeplinit acţiunea distru­gătoare de boală, se elimină cu mare înlesnire din corp. 9. Idioterapia, din cauza efectelor Sale miraculoase asupra funcţionărei nor­male a tuturor organelor şi aparatelor corpului uman, s’a bucurat la Grecii vechi şi la Romani, cari puneau un deosebit preţ pe vigoarea şi frumuseţea corporală şi sufletească (mens sana in corpore sano), de un cult deosebit. Institutul de Idioterapie şi Mecanoterapie este pus sub conducerea medicală a D-lui Dr. Alexe Salica, medic şef al oraşului Braşov. 1965 Direcţiunea. &XXXXXXXXXXXXXXXXXXXX*CHXXXXXXX& K X n un D D t? A 7 A 4S Fabrică de BITUM fSJj JaJljAZjA natural si ASFALT paOPRIETA^EJt GM­ MATEESCU. Gara Delia Telek în oficiul Comarnic Aduce la cunoştinţa autorităţilor şi particularilor ca are spre vânzare în condiţiuni avantagioase orice cantităţi de XX BITUM natural şi ASFALT pentru pavaje comenzile şi orice alte relaţiuni a se adresa « la Adiţia Centrală % Entrepr. Gh. Mateescu. • PITEȘTI, Cantacuzino SO. Telefon 45/3. X ’ 1018 10—20 J ^MXXXXXXXXXXXXXXXXXXXWÿCXXXX^XWÎ •«X X Omul liber de moaia cumpărărilor este rentier. II Societate anonimă Transilvăneană de Asigurări 1 » » 11 (Banca Generală de Mgntare) Reprezentanța Generală Brașov Edificiul „ALBINA.11 Contractează cu cele mai favorabile condiţii : Asigurări asupra vieţii pentru cazul de moarte sau viaţă, asigurări de capital pe sama copiilor şi asigurări contra Incendiilor (loc) med­ §1 contra 1. Achizitori şi agenţi locali află angajament Invalizi inteligenţi şi paagteaigui altă ocapajie pla­cată ş! uşoară. Împreunaţi cu venit considerabil 80—0 Fondată de toate băncîle româneşti din Trans § ? ® 1ME3. 1­0 1sna S« wi­a 9 «*9rt au fi r ! ! Si cumpărăm sub deviza „larii bonă ieftină” . Astfel vom cumpăra dacă nu procurăm îmbrăcămintea la losif Klein si fiul 4'*., Brașov, Str. Urmei ü¥e 1 24 (vis-à-vis cu biserica catolică) unde toate articolele din depozit se vând cu preţurile cele mai reduse. 92-156 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 166/1921 Sfinţirea cimitirului eroilor italieni Osmiaeca a avut loc sfinţirea cimiti­rului eroilor italieni, cari la ento 1916 şi-au găsit moartea în laptele din jurul Braşovului. Prin străduinţa şi îngrijirea d-lui că­pitan Iorga, osemintele acestor eroi au fost exharnate, adunate şi îngropate din nou sistarea de soldaţii români, care îşi dorm somnul de veci în cimitirul eroilor de la biserica du­­pa Tocile. La actiful sfinţirii, pe lângă trupele garnizoanei, reprezsntanţii autorităţilor publice şi un numeros public, care era de faţă, a luat parte ministrul Italiei la Bucureşti, d-1 Mart­n Frandii, însoţit de staşatul taisitar italian, d-1 col. Pragini şi alţi funcţionari legaţiei. Solemnitatea a început pe la 11 ore. După trecerea în revistă a trupelor, mi­nistrul itirian cu tot autorajul său şi autorizţita a trecut în cimitir, unde a fost întâmpinat de către d­l cap. Iorga, delegat al ministerului de Războia la societatea „Mormintele Eroilor*. A urmat serviciul divin, oficiat de protopopul rom. cat. Petru Antal — care după terminarea rign­erislui a rostit în limba italiană o vorbire oca­zionali. Din pricea Ministerelui de Războia a vorbit d-1 ep­. Manolescu , în numele tmfe­tarei d-1 prim-notar P. Maeteanu, iar în numele So­. „Mormintele Eroilor* d 1 Q. Lungulescu, sacrecarul g.mral si acestai societâţi, arătând că doricţi po­­pulaţiei române de a ingrji aceste mor­minte ale eroilor italieni este o chezăşie a civittăţii spiritual?, care leagă cele doaâ neamuri latine. A răspuns apoi in limba francezi d­e miaUt­ al italiei, adacând In nomele r gelul şi guvernulul italisn multum­il prntru b­ălţâtorul act da pictat?, prin este Românii au dat dovadă de cinstea ce o păstrează eroismului iulian. Prie­tenia celor două neamuri latine, a apus dânsul, este consacrată prin sângele acestor Italieni, cari odihnesc sub glia românească şi prin cel al legionarilor români cazaţi la Cassale, Arizzano şi alta locuri ale frontului Italian. Şi a ter­­minat vorbirea, îa româneşte, ca cuvin­te e : Trăiască Regele! Trăiască Româ­nia mare ! Muzica Intonează Imnui român şi ita* lisn. Ministrul depana peste morminte o coo*rlă cu inscripţia: „Ministrul Italiei*. întreg convoiul trece apoi In cimitirul cri mare al eroilor români, unde preoţii Stinghe şi Firnică fac sfinţirea mormin­telor celor opt ofiţeri români exhumaţi şi aduşi de curând în acest cimitir. Mi­nistrul Italia! împreună cu ataşatul mi­litar depun­e 1 peste aceste morminte o coroană cu aceea?! inscripţie, iar d-1 cu ohîl comandaat el garnizoanei locale ii­­duce în numele corpului ofiţeresc multum­it pentru acest omagiu. Răspud­­­zându-i d-l ministru, face elogiul erois­mului­­românesc, dovedit la Mărăţti, Mărăşeşti şi în Carpaţi, eroism care a stârnit admiraţia naţiunei italiene. A în­cheiat tot in româneşte, vrând viitor strălucit Dinastiei şi Armatei române. D-1 ministru P­and­in Martin s-a între­­ţinu apoi mai mult timp ca d-1 căpitan Iorga şi i-a mulţumit călduros pentru munca şi oboseala depusă la aranjarea cimitentul eroilor italieni. L-a fugit tot­odată pe d-1 căpitan Iorga, să-i com­pună un talelon cu lumile tuturor eroi­lor italieni, cari zac în acest cimitir, pentru a putea fi încunoştiinţate fami­liile lor. Şi-a exprimat în urmă dorinţa ca acest tablou să-l fie predat de către chiar d-l căpitan Iorga, personal. A urmat defilarea trupelor, cu care s’a terminat serbarea. Gazul şcoalei normale dela Sf. Gheorghe In urma instrucţiunei făcute de judele instructor al tribunalului Braşov, acesta a dat o ordonanţă de neurmărire împotriva directo­rului şcoalei normale din Sf. Gheorghe, gă­sind cu totul neîntemeiate acuzaţiunile ce i s’au adus d-lui Gh. Bota. D-l Bota ne trimite acum următoarea scri­soare pe care o publicăm tocmai ca să dăm dovada imparţialităţei noastre în această afa­cere tristă, deoare­ce suntem datori a conta numai pe actele oficiale emanate în jurul a­­cestei chestiuni. Domnule Redactor, După Îndelungă răbdare şi eîifeilaţă, nefăcând niciun pas pentru a împiedica jcsîiţia în cercetările sale, azi după ce s,’â dst îEtaheerea, vă rog a da publicu­­rii a câte câteva rânduri. Furtuna a fost atât de pstarnică şi de vijelioasă, încât înalţi se crucesc vlzâcdn mâ teafăr. Cu toată zguduirea nervoasă (cu psiahzic progresivi) fl­­r.:sacă în astfel de împrejurări, am ră­ni** cu mitea limpede şi ara previi de sus pleava de nimicuri, pe care vântul micimni omeneşti o spulbera Iu totta» pirţile. De la acealtS în­ălţime am vâzut că nimeni nu e atât de Vinovaî pe cât a’*r crede. U­i neban oarecare, a dia­­ligat din joacă meschluă burduful ca vânturi al iul Eoi și pe urmă ?i-s pus mâna în cap când a vâzat fartaua. A trebuit t mp îndel­ungiit |i râbdsra de titan acelora caii au luat pleava fir cu Hr spre a des­coperi mâaa insoastientâ csss a deslâatnU furtuna. „Pâiă nu faci foc, f­im nu ese“spana o zicatoare, pe care cei mai sceptici o repetau mereu. Numai ca să nu ns lă­săm fart-ţi ds vorbele mari ! Fumurile morale nu au sovoe de foc; puţină rasă,hlaărie, e«vt fantezia de interpre­ts, câttvi gui­ ds cumeire la ceaiul Doamnei Calare, multă răi,t*te şi mal omită nesocotinţa şi fumai se Împrăştie pe tot global. Nn aecz pe nimeni ds crimă căci a­­ceasta pre*np..na listenţis şl conştiinţă, nu orbire şl Inconştiinţă. O dezănţuire celeară, opera nebuniei nu poate fi ju­decată de mitiţi sănătoase. Trebue să fii pe jumătate nebun ca să-l pricepi măcar ai sfert p» nebun. Mă întreb şi eu cs orice om căaăto», ce va face po­liţia când nebunul strigi pa stradă după cri cumiatt, va pune mâna tot pe a­­cesta „fiindcă a dst oziz'q n banului Să «frige* ? Tojl cel ce «n acuzat, an sfârşit prin *-şi spăla mân'.l?, când an văzut câ ca toată rabdirea lor, parchetat şi instruc­ts nu au gas­t nimic. însăşi fosta di­­recto­re , meghisră, mărturia este că nu ştie cum &\j pomenit autostea anor ca­­lomn­i A tul se jură p* copiii săi că cu ijitie nimic în chestia f ririor de la Sibia şi că nu-şi aduc­ aminte aă fi btitet capul d-lui V. Stan da la Braşov până îa Sf. Gheorgha. Toţi au auzit ,unul dela alta­, până când cel din urmă spune şi el că nu a văzut, dar că a anstt,­isjungând astfel la ceeace om putea numi minciună ano­nimă. No în Inconştienţă nubue căutată V ns, ci la acela cari au închis ochii şi au lovit pe nevăzute. Voia avea răbda­­rea, dacă voia mai trăi, să descrie psi­hologia celui mai dureros episod din viaţa mea. Ne am in vedere fiinţa mea, ci insti­tuţia pe care puţini au vizat-o şi cam­ cu toată opunerea lor, nu au putut îm­piedica Diso­d­inţa din vertiginosul său avânt. Au lovit în profesorii cei mai harnici, mai comişti şi mai devotaţi apostolatu­lui lor, cari sa ştiut să se facă iubiţi şi să trezească dorul de lumină în ti­­aeranul chemat să luminize şi el la rândul său. Unele gazete i-au făcut nebuni, din fel,d­e lasă aceste gazete erau aşa de bine informate, încât puneau Sf. Gheor­ghe în Braşov, na oraş in alt oraş.*) Au dat ca ce au găsit la îndemână şi când au văzut câ nu nimeresc, au în­ceput să sbiere da necaz; şi stanei fa­tal presa a înreg­strat sbirătul lor. Directorul a mai avut şi impindenţa să nu dea o elesie to­var­şlior săi, ci sâ-i expună a sări gardul în oc­hii Un­garilor. Am auzit şi eu, că ar fi sărit, din greşeală şi in­vacanţi. Confundând şcotla militară ca şcoala normală, un mtriios şi prea serios militar, care-i­ chcm­a pentru prima oară rudele in Sf. Gheorghe şi care neştiind ung­rejte nu a’a putut Înţelege cu cei pe care-i în­trebi. Să mai pomenesc de „maşina de hgi­nitizata, pa care eu, profesor de psi­­cholog , aş fi inveatat-o, dar pe care a­ î­m­brevetat-o în e â? Să pomenesc de şezâtorile cele mai româneşti şi mai nevisovate, pe care le-au năimit orgii ? Să mai înşir încercările nemernicilor de a mă face să fiu arestat cu orice preţ, f­icându mă fugar, câ îmi fa­ ba­gajul, că am ameninţat cu moartea etc.*) Am trăit în,cea mai grozavă primej­die ţ;i am folos­­, nu numai că am trăit doaâ laui à la Nietzsch­, ci şi prin fap­­tul, câ am putut, priatr'an fel de iatui­­pe imediată, bergsoniană, să ştia ce e o primejdie şi ce se ascunde în sufle­tele mici ! Rănile sunt încă proaspete ; nu ara avut fericirea să fiu un Socrite, învi­nuit şi el aproape la fel ca mine, dar sunt gata să mai primesc lovituri şi pietri, dacă i-a mai rămas cuiva vre­una prin buzunar. Vom­ avea cu ce să-mi d­ădea; aceea ce rai-am­ pua In gând Şcoala şi profesorii­ săi să rămână aşa cum au fost, căci nu merită soarta unui om. Faima ţipă mai tare când e departe ; poftiţi în Sfântul Gheorghe şi nu o veţi auzi, căci aici adevărul li în­chide gura. Şi acum mai daţi nebuni ca ce aveţi G­. Gheorghe, 30 Iulie 1921. George Bota. *) Adevărul și Dimineața. *) Directorul n’a fost arestat nici un ceas. Tarifele pe c. f. r. — Un comunicat oficial. — Faţă de svonurlls tondeatloess ce s’au răspândit câ tarifele C­F. R sunt enorm şi nejurtif'cate, se aduce la cuaostinţa generală că taxele dinainte da război (1916) s’au sporit Ia modul următor: A) Călători. Casa I-a 6000/o; clasa 11-a 5000/oî d»M 111­a 400V0. 25o/0 taxa gnplmistriată în folosul personalatui și Casei Muscel C. F. R. B) Bsgajei 5007o. Mărfuri 5000/o. Aceste taxa sunt cu cel mai puţin 50o/0 mai redusa ca taxele celor mai multe căi ferate străine, cu toate că la noi cheltuielile de exploatare și cositul materialelor de C. F. R. ca şi mâaa da lacra sunt de 20 da ori ma: «campe ci larinte de război. Astfel de exemp h în An­tria a’au sporit preţur.la pentru călători: Cl. I a cu 2300V0; cl. II-a cu 19009/0; cl. lil-a cu 1400d/o. Iar la mărfar! Intre 650% şi 1100°/o. ia proporţii anaioage s’ai sporit taxele şi în Ungar, Direcţiunea Generală C. F. R.

Next