Gazeta Transilvaniei, 1922 (Anul 85, nr. 1-279)

1922-06-23 / nr. 133

AHIIL al LXXXV-l m*-( 133 HSMARUL 1 Le» Redacţia si Administratis: PIAŢA LIBERTATEI BRAŞOV Telefon 226 Abonament anual lei 200. Pentru streinătate 500 lei Anunţuri, reclame, dupS tarif. Fondată i» 1838 die George Bariţiu Apare în fie­care zi de lucru X. BRAŞOV Vineri 23 Iunie 1922 ^°c/ % . X. D-l Brătianu a spus în guvernul său a schimbat atmosfera morală sub;cf 6 europa vedea România. ~ t %, >/] Da, a schimbat-o, dar în rău 1 I T>niaSm»BSm^mmiMœxSÆm III' imiMmm'HKwanMMrMaM ■» I —» jütts2<£ ŒWBBSwawjaftSieBwssBesw^iswiiaiw-»*^*:*^®»^ a,. '^anaaînMaMteBarFWBgpra Moartea d-lnl TAHE IONESCO Take Ionescu a murit. S’a stins în Italia, după o boală ce i-a frânt puterea de viaţa, care părea totdeauna întinerită în marile prilejuri de luptă naţională, totdeauna când era să-şi pună talentul şi munca sa în serviciul patriei. Nu putem, când e vorba de o activitate în slujba ţarei a unui ast­fel de om de­ stat, să înumărăm preţioasele servicii pe care Take Ionescu le-a adus nea­mului său şi civilizaţiei europene. Doliul morţei lui îmbracă toate sufletele româ­neşti şi, după ce acest strălucit geniu al politicei româneşti a trecut pragul mor­mântului, el nu apare parcă asemenea unui bloc de granit, uriaş şi impunător, pe care vremea a însemnat cu cununi de lauri atâtea biruinţe şi lupte, în­cât nu te poţi cuprinde dintr-odată. Aşa-i şi viaţa lui Take Ionescu. Plină de fapte ce nu se pot separa, fiind­că fac un tot armonic marcat de geniu. Neîntrecut a fost şi cu o tenacitate dublată de cea mai caldă dorinţă de bine, de progres şi pace, nu numai pentru neamul românesc dar pentru toate popoarele europene.» Take Ionescu a avut o activitate care a trecut graniţele ţarei De­ altfel, iubit în deosebi în ţările mari amice, el a fost apreciat chiar de duşmanii de eri ai României. Campion al acţiunei de revendicare a drepturilor neamului său, pentru îm­plinirea visului milenar al Românilor , Take Ionescu a avut, de la început, pre­vederea izbânzei marilor aliaţi, cărora a vrut de la primele zile ale războiului să ne ataşăm. După ce a văzut realizată unitatea naţională, gândul său cel dintâi a fost la asigurarea păcei şi astfel a purces la înfăptuirea alianţei statelor noui din Orient, ceea­ ce se numeşte Mica antantă. Perderea acestui bărbat de Stat va fi, deci, res­inţită nu numai de poporul nostru ci — după cum se şi manifestează în streinătate — doliul nostru mâhneşte toate acele popoare cărora activitatea politica a lui Take Ionescu le-a adus o notă de caldă prietenie din partea României. Ţara noastră, in vâltoarea celei mai grele crize politice interne, pierde insă un bărbat de Stat la luminie căruia era încă avizată şi un sprijinitor al parlamen­tarismului const­tuţional, care trebuie reintronat ca să poată as­gura progresul şi libera desvoltare fericită a României Mari. Nu putem încheia acest trist necrolog fără să reproducem cuvintele d-lui Iuliu Maniu, care a fost foarte afectat, când a primit trista veste: „O telegramă a legafim­ei române din­ Roma mi-a anunţat ştirea tristă. „Pentru întreaga ţără este o mare pierdere, fiindcă avem şi-aşa foarte puţini bărbaţi politici capabili­ ,Take Ionescu a iubit Ardealul şi a arătat multă înţelegere a problemelor ardeleneşti. Aveva chiar de gând că, în legătură cu schimbul de idei ce iam început cu conducătorii partidelor din opoziţie, să mă adresez şi d-lui Take Ionescu. „Moartea m­ -a răpit însă prea de­vreme. Dumnezeu să-l ierte". • • Panamaua liberală — Averea Statului dă prilej la afaceri de m­­ioane băncilor liberale. — Profitul băncilor liberale din consolidarea bonurilor de tezaur. — D-l Vintilă Brătianu, care se acopere astăzi de cea mai rea faimă cu opera­ţiunea scandaloasă a consolidărei bonu­rilor de tezaur, panama monstruoasă,­­­­a îndrăsnit să ridice glasul, ca să facă o diversiune, împotriva guvernului Vaida în chestia bonurilor de tezaur (achitate la vreme) emise de acesta , în sumă ridicolă faţă de ceea ce au operat liberalii şi averescanii. D-l Vintilă Brătianu, ca ministru de finanţe şi stăpân la Banca Românească, a făcut consol­darea astfel cum o des­crie ziarul „Putna" din Cluj. „Bonurile de tezaur şi-au in­augurat risipa sub sistemul Vin­­tila Brătianu, prin acea comisie de aprovizionare care a cumpărat pentru sute de milioane măr­furi de lux şi luxură, când alte ţări îşi întocmeau refacerea. Bo­nurile de tezaur circulau pe piaţă streină cu 23 la sută — ceea ce încă e o dovadă a modului uşu­ratic cu care pe lângă rănile răz­boiului trecut se mai grevase în urmă până şi zilele de mâine ale ţării. Azi se consolidează pe sută în sută o datorie care nu va­lorează decât 23 la sută din valoarea nominală. Strălucită ope­raţiune! Cum se face şi cui pro­fită ? „In loc de aproximativ două miliarde de franci francezi Statul ar avea realmente de plătit după cursul pieţei 500 milioane de franci. Ia afară de supra­jaful care risipeşte în vânt un miliard şi jumătate de franci — prada se mai rotunjeşte cu dobânzi şi comisionul de emisiune plătit başca. „Samsariacul foloseşte băncilor liberale. Băncile liberale erau pre­venite­ de operaţia consolidării, scrie „Steagul“. Ele sunt pline de asemenea bonuri care vor fi înlocuite cu lire sterline. împru­mutul extern e o speculă internă. Băncile care au învestit zece mi­lioane in bonuri de tezaur ro­mânesc capătă de cinci milioane franci francezi înfruptarea deci cam 50 milioane câştig la 10 pentru că speculează şi „joacă" averea ţărei. Iată­ fericitul rezultat pe care îl sfinţeşte parlamentul hoţiei de voturi — prin cinstită votare... încasările în valută se vor vărsa Băncii Naţionale Bu­­cureştene cu care Statul încheie un nou contract de finanţare. Statul liberal cu banca liberală. Nu de­geaba Schuller a fost pus în libertate în timp ce alţi mulţi „de-ai noştri" se înfruptă nesu­păraţi de banul public, s­ub pro­tecţia dinastiei Brătianu". Şi acest ministru de finanţe care face o astfel de operaţie, mai are cu­rajul să ridice glasul, când necinstea operaţiunei sale este dovedită şi con­solidarea făcută de d-sa este un de­zastru pentru ţară?!.. Nu se putea ca omul băncilor liberale să nu folosească criza grea in care se află Statul, pentru ca aceste bănci să nu profite şi să dea o lovitură monstră, speculând averea ţărei. Un guvern inconştient ca şi un par­lament fără bază legală, au sancţionat panamaua vintilistă, care va rămâne de pomină în istoria noastră economico­­financiară. Convenţiunea consolidării nu obligă însă, să se ştie, decât partidul şi gu­vernul liberal. Comis de automobile — Ordinea sosirei la Cluj. — Erl d. a. la Cluj dela ora 1­ 5, au sosit în ordinea următoare: 1 Werner (Mercedes), 2 Eug. Raco^ vi a (Hotchkiss/ 3 Sta'a Macavei (Mer­cedes), 4‘ Prinţul Bibescu (Cadillac), 5 Leonida (Fiat), 6 Mendel ("Steyr), 8 Simion (Oppel), 9 Segiescu (Deibel), 10 Principele Caro! (Boxhal), 11 Volir (Ford), 12 Pally Vacas (Delahaye), Lăzărescu (Voi­sin). 14 Engel Bach (Laurent Clement). La Cluj au fost primiţi de primarul oraşului, de preşedintele clubului auto­­mobiliştilor, d-l Th. Mihaly, de prefectul Meteş, de comisarul circulaţiei, procuror Cepescu, etc. La orele 6 seara a avut loc o gustare la Clubul automobiliştilor. Seara, la operă, reprezentaţie de gală cu Pagliacci (premieră) şi actul II din Tannhäuser. Azi după amiazi au loc cursele de pantă pe dealul Feleacului. Seara, banchet oferit de Primărie. Principele Carol este găzduit la d. Theodor Mihaly. Şantajul liberal cu Banca Agrara din Cluj Un joc primejdios şi un îndemn la bolşevism. Crezând că pot influenţa rela­­ţiunile dintre­­Partidul naţional ro­mân şi partidul liberal, guvernul a încercat un şantaj ridicând, printr-o lege anticonstituţională, privilegiile Băncei Agrare din Cluj. Sau înşelat, însă, şi de rândul acesta. Ardelenii ştiu să-şi apere drepturile câştigate şi să împie­dice actele anticonstituţionale, ac­tele bolşevice ale unui guvern disperat de situaţia mizerabilă pe care o are în ţară. Dacă , după cum afirmă d-l Bontescu, directorul Băncei agrare, — în convorbirea pe care a avut-o cu ministrul domeniilor, acesta a recunoscut că modifica­rea art. 137 al legii agrare din Ardeal s’a hotărît in ultima oră, înaintea deschiderei sesiunei ex­traordinare a parlamentului ilegal, — faptul arată că modificarea vrea să lovească, din interes­­po­litic, în instituţiunea financiară creiată de marele Sfat din Sibiu. Poftească să încerce aplicarea acestei modificări. Ia afară că nu putem crede că ea va fi sancţio­nată de l­ege­a către care se va face demersul cuvenit, apelând astfel la supremul factor constitu­ţional,­­ guvernul Brătianu va avea să întâmpine rezistenţa în­tregului Ardeal pentru actele sale disperate de ilegalitate şi anticonstituţionalitate. Bine a spus d-l Bontescu că acţiunea aceasta a guvernului constituie un act de bolşevism, făcut în ipos­­tasa disperărei mai mult de­cât a conştiinţei şi a siguranţei atotpu­terniciei absolute. De altfel, declaraţia d-lui Bră­tianu că la Bucureşti este un guvern ferm şi unitar in acţiunea sa, - decla­raţie făcută la Genova —- vroia să ascundă în streinătate adevărul situaţiei acestui guvern, iar acum, ori­câte acte disperate ar face — cu concursul manechinelor ma­jorităţilor parlamentare — nu poate da impresia tăriei sale ci a slă­biciunei, furioase de neputinţa sa de acţiune. Banca Agrară va acţiona Sta­tul în judecată, fiindcă în baza privilegiului acordat de Marele Sfat, recunoscut de atâtea şi a­­tâtea convenţii cu guvernele de la Bucureşti, ea a lucrat în sensul legei, angajându-se pe acest te­ren. Schimbarea art. 137 din le­gea agrară, printr-o nouă lege, nu este decât o confiscare a valo­rilor imobiliare pe care Banca Agrară le-a câştigat pe baza legei şi a convenţiilor încheiate. Findcă drepturile şi scutirile, ob­ţinute prin lege şi convenţiuni cu Statul, se identifică cu o anumită valoare imobiliară. Astfel, confiscarea lor devine o călcare a Constituţiunei, o călcare a pactului fundamental care ga­rantează proprietatea ca sacro­­santă şi inviolabilă, chiar nici ex­proprierea neputându-se face de­­cât dacă normele şi măsurile ei sunt înscrise în Constituţie. Evident că guvernul şi Parla­mentul liberal au făcut o confis­care, care se pedepseşte — un act neconstituţional cu grave urmări dacă ar servi ca precedent. In­­tr’adevăr, dacă dreptul de pro­prietate nu va mai fi respectat şi orice guvern, cu ajutorul unor majorităţi parlamentare docile, poate să confisce proprieta­te­a particulară ,se face, prin aceasta, un act de bolşevism, în­văţând massele să nu respecte, la rându-le, proprietatea. Un asemenea act, însă, nu poate fi sancţionat şi promulgat de Re­gele Ţării. Plici-Priei Plimbările miniştrlor la Ardeal. Înainte de alegeri, liberalii au promis «marea cu sarea", în afară că se lăudau că ne cunosc nevoile Ardealului.1­0 .* Dela începutul guvernărei, miniştrii cutreeră în lung şi lat Ardealul. De­geaba! D-l Ion Brătianu a recunoscut că ha­bar n’au de nevoile şi suferinţele arde­lenilor. La ceaiul parlamentar din Bucu­­reşti d-sa a zis: „Membrii guvernului vor face cât mai dese vizite în toate judeţele ţărei, înce­pând cu Transilvania şi Banatul, ca să se convingă de nevoile reale ale po­pulaţiei*. Dacă de 5 luni, de când toţi — dar absolut toţi miniştrii liberali vizitează de câte 2—3 ori pe săptămână Ardea­lul şi Banatul, şi nu cunosc nevoile reale ale populaţiei, slabă speranţă că în lunile de vară pe vreme, frumoasă de plimblare, ne-ar cunoaşte. Banii statului se vor cheltui cu auto­mobilele şi călătoria miniştrilor, de prisos. Numai o categorie de oameni vor fi mulţumiţi : rudele d-lor miniştrii ! Au căpătat, de-acu, deslegare să se plimbe... în interes de serviciu... cu automobilele ministerelor. Acordul anglo-francez, întrevederea dintre Lloyd Geor­ge şi Poincaré a dat rezultate fe­ricite. Acordul anglo-francez se stabileşte nu numai asupra confe­­rinţei din Haga şi asupra despă­gubirilor Germaniei ci şi asupra chestiunilor ce trebuiau tranşate special între cele două ţări. Şi, vezi, Doamne, acordul s-a făcut fără preţiosul concurs al d-lui... I. Brătianu, care se credea „arbitrul Europei"!... Expoziţii şcolare de Încheierea anului 11. Expoziţia de lucru şi desen de la liceul de fete «Principesa Elena*. Sâmbătă şi Dumineca au fost expuse în două clase ale liceului de fete «Prin­cipesa Elena* lucrurile de mână şi de­­senurile elevelor lic­eului de fete şi ale elevelor secţiei normale, cam­ venite de la Azilul „Elena Doamna" din Bucu­reşti, îşi urmează cursurile în localul li­ceului „Principesa Elena". Expoziţia aceasta pe lângă scopul de a arăta vizitatorilor activitatea de lucru manual şi desen a unui an a ele­velor liceului şi secţiei normale, a fost destinată unui scop lăudabil şi bine venit Banii, cari s’au încasat din vânza­rea lucrurilor, s’au dăruit societăţilor Profilaxia Tuberculozei şi Leagănul. S’a contribuit la acest scop cu lucru­rile de mână ale elevelor. Desenurile n’au fost expuse spre vân­zare. Expoziţia liceului de feta- Expoziţia liceului de fete, din lucruri de mână şi desenuri, singură ocupa una din clasele liceului. Deşi vezi aproape o uniformitate în lucrurile elevelor, începând de la clasa I-a până la clasa V-a, lucrările con­duse de priceperea maestră a d-rei Brănescu, profesoara de lucru manual, de desen şi caligrafie a liceului, lucrările sunt obiecte de o adevărată artă ce merită lauda sinceră a cercetătorului priceput. Expoziţia dovedeşte stăruinţa maes- trei şi silinţa elevelor, încărcată cu tot felul de broderii, do­vedeşte că s’a lucrat destul de mult pentru a se putea alege atâtea, încât numai acestea să facă podoaba unei expoziţii. Fiind făcută şi pentru scopul filantropic sus menţionat, s’a dat pre­ferinţă în expunere, broderiilor cari sunt mai căutate de lume, atunci când sunt lucrate cu arta şi îngrijirea eleve­lor liceului. Şerveţelele,­rugătoarele, mijlocurile, cămăşi’a, pe care sunt cusute nenumă­ratele modele de broderie, a atras aten­­ţia numerosului public care a vizitat expoziţia în cele două zile şi cu prilejul serbării. Condus de însăşi maestra, mi s’au arătat unele dintre ele cari m-au hotă­rît prin desăvârşirea lor să-mi însemn numele tinerelor d-soare. Am admirat simplitatea cu care ele­vele Butnar şi Moarcăs din el. II-a au reuşit să facă să se distingă un frumos fugător lucrat richelieu. Apoi o frumoasă cămaşe de zi lu­crată de eleva Lucia Voina în rechelieu şi broderie engleză precum şi fugâtorul cu broderie engleză, richilieu şi bobi brodaţi al elevei Olga Rondoleanu m-au făcut să mă minunez de ce pot face încă de-acum aceste eleve. Am văzut şi am admirat cămaşa de zi lucrată de eleva Magda Ursuiescu, mijlocul rotund de masă cu broderie engleză colorată al elevei Ghimbăşean, învelitoarea de pian cu broderie artistică de eleva Paraschiva Cojocar, un şerveţel lichel­eu cu broderie engleză de eleva Adina Iosif, mai multe şerveţele de ceai lucrate de opt dintre cele mai bune eleve ale clasei V-a, dintre cari Stăniloia, Vătăşan, Lupan, Minea şi Roşculeţ. M’am oprit mai multe minute şi ai fi­ privit­orului Regină lucrat în romburi pe un mijloc de masă. Opera desăvârşită a elevei Deldebiu Venera din cl. l­a B, a atras privirea şi lauda tuturor vizitatorilor. Elevele Căpăţână Maria şi Râmbeţ Veturia pentru fugătoarele în richen­eu cât şi eleva Elena Eftemiu pentru ajutul pe care l-a lucrat. Mi-au fost lăudate de profesoara lor. Maestra de lucru mi-a spus că s-au relevat cu deosebire la lucru, prin bună­voinţă clasele II-a şi IV-a. D­ra Matilda Brănescu mi-a arătat lu­crările celor mai bune eleve la desen. Cele din cl. l-a normală au executat lu­crările de desen şi caligrafie sub îngri­jirea d-rei Brănescu, iar celelalte eleve, sub îngrijirea d-nei Radu şi a d-rei Duşoiu. Elevele sunt: Hortansa Deldebin, Venera Deldebin şi Bobancu din cl. I-a. Din cl. II-a cele mai bune la desen sunt ele­vele Greceanu, Moarcăş, Butnar, Căpă­­ţână, Pietraru Sanda, Mărgărit şi Bo­­deanu, Cl. II-a: Georgescu şi Stinghe, Cl. IV-a: Olga Rondolean şi Elena Popa, Cl. V-a: Savu Maria şi Roşcuieţ Elena’. Afară de elevele cl. I-a, cari au­ lu­crat desenul şi caligrafia sub conduce­rea d-rei Brănescu, celelalte au lucrat frumoasele desenuri după natură sub îngrijirea d-nei Radu şi a d-rei Duşoiu. Elevele cari sub conducerea d-rei Bră­nescu s’au distins la desen şi caligrafie sunt următoarele: Iorga Florica, Vasi­­lescu Atena, Bănică Iamandescu, Rădu­­lescu Elena, Rădulescu Jana şi Stăniescu Stela. (Va urma), taxele vamale­­vor fi din nou majo­rate. D-l Vintilă Brătianu are nevoie de bani mulţi ca să acopere panamaua consolidărei bonurilor de tezaur.

Next