Gazeta Transilvaniei, 1922 (Anul 85, nr. 1-279)
1922-06-23 / nr. 133
AHIIL al LXXXV-l m*-( 133 HSMARUL 1 Le» Redacţia si Administratis: PIAŢA LIBERTATEI BRAŞOV Telefon 226 Abonament anual lei 200. Pentru streinătate 500 lei Anunţuri, reclame, dupS tarif. Fondată i» 1838 die George Bariţiu Apare în fiecare zi de lucru X. BRAŞOV Vineri 23 Iunie 1922 ^°c/ % . X. D-l Brătianu a spus în guvernul său a schimbat atmosfera morală sub;cf 6 europa vedea România. ~ t %, >/] Da, a schimbat-o, dar în rău 1 I T>niaSm»BSm^mmiMœxSÆm III' imiMmm'HKwanMMrMaM ■» I —» jütts2<£ ŒWBBSwawjaftSieBwssBesw^iswiiaiw-»*^*:*^®»^ a,. '^anaaînMaMteBarFWBgpra Moartea d-lnl TAHE IONESCO Take Ionescu a murit. S’a stins în Italia, după o boală ce i-a frânt puterea de viaţa, care părea totdeauna întinerită în marile prilejuri de luptă naţională, totdeauna când era să-şi pună talentul şi munca sa în serviciul patriei. Nu putem, când e vorba de o activitate în slujba ţarei a unui astfel de om de stat, să înumărăm preţioasele servicii pe care Take Ionescu le-a adus neamului său şi civilizaţiei europene. Doliul morţei lui îmbracă toate sufletele româneşti şi, după ce acest strălucit geniu al politicei româneşti a trecut pragul mormântului, el nu apare parcă asemenea unui bloc de granit, uriaş şi impunător, pe care vremea a însemnat cu cununi de lauri atâtea biruinţe şi lupte, încât nu te poţi cuprinde dintr-odată. Aşa-i şi viaţa lui Take Ionescu. Plină de fapte ce nu se pot separa, fiindcă fac un tot armonic marcat de geniu. Neîntrecut a fost şi cu o tenacitate dublată de cea mai caldă dorinţă de bine, de progres şi pace, nu numai pentru neamul românesc dar pentru toate popoarele europene.» Take Ionescu a avut o activitate care a trecut graniţele ţarei De altfel, iubit în deosebi în ţările mari amice, el a fost apreciat chiar de duşmanii de eri ai României. Campion al acţiunei de revendicare a drepturilor neamului său, pentru împlinirea visului milenar al Românilor , Take Ionescu a avut, de la început, prevederea izbânzei marilor aliaţi, cărora a vrut de la primele zile ale războiului să ne ataşăm. După ce a văzut realizată unitatea naţională, gândul său cel dintâi a fost la asigurarea păcei şi astfel a purces la înfăptuirea alianţei statelor noui din Orient, ceea ce se numeşte Mica antantă. Perderea acestui bărbat de Stat va fi, deci, resinţită nu numai de poporul nostru ci — după cum se şi manifestează în streinătate — doliul nostru mâhneşte toate acele popoare cărora activitatea politica a lui Take Ionescu le-a adus o notă de caldă prietenie din partea României. Ţara noastră, in vâltoarea celei mai grele crize politice interne, pierde insă un bărbat de Stat la luminie căruia era încă avizată şi un sprijinitor al parlamentarismului consttuţional, care trebuie reintronat ca să poată asgura progresul şi libera desvoltare fericită a României Mari. Nu putem încheia acest trist necrolog fără să reproducem cuvintele d-lui Iuliu Maniu, care a fost foarte afectat, când a primit trista veste: „O telegramă a legafimei române din Roma mi-a anunţat ştirea tristă. „Pentru întreaga ţără este o mare pierdere, fiindcă avem şi-aşa foarte puţini bărbaţi politici capabili ,Take Ionescu a iubit Ardealul şi a arătat multă înţelegere a problemelor ardeleneşti. Aveva chiar de gând că, în legătură cu schimbul de idei ce iam început cu conducătorii partidelor din opoziţie, să mă adresez şi d-lui Take Ionescu. „Moartea m -a răpit însă prea devreme. Dumnezeu să-l ierte". • • Panamaua liberală — Averea Statului dă prilej la afaceri de mioane băncilor liberale. — Profitul băncilor liberale din consolidarea bonurilor de tezaur. — D-l Vintilă Brătianu, care se acopere astăzi de cea mai rea faimă cu operaţiunea scandaloasă a consolidărei bonurilor de tezaur, panama monstruoasă,a îndrăsnit să ridice glasul, ca să facă o diversiune, împotriva guvernului Vaida în chestia bonurilor de tezaur (achitate la vreme) emise de acesta , în sumă ridicolă faţă de ceea ce au operat liberalii şi averescanii. D-l Vintilă Brătianu, ca ministru de finanţe şi stăpân la Banca Românească, a făcut consoldarea astfel cum o descrie ziarul „Putna" din Cluj. „Bonurile de tezaur şi-au inaugurat risipa sub sistemul Vintila Brătianu, prin acea comisie de aprovizionare care a cumpărat pentru sute de milioane mărfuri de lux şi luxură, când alte ţări îşi întocmeau refacerea. Bonurile de tezaur circulau pe piaţă streină cu 23 la sută — ceea ce încă e o dovadă a modului uşuratic cu care pe lângă rănile războiului trecut se mai grevase în urmă până şi zilele de mâine ale ţării. Azi se consolidează pe sută în sută o datorie care nu valorează decât 23 la sută din valoarea nominală. Strălucită operaţiune! Cum se face şi cui profită ? „In loc de aproximativ două miliarde de franci francezi Statul ar avea realmente de plătit după cursul pieţei 500 milioane de franci. Ia afară de suprajaful care risipeşte în vânt un miliard şi jumătate de franci — prada se mai rotunjeşte cu dobânzi şi comisionul de emisiune plătit başca. „Samsariacul foloseşte băncilor liberale. Băncile liberale erau prevenite de operaţia consolidării, scrie „Steagul“. Ele sunt pline de asemenea bonuri care vor fi înlocuite cu lire sterline. împrumutul extern e o speculă internă. Băncile care au învestit zece milioane in bonuri de tezaur românesc capătă de cinci milioane franci francezi înfruptarea deci cam 50 milioane câştig la 10 pentru că speculează şi „joacă" averea ţărei. Iată fericitul rezultat pe care îl sfinţeşte parlamentul hoţiei de voturi — prin cinstită votare... încasările în valută se vor vărsa Băncii Naţionale Bucureştene cu care Statul încheie un nou contract de finanţare. Statul liberal cu banca liberală. Nu degeaba Schuller a fost pus în libertate în timp ce alţi mulţi „de-ai noştri" se înfruptă nesupăraţi de banul public, sub protecţia dinastiei Brătianu". Şi acest ministru de finanţe care face o astfel de operaţie, mai are curajul să ridice glasul, când necinstea operaţiunei sale este dovedită şi consolidarea făcută de d-sa este un dezastru pentru ţară?!.. Nu se putea ca omul băncilor liberale să nu folosească criza grea in care se află Statul, pentru ca aceste bănci să nu profite şi să dea o lovitură monstră, speculând averea ţărei. Un guvern inconştient ca şi un parlament fără bază legală, au sancţionat panamaua vintilistă, care va rămâne de pomină în istoria noastră economicofinanciară. Convenţiunea consolidării nu obligă însă, să se ştie, decât partidul şi guvernul liberal. Comis de automobile — Ordinea sosirei la Cluj. — Erl d. a. la Cluj dela ora 1 5, au sosit în ordinea următoare: 1 Werner (Mercedes), 2 Eug. Raco^ vi a (Hotchkiss/ 3 Sta'a Macavei (Mercedes), 4‘ Prinţul Bibescu (Cadillac), 5 Leonida (Fiat), 6 Mendel ("Steyr), 8 Simion (Oppel), 9 Segiescu (Deibel), 10 Principele Caro! (Boxhal), 11 Volir (Ford), 12 Pally Vacas (Delahaye), Lăzărescu (Voisin). 14 Engel Bach (Laurent Clement). La Cluj au fost primiţi de primarul oraşului, de preşedintele clubului automobiliştilor, d-l Th. Mihaly, de prefectul Meteş, de comisarul circulaţiei, procuror Cepescu, etc. La orele 6 seara a avut loc o gustare la Clubul automobiliştilor. Seara, la operă, reprezentaţie de gală cu Pagliacci (premieră) şi actul II din Tannhäuser. Azi după amiazi au loc cursele de pantă pe dealul Feleacului. Seara, banchet oferit de Primărie. Principele Carol este găzduit la d. Theodor Mihaly. Şantajul liberal cu Banca Agrara din Cluj Un joc primejdios şi un îndemn la bolşevism. Crezând că pot influenţa relaţiunile dintrePartidul naţional român şi partidul liberal, guvernul a încercat un şantaj ridicând, printr-o lege anticonstituţională, privilegiile Băncei Agrare din Cluj. Sau înşelat, însă, şi de rândul acesta. Ardelenii ştiu să-şi apere drepturile câştigate şi să împiedice actele anticonstituţionale, actele bolşevice ale unui guvern disperat de situaţia mizerabilă pe care o are în ţară. Dacă , după cum afirmă d-l Bontescu, directorul Băncei agrare, — în convorbirea pe care a avut-o cu ministrul domeniilor, acesta a recunoscut că modificarea art. 137 al legii agrare din Ardeal s’a hotărît in ultima oră, înaintea deschiderei sesiunei extraordinare a parlamentului ilegal, — faptul arată că modificarea vrea să lovească, din interespolitic, în instituţiunea financiară creiată de marele Sfat din Sibiu. Poftească să încerce aplicarea acestei modificări. Ia afară că nu putem crede că ea va fi sancţionată de legea către care se va face demersul cuvenit, apelând astfel la supremul factor constituţional, guvernul Brătianu va avea să întâmpine rezistenţa întregului Ardeal pentru actele sale disperate de ilegalitate şi anticonstituţionalitate. Bine a spus d-l Bontescu că acţiunea aceasta a guvernului constituie un act de bolşevism, făcut în ipostasa disperărei mai mult decât a conştiinţei şi a siguranţei atotputerniciei absolute. De altfel, declaraţia d-lui Brătianu că la Bucureşti este un guvern ferm şi unitar in acţiunea sa, - declaraţie făcută la Genova —- vroia să ascundă în streinătate adevărul situaţiei acestui guvern, iar acum, oricâte acte disperate ar face — cu concursul manechinelor majorităţilor parlamentare — nu poate da impresia tăriei sale ci a slăbiciunei, furioase de neputinţa sa de acţiune. Banca Agrară va acţiona Statul în judecată, fiindcă în baza privilegiului acordat de Marele Sfat, recunoscut de atâtea şi atâtea convenţii cu guvernele de la Bucureşti, ea a lucrat în sensul legei, angajându-se pe acest teren. Schimbarea art. 137 din legea agrară, printr-o nouă lege, nu este decât o confiscare a valorilor imobiliare pe care Banca Agrară le-a câştigat pe baza legei şi a convenţiilor încheiate. Findcă drepturile şi scutirile, obţinute prin lege şi convenţiuni cu Statul, se identifică cu o anumită valoare imobiliară. Astfel, confiscarea lor devine o călcare a Constituţiunei, o călcare a pactului fundamental care garantează proprietatea ca sacrosantă şi inviolabilă, chiar nici exproprierea neputându-se face decât dacă normele şi măsurile ei sunt înscrise în Constituţie. Evident că guvernul şi Parlamentul liberal au făcut o confiscare, care se pedepseşte — un act neconstituţional cu grave urmări dacă ar servi ca precedent. Intr’adevăr, dacă dreptul de proprietate nu va mai fi respectat şi orice guvern, cu ajutorul unor majorităţi parlamentare docile, poate să confisce proprietatea particulară ,se face, prin aceasta, un act de bolşevism, învăţând massele să nu respecte, la rându-le, proprietatea. Un asemenea act, însă, nu poate fi sancţionat şi promulgat de Regele Ţării. Plici-Priei Plimbările miniştrlor la Ardeal. Înainte de alegeri, liberalii au promis «marea cu sarea", în afară că se lăudau că ne cunosc nevoile Ardealului.10 .* Dela începutul guvernărei, miniştrii cutreeră în lung şi lat Ardealul. Degeaba! D-l Ion Brătianu a recunoscut că habar n’au de nevoile şi suferinţele ardelenilor. La ceaiul parlamentar din Bucureşti d-sa a zis: „Membrii guvernului vor face cât mai dese vizite în toate judeţele ţărei, începând cu Transilvania şi Banatul, ca să se convingă de nevoile reale ale populaţiei*. Dacă de 5 luni, de când toţi — dar absolut toţi miniştrii liberali vizitează de câte 2—3 ori pe săptămână Ardealul şi Banatul, şi nu cunosc nevoile reale ale populaţiei, slabă speranţă că în lunile de vară pe vreme, frumoasă de plimblare, ne-ar cunoaşte. Banii statului se vor cheltui cu automobilele şi călătoria miniştrilor, de prisos. Numai o categorie de oameni vor fi mulţumiţi : rudele d-lor miniştrii ! Au căpătat, de-acu, deslegare să se plimbe... în interes de serviciu... cu automobilele ministerelor. Acordul anglo-francez, întrevederea dintre Lloyd George şi Poincaré a dat rezultate fericite. Acordul anglo-francez se stabileşte nu numai asupra conferinţei din Haga şi asupra despăgubirilor Germaniei ci şi asupra chestiunilor ce trebuiau tranşate special între cele două ţări. Şi, vezi, Doamne, acordul s-a făcut fără preţiosul concurs al d-lui... I. Brătianu, care se credea „arbitrul Europei"!... Expoziţii şcolare de Încheierea anului 11. Expoziţia de lucru şi desen de la liceul de fete «Principesa Elena*. Sâmbătă şi Dumineca au fost expuse în două clase ale liceului de fete «Principesa Elena* lucrurile de mână şi desenurile elevelor liceului de fete şi ale elevelor secţiei normale, cam venite de la Azilul „Elena Doamna" din Bucureşti, îşi urmează cursurile în localul liceului „Principesa Elena". Expoziţia aceasta pe lângă scopul de a arăta vizitatorilor activitatea de lucru manual şi desen a unui an a elevelor liceului şi secţiei normale, a fost destinată unui scop lăudabil şi bine venit Banii, cari s’au încasat din vânzarea lucrurilor, s’au dăruit societăţilor Profilaxia Tuberculozei şi Leagănul. S’a contribuit la acest scop cu lucrurile de mână ale elevelor. Desenurile n’au fost expuse spre vânzare. Expoziţia liceului de feta- Expoziţia liceului de fete, din lucruri de mână şi desenuri, singură ocupa una din clasele liceului. Deşi vezi aproape o uniformitate în lucrurile elevelor, începând de la clasa I-a până la clasa V-a, lucrările conduse de priceperea maestră a d-rei Brănescu, profesoara de lucru manual, de desen şi caligrafie a liceului, lucrările sunt obiecte de o adevărată artă ce merită lauda sinceră a cercetătorului priceput. Expoziţia dovedeşte stăruinţa maes- trei şi silinţa elevelor, încărcată cu tot felul de broderii, dovedeşte că s’a lucrat destul de mult pentru a se putea alege atâtea, încât numai acestea să facă podoaba unei expoziţii. Fiind făcută şi pentru scopul filantropic sus menţionat, s’a dat preferinţă în expunere, broderiilor cari sunt mai căutate de lume, atunci când sunt lucrate cu arta şi îngrijirea elevelor liceului. Şerveţelele,rugătoarele, mijlocurile, cămăşi’a, pe care sunt cusute nenumăratele modele de broderie, a atras atenţia numerosului public care a vizitat expoziţia în cele două zile şi cu prilejul serbării. Condus de însăşi maestra, mi s’au arătat unele dintre ele cari m-au hotărît prin desăvârşirea lor să-mi însemn numele tinerelor d-soare. Am admirat simplitatea cu care elevele Butnar şi Moarcăs din el. II-a au reuşit să facă să se distingă un frumos fugător lucrat richelieu. Apoi o frumoasă cămaşe de zi lucrată de eleva Lucia Voina în rechelieu şi broderie engleză precum şi fugâtorul cu broderie engleză, richilieu şi bobi brodaţi al elevei Olga Rondoleanu m-au făcut să mă minunez de ce pot face încă de-acum aceste eleve. Am văzut şi am admirat cămaşa de zi lucrată de eleva Magda Ursuiescu, mijlocul rotund de masă cu broderie engleză colorată al elevei Ghimbăşean, învelitoarea de pian cu broderie artistică de eleva Paraschiva Cojocar, un şerveţel licheleu cu broderie engleză de eleva Adina Iosif, mai multe şerveţele de ceai lucrate de opt dintre cele mai bune eleve ale clasei V-a, dintre cari Stăniloia, Vătăşan, Lupan, Minea şi Roşculeţ. M’am oprit mai multe minute şi ai fi privitorului Regină lucrat în romburi pe un mijloc de masă. Opera desăvârşită a elevei Deldebiu Venera din cl. la B, a atras privirea şi lauda tuturor vizitatorilor. Elevele Căpăţână Maria şi Râmbeţ Veturia pentru fugătoarele în richeneu cât şi eleva Elena Eftemiu pentru ajutul pe care l-a lucrat. Mi-au fost lăudate de profesoara lor. Maestra de lucru mi-a spus că s-au relevat cu deosebire la lucru, prin bunăvoinţă clasele II-a şi IV-a. Dra Matilda Brănescu mi-a arătat lucrările celor mai bune eleve la desen. Cele din cl. l-a normală au executat lucrările de desen şi caligrafie sub îngrijirea d-rei Brănescu, iar celelalte eleve, sub îngrijirea d-nei Radu şi a d-rei Duşoiu. Elevele sunt: Hortansa Deldebin, Venera Deldebin şi Bobancu din cl. I-a. Din cl. II-a cele mai bune la desen sunt elevele Greceanu, Moarcăş, Butnar, Căpăţână, Pietraru Sanda, Mărgărit şi Bodeanu, Cl. II-a: Georgescu şi Stinghe, Cl. IV-a: Olga Rondolean şi Elena Popa, Cl. V-a: Savu Maria şi Roşcuieţ Elena’. Afară de elevele cl. I-a, cari au lucrat desenul şi caligrafia sub conducerea d-rei Brănescu, celelalte au lucrat frumoasele desenuri după natură sub îngrijirea d-nei Radu şi a d-rei Duşoiu. Elevele cari sub conducerea d-rei Brănescu s’au distins la desen şi caligrafie sunt următoarele: Iorga Florica, Vasilescu Atena, Bănică Iamandescu, Rădulescu Elena, Rădulescu Jana şi Stăniescu Stela. (Va urma), taxele vamalevor fi din nou majorate. D-l Vintilă Brătianu are nevoie de bani mulţi ca să acopere panamaua consolidărei bonurilor de tezaur.