Gazeta Transilvaniei, 1923 (Anul 86, nr. 1-157)
1923-01-02 / nr. 1
Psarlîs 2. GAZETA^TRANSILVANIE. Comemorarea centenarului lui Pasteur la Academia Română împlinirea centenarului naşterei marelui savant al omenirei Louis Pasteur, a fost sărbătorită Vineri, în mod festiv de Academia Română, luând parte la şedința M. Sa Regele, M. Sa Repina, Principele Carol, I. P. S. Sa Mitropolitul primar, membrii guvernului, precum şi un public numeros. D* prof. Onciut, preşedintele Academiei deschizând şedinţa festivă, a spus următoarele: Sire! Academia Română comemorează în şedinţa solemnă de azi, centenarul unuia din cei mai mari oameni ai timpului. Milioane de oameni datoresc acestui învăţat, care a fost Pasteur, viaţa lor, şi aduc azi tributul lor de recunoştinţă adânca. La sărbătorirea marelui geniu francez, Academia Română se asociază din toată inima. v -•«HP*} Sire! Academia Română este fericită de a ţine această sărbătorire sub înalta preşedinţie a Majestăţei Voastre, a Majestăţei Sale Regina şi Principelui moştenitor. Majestatea Voastră, Sire, inaugurând glorioasa Voastră domnie, cu cele mai mari fapte de arme, adăugaţi la această glorie neperitoare şi faptele mari ale păcei. Prin solicitudinea Majestăţei Voastre, s’a înfiinţat la Cluj institutul de istorie naţionala, ale cărui lucrări au şi început să apară. Majestatea Voastră a rezervat, ca premiu, o sumă pentru cea mai bună lucrare asupra lui Tudor Vladimirescu şi epocei sale. Mai departe, d-l prof. Onciul aduce mulţumiri M. S. Regina, marea protectoare a literelor, cât şi A. S. R. Principele Carol, care pune toată râvna în buna reuşită a instituţiilor culturale ce a creat. „Primiţi Sire, Merită Doamnă şi Alteţă regală, asigurarea încredinţărei acrimantelor de adâncă stimă, ce Academia Română şi întreaga ţară vă păstrează". M. S. Benele luând cuvântul, rosteşte următoarea cuvântare: „Scopul şedinţei solemne de astăzi, este de a cinsti pe un om mare de ştiinţă. Este vorba de a cinsti pe un fiu al unei mari naţiuni, prietenă intimă a României, fiu care străluceşte pe cerul ştiinţei franceze, străluceşte şi pe cerul ştiinţei comune, şi care, ca atare, nu mai aparţine numai patriei lui, ci lumei întregi. Am venit cu mare plăcere în mijlocul Domniilor-voastre, împreună cu colegii Mei, să onorăm cum se cuvine memoria acestui mare om. Alţii i-au ridicat monumente de piatră sau de aramă, noi să-i ridicăm uncii de eternă recunoştinţa în inimile noastre, savantului, căruia milioane de oameni îi datoresc viaţa, fiind scăpaţi de el din ghiarele morţei sigure. Să-i aducem prinosul nostru de recunoştinţa din această instituţie, care este strâns legată de sufletul nostru. Dau cuvântul colegului nostru, d-lui prof. dr. Babeş, ca să ne preamărească pe ilustrul Pasteur". D-l prof. dr. Babeş aminteşte viaţa marelui savant Pasteur, care cu invenţiunile sale a revoluţionat ştiinţa, şi a adus binele întregei omeniri. Pasteur se trăgea dintr'o familie săracă, de ţărani cinstiţi, cu mulţi copii. S’a născut la 27 Decembre 1822, şi micul Pasteur era mic de talie, bolnăvicios, purta urmele unui vărsat grav şi era ambiţios. In şcoală tot timpul a avut note mediocre, cu toate că avea o putere de muncă extraordinară. In şcoală a suferit tot timpul de dureri de cap, şi 'ntr’una din zile tatăl lui, îi scria lui Chappuis, filosof și prieten al fiului, ca să-l sfătuiască să nu mai citească atât de mult, că n’o să ajungă filosof; iar într’o scrisoare trimisă lui, îi scria: „Am băut un vin din 1874 care cuprinde multă filosofie". După terminarea şcoalei, începe să se ocupe cu ştiinţa. Numit profesor la un liceu, el începe să se dea ştiinţei fermenţilor. In ce priveşte viaţa fermenţilor, a constatat că fiecare ferment este un individ aparte. Dasa vorbeşte apoi de culturile de microbi şi de combaterea maladiilor ca: turbarea, cărbunele, dalacul, prin metoda Pasteur. Pasteur a lucrat ani de zile, până a găsit tratamentul turbărei. A lucrat fără preget şi fără linişte, căci avea o inimă bună. In ceea ce priveşte tratamentul turbărei, azi, 1 la sută abia de mai sunt turbaţi ! Viaţa lui Pasteur ne arată eforturile,supraumane ale unui om pentru binele şi omenirei. România păstrează tot ce i se cuvine lui Pasteur, care a fost un suprem ajutor al celor însărcinaţi cu controlul sănătăţei publice. Opera lui Pasteur ar trebui să devie nu numai o şcoală înaltă, ci religiunea viitorului. Cine posedă ştiinţa şi arte, are religie, cine nu le posede să aibă numai religie — încheie d-l prof. Babeş. La orele 5 d. a. şedinţa a luat sfârşit. Serbarea şcolară de la liceul „Andrei Şaguna” Eri după amisul la orele 3 juni. a avut loc în sala festivă a liceului „Andrei Şaguna* o frumoasă serbare şcolară de Crăciun, organizată de corpul învăţătoresc al şcoalei primare centrale ortodoxe română de băeţi şi fete cu elevele şi elevii acestei şcoale. Un public românesc foarte numeros a luat parte la această serbare. Sala festivă a liceului „Andrei Şaguna" a fost arh plină. Serbarea s-a început cu „Moş Crăciun", o frumoasă compoziţie de maestrul D. Ghiriac, cântec executat de corul şcoalei primare sub conducerea d-lui profesor N. Oancea. Rând pe rând au urmat apoi punctele din program,creiând prin subiectele lor nevinovate o atmosferă plăcută şi uşoară, nesimţită poate de multă vreme de cei, ce zilnic cuprinşi in vâltoarea necazurilor vieţii rareori au clipe ele seninătate ca cele de eri. Din punctele din program s’au reliefat „Bala Fiorilor" ,simboluaraj de elevele şcoalei primare, „Noaptea Sfântă* piesă teatrală în două acte, localizată de d-l director Radu Prişcu şi „Jocul Pasărelelor" (o altă simbolzare) jucat de elevele cl. II-a şi lV-a primară. Reuşita acestei serbări se datoreşte atât micilor diletanţi cât şi membrilor corpului didactic, care au depus stăruinţi încordate ca această serbare a copiilor să aibă un cât mai deplin succes. Corespondenţă. O donaţie pioasa Pentru credincioşii noştri români ortodocşi din Cristian, jud. Braşov, Dumineca din 11 Dec. 1922, a avut îndoită însemnătate: întâiu pentru însăşi însemnătatea ei bisericească, a doua pentru faptul, că în această zi sfântă am avut mâgăierea sufletească să auzim pentru prima dată sunetul armonios al clopotului celui nou, tras pentru înmormântarea anei copile. Ca peste tot locul, aşa şi la noi, duşmanul secular în anul 1916 ni-a luat din cele 3 clopote, ce aveam, pe ceie 2 mai mici. Timp de 6 ani bserica noastră s’a servit numai de clopotul cel mare, la orice serviciu d-zeesc. Pe lângă aceasta, de câte ori auziam trăgându-se singuml clopot rămas, de atâtea ori ne reaminteam ziua tristă, când ni s’au luat cele două clopote şi când întreg poporul, bătrâni, femei şi copii, priveau cu lacrămi în ochi depărtarea lor din comună. Văzând starea de iude, în care ne găseam, preot şi credincioşi, iubitul şi vrednicul fiu al comunei noastre, neguţătorul Ioan Mihuţ şi soţia sa Ana N. Căproi, au avut creştineasca inspiraţie, ca şi pe spesele lor să comande încă de 13 Sept. a. c. la firma Spireanu din Bucureşti, un clopot în mărime de 228 kgr., în valoare de 15.000 Lei, în amintirea neuitaţilor lor părinţi loan şi Partenie, trecuţi la cele vecinice. Clopotul a sosit în comună abia Sâmbăta, în 10 Dec. 1922. Duminecă, in 11 Dec. a.. c. după terminarea serviciului divin, în prezenţa a numeroşi credincioşi, s’a făcut sfinţirea apei şi s’a cetit rugăciunile pentru sfinţirea lui. A urmat apoi o instructivă predică, rostită de părintele Virgil Pop, care arată, între altele, însemnătatea clopotelor la bisericile noastre, aduce laudă şi mulţămită mariimoşilor donatori, rugând pe bunul Dumnezeu sâ răsplătească cu bine prinosul adus bisericii noastre, prin dărui făcut. La sfârşitul predicii, poporul a răspuns cu aclamări de: „Să trăiască doatorii întru mulţi ani!“ Şi acum, cun dorinţa atât a mea cât şi a credincioşilor mei s’a împlinit, mă simt plăcut îndatorat, ca în numele parohienilor noştri dinCristian, să aduc şi pe calea aceasta profunda mulțumită marinimoşilor dăruitori: loan Mihai şi soţia sa Ana N. Căproi, rugând pe cerescul Părinte, să ţină întru mulţi ani în deplină sănătate trupească şi sufletească, iar banii, ce i-a dat pentru cumpărarea clopotului dăruit, sâ fie, ca o sâmâaţă, căzută pe pământ bun, care sâ producă la timp rod înmiit. Cristian, în 12 Dec. 1922. Alegerea delà Alba-Iulia — O scrisoare a d-lui dr. Moldovan. — D-l dr. Halsr Moldovan, membru in comitetul executiv şi candidat al Partidului naţional la alegerea de senator dela Alba-Iulia, a adresat alegătorilor acestei circumscripţii următoarea scrisoare : Iubiţi alegători, Comedia numită „alegere“ de senator în circumscripţia Alba-Iulia, s’a sfârşit. Cei dela putere au mai lovit odată în faţă dreptatea şi au călcat în picioare dreptul sfânt al poporului, de a-şi alege liber pe cel ce va avea să-l reprezinte în Senatul ţării. Să sperăm că e cea din urmă svârcolirea lor. Ziua mare de răfuială, de piaţă şi răsplată, fiecăruia după vrednicie se apropie. Şi va fi vai şi amar de cei fărădelege. Căldura şi dragostea cu care am fost primit în întreg cercul, însufleţirea d-voastră pentru Partidul naţional şi îndeosebi pentru vrednicul lui conducător, d-l Iuliu Maniu, în numele căruia am venit la d-voastră o dovadă limpede, grăitoare ca poporul român din Ardeal ca şi fraţii din Regat aşteaptă mântuirea lor şi a ţării, singur de la bărbaţii inimoşi grupaţi în Partidul naţional. Şi dacă din alegerile aceste totuşi am ieşit înfrânţie, pentrucă doar niciodată nu şi-a bătut joc o stăpânire uitată de sine, cu mai multă îndrăzneala, de voinţa poporului, ca de data asta. Întocmai ca la mănăstirea Argeşului, ceea ce d-voastră aţi zidit ziua prin votul d-voastră, s’a surpat în noaptea de 47 Decemvrie prin duhurile necurate şi prin cavalerii armaţi şi nearmaşi ai nopţii, cari au falsificat voinţa alegătorilor. Fie că scârba şi revolta sufletelor noastre să fie jertfă îndestulitoare, ca mănăstirea dreptăţii şi cinstei să se înnalţe cât mai curând, alungând pentru totdeauna bufniţele nopţii şi curăţind viaţa obştească a ţării de toate duhurile necurate, cari o pângăresc azi şi ne fac ţara de ruşine în faţa lumii. întors acasă la căminul meu m’am desbrăcat de toată mânia şi revolta, faţă de micii şi marii tirani, cari cu mâni criminale au sfărmat legătura sufletească dintre noi şi nu mi-au îngăduit ca să mă arăt vrednic de încrederea alegătorilor mei. Mi-a rămas numai amintirea zilelor frumoase şi înnălţătoare, petrecute în mijlocul d-voastră, în cursul campaniei electorale. Şi mi-a mai rămas credinţa că, nic jertfă adusă cu gând curat, nu râma fără răsplată. Nedreptatea ce li s’a făcut bravi alegători din circumscripţia Alba-Iu, persecuţiile şi arestările la cari au expuşi o seamă de fruntaşi şi aderi ai Partidului naţional, va grăbi numiprăbuşirea stăpânirei de azi, întemeiat pe ilegalitate, necinste şi furt de ui ! In semnul acesta îmi iau rămas dela toţi bunii prietini, pe cari mi acâştigat în scurtul timp cât am fost mijlocul D Voastră, şi cari au făcut jertfit atât de mult pentru reuşita caii noastre. Cu dragoste frăţească mă despart I iubiţii mei alegători. De cei mulţi, ce m’au votat şi de cei şi mai mulţi, căror voturi li s’au furat. Iertare creştinească şi celor pu//i cari din neştiinţă sau din interese miteriale s’au abătut de astădată din datorie şi au părăsit vremelnic steaj de cinste şi dreptate al Partidului naţional român. Dr. Valeriu Moldovan, fost cond. la Senat în ciearscripția Alba-Iulia. Virgil Pop, paroh rom. ort. Drum nou între Braşov şi Stupini. Mai mulţi proprietari dinStupini au adresat primărei Braşov o cerere în care arătând greutăţile de comunicaţie între Ghimbav şi Stupini pe actualul drum au rugat pe primarul oraşului Braşov sâ se admită tăerea unui nou drum peste moşia nr. 102, proprietatea d lui Peter Scheeser, care consimte la acest lucru. Deoarece proprietarii petiţionari n’au mijloace pentru construirea acestui nou drum, ei au rugat primăria, să le dea ajutorul necesar pentru realizarea proecturi lor. Nr. 1—1923 Strain limit Validarea trădătorului de neamMihăi Péter, nu o putem socoti, de reabilitare mai ales că adunătura mamelucilor avea nici căderea de a reabilita, nici putinţa morală. Este mai mult osândă, care nu se poate ameliora pre gângăveala stângace a trădătorului, faţa d lui N. Iorga, trădătorul a fost lit de mameluci să părăsească tribul pe care o compromites. Trădarea imerii cuini este recunoscută prin măririsirea gurei sale năcâjoasă şi este erenizată în analele Parlamentului printul celui mai mare istoric. Va rămâ o vecinică ruşine şi un blamaj pen partidul care adică interesul său pe interesul patriei şi peste indignarea lu. a unei naţiuni scandalizate. Mihályi Péter, avea promisiunea dlonel C. Brătianu, că la tot cazul va validat. Validarea sa este prin bra? rezultatul compromisului legat în a trecut de Mihayi Gapor şi V. Pellad- Brătianu, pentru predarea Mararăşului partidului liberal. Brătianu ţinut de cuvânt, sfidând astfel, o ţar un neam. Lipsa de demnitate a trădătorul» face şi după validare incompatibil rostul unui deputat, căci a servit marii ţârii după 1 Decemvrie 1318, arată dosarele şi prin urmare, nu vrednic a ocupa un loc în Parlaral Faptul acesta se poate oricând p în discuţie şi sabia lui Damoele anunţă prin demisia incompatibilităţei cu zul trădâtor. Se ştie că prin frauda ordonată ş tronată de fratele trădătorului, Mi Gabor, s’au falsificat listele din S şi întregit cu 3500 vagabonzi, gau orice, pentru a sugruma elementumânesc. Dar nici decorarea, nici darea nu pot face dintr un trădare trebnic, un om de omenie. * Trădătorii şi renegaţii îşi urmează mai lor neconturbaţi: maghiarizează tamarăşul ca în era lui Apponyi Camera Sighetului s’a suprimat pe de învăţător român şi 39 de elevi r mâni sunt expuşi maghiarizărei. In *i d-na Hâszegi, în Şalea d-i Baizs pun ungureşte românilor, iar în Rus d-î Klemâk, iar in Repedea d-na propun ungureşte ruşilor, şi îi mijizează. Şcoala nâllamului,‘ ^Statului/1 vrea să moară şi spre ruşinea de ea e susţinută de turma trădătorilor Drepturile minorităţilor sunt asiga de renegaţi, ovreilor în Sighet sub sionismului maghiar inaugurat de Sisim Fişu, ajutat de Mihăileni, se propune uugureşte în şcolile primare, iar la lceul „Dragoş.Vodă şui-i să susţine celor 80° elevi ovrei o secţie maghiară. Astfel, ţeleg renegaţii sâ conserve caraci maghiar al oraşului Sighet. Cores S’a deschis FAidvlflCIA 3428 I GHEOHGHE GUTEAI if 14. Brașov, Strada Lungă