Gazeta Transilvaniei, 1923 (Anul 86, nr. 1-157)
1923-01-14 / nr. 9
ANUL al LXXXVI-lea n-l 9 NUMĂRUL 1 Leu li «dicţia şi administraţi»A LIBERTATEI BRAŞOV Telefon 226 *do .mament anual 200 lei ffoirtru streinateie 500 lei Amssfarî, reclame, dupa tarif .ti , Braşov, Duminecă 14 Ianuarie 1923 Fondată la 1838 de George Bariţiu Apere în fiecare zot?utern Partida! naţional român, estins asupra intrigei ţări păşeşte pragul noului an In credinţa neclintită că luaţa sa dusă la numele ideii naţionale şi democratice va sfărâma necinstea, frauda, nepriceperea şi ilegalitatea întronată vremelnic la compucerea ţârii, in bac signs vincemns ! nu a silit » „în amicu! vine din toate părţile, el ne pândeşte la masa verde sau ne hărţueşte la graniţă"... „in zilele pe cari le tăîm, ţara are mai multă nevoie de linişte ca oricând“... Acesta este sfatul, pe care o da oficiosul guvernului In faţa evenimentelor ce se petrec la frontiera de vest a ţârii ca şi în faţa situaţiei tulburi, în care se află întreagă Europa. Ciudat lucru însă! Acelaş articol, în care guvernul d-lui Brâtianu dă sfatul de mai sus, este un mozaic compus din cele mai îndrăzneţe atacui şi calomnii la adresa Partidului Iraţional şi a celui ţărănist. La adresa acelor partide aşadar, cari cuprind majoritatea populaţiei româneşti din întreagă ţara , Oficiosul guvernului bruschează şi provoacă, strigând in acelaş timp: fiţi liniştiţi căci prea sunt grele momentele prin cari trecem! Drept dovadă a acestei manopere liberale, reproducem din acelaş număr a! „Viitorului*, următorul pasagiu adresat partidului ţărănist: „gruparea ţărănistă are între fruntaşii ei, nu intre simplii soldaţ , trădători de neam, adune* nitori de minore, excroci de împroprietăriri şi cooperative'*... Şi sâ nu se uite! Această penă de scris încălzit de dragoste liberală poartă edificatorul titlu: „Tâlhari*... Cu astfel de cuvinte împăciuitoare caută oficiosul Brătienilor să asigure liniştea îrn ţară, „în faţa momentelor grele prin cari trecem". Dar nu numai atât! Consecutiv, număr de număr al acestui oficios îşi înteţeşte, într’un mai tot mai greţos, campania de ură împotriva Partidului naţional şi a conducătorilor lui în primul rând. In coloanele „Viitorului“ de Goldiş e mai primejdios arătat decât însuşi Horthy, pentru ţara româneasca. Iar şefului acestui partid, d-lul Iuliu Maniu îi face acelaş ziar, din prilejul sărbătorire! împlinirei al cincizecilea an, cea mai călduroasă urare: „încă o sărbătorire de acest fel şi serbătoritul va fi obligat să iasă din viaţa publică!*... Dar în acelaş fel este tratat nu numai d-l Maniu şi Goldiş ci toţi fruntaşii vieţii politice din Ardeal. Ei, cam în iarna anului 1918 au condus măreaţa adunare de la Alba lulia, unde s-a proclamatoiurea Ardealului cu ţara-mumă, sunt astăzi arătaţi ca elemente mai periculoase decât chiar spionii lui Horthy.... Şi toate acestea le face oficiosul guvernului atunci când „inamicul vine din toate părţile, ci ne pândeşte la masa verde sau ne hârţueşte la graniţe*. E adevărat: „în uleie pe carie trăim ţara are mai multă nevoie de linişte ca oricând*. Dar condiţia creărei acestei hnişti este , în primul rând plecarea din fruntea ei a acelui guvern care, fie din inconştienţă orin reavoinţă, numai ură şi vrajbă seamănă între fii ei. Necuviinţe grisolane ! Cetim în „Epoca11: „Sub titlul: o sărbătorire stranie, oficiosul guvernului Îşi permite o serie de necuviinţe grosolane demne de obrazul patronilor acestei foi la adresa d-lul Iuliu Maniu, şeful Partidului naţional. Nemernică car se complac a duce bună casă cu toţi trădătorii de talia lui Mihaly şi Dragoş, cu toţi revoluţionarii de speţa Jncuieţet comp., cu toţi pungaşii de teapa lui Conciatu şi alţi, a’au dreptul să vorbească în noi un caz. Am spus eri şi o repetăm astăzi — pentru ca să fie bine clarificată citita-jdinea noastră că, în momentele grele prin care nu ce şi ţara nostră în concertul împrejurărilor din Europa, ni trebuie un guvern care sâ aibă încrederea masselor şi autoritate în iggnor ca şi în alt. ro. Politica de partid să amuţească şi toate energiile cinstite şi sănătoase să contribuie la conducerea bârnei Statului român, prin valurile tulburi şi frământate ale politicei mondiale şi pentru clarificarea situaţiei încordate din interior. Un argument mai mult nu apărea pentru teza noastră — incidentele dela granița ungară Nu trebuie dar să încapă îndoială asupra atitudinei ce am adoptat. Trebuie lasă să constatăm, ca guvernai Mircua continuă politica de partid, de ură şi provocaţiune, neţinânt seamă ce seriozitatea mtimentarii, luteţindu-şi campania de calomnii ptin oficiosul sân ia adresa fruntaşilor ardeleni. Această atitudine dublă a guvernului— pe de sparte tăcând an apel ipocrit la încetarea luptelor politice, iar pe de aita înteţind campania sa de provocaţiuni — ne dl de bănuit tn considerarea măsurilor ce ia sau are de gând sâ ia, in legătură sau justificându-ie pe tema incidentelor dala graniță. Trebuie înainte de toate să constatăm că guvernul Brâtianu, s’a grăbit sâ dea o largă publicitate acestor incidente — dând comunicate oficiale. Ceeace este însă foarte curios, constatăm ‘ o contrazicere între unele declaraţiuni ale miniştrilor, comunicatele oficiale şi comunicările comandamentului grănicerilor — contrazicere pe care noi o constatăm cu o vădită surprindere, deoare-ce nu este permis să se producă confuziune în public până şi in această gravă chestiune — mai ales că în satele din jurul Braşovului, s’a cetit deja ordinul de chemare sub arme a şase contingente. Deci, nu este a se trece uşor peste acest fapt surprinzător, aşa cum vorbesc, de d. Iuliu Maniu. Preşedintele Partidului naţional poate să aibe prietenia maghiarilor de treabă, dar în nici un caz nu întinde mâna trădătorilor de neamț. Ceea-ce provoacă confuziune sunt două declaraţiuni categorice în „Adevărul" "ale d-lor generali Olteanu şi Moşoiu, cari desmiat fără ocolire incidentele dela graniţă — în timp ce telegramele oficiale dela Budapesta anunţă declaraţiile în Cameră şi în presă ale ministrului preşedinte ungar Bethlen, care desmint şi ele incidentele de la graniţă. Este oare, din nou, repetarea situaţiei când cu descoperirea atentatului împotriva Suveranilor, care a fost desminţit de la Budapesta de guvernul ungar şi afirmat de Poliţia de siguranţă din Bucureşti şi de presa oficioasă. Şi atunci s’au anunţat demersuri la Budapesta , fără să se mai comunice răspunsul guvernului ungar, aflând numai comunicările acestuia în presa streină. Nu vrem să tragem concluziuni din constatările ce facem, fiindcă aşteptăm încă lămuririle guvernului şi rezultatul demersurilor sale la Budapesta. Vom înregistra însă mai jos ultimul document oficial publicat şi vom sublinia contrazicerile aşa cum le-am indicat mai sus. Guvernul va avea să dea apoi lămuriea, absolut necesară, lămurire cerută de opiniaf- public ... îngravată de posibilitatea folositei ■momentelor crizei europene în scop de politică internă de partid, ceei ce nu ziceţi* vă nu este copubl să fac ■ partid*t Uberar convinși ft-nc-iă »» s’a dat înapoi dela ori ce pet pentru apărarea intereselor sale. Ar fi un joc periculos şi o nebune criminală." Nu crem să credem că pănă şi aceasă ncepote permite guvernului de uz". Contraziceri ciudate* Se ştie că guvernul a publicat comunicate oficiale prin care afirma că la graniţă, în dreptui Aradului, o trupă de soldaţi maghiari au încercat să‘forţeze trecerea pe la pichetul Nr. 10. Deşi comunicatul comandantului grănicerilor vorbea numai de atacul de către unguri a pichetului Nr. 10, comunicatul guvernului precizează că a fost „o trupă de soldaţi maghiari care a trecut din nou frontiera căreia. Un membru al guvernului — scrie „Adevărul" fără să precizeze numele — a spus unui redactor al ziarului numit că „ atacul de alaltăeri a fost organizat de armata regulată a Ungariei“. Deci casus belli. . Situația este, după cum o prezint guvernul, foarte gravă. Ce se întâmplă, însă? Doui generali, dintre cari anul d- ministru Moşoiu, au făcut declaraţii categorice la Oradeamare, că ştirile lansate nu sunt exacte. Generalul Moşoiu a declarat, într’un cerc de prietini, că ştiile sosite de la Arad nu sunt exacte. Generalul Olteanu, comandantul diviziei a 17-a din zona de război a dela Oradea*mare, a făcut o identică declaraţie unui redactor al „Adevăului*. Faptele nu trebuesc luate cu uşurinţă. Din informaţiunile ce m-am putut lua dela Arad, nu ni s’a transms nici una alarmantă. Lumea nu ştie de incidentele dela graniţă, la câţiva kilometri de Arad, de cât din ziarele bucureştene. Drin circulaţia trenurilor prin Arad* Curtici — nici o perturbare!... Apoi, un nou fapt, s’a produs: tot in ziarul „Adevărul* se publică declaraţiile unui ministru sau ni se spune cine este privitor la alarma produsă la Ardeal. „Nu este nici un motiv de nelinişte. Alarma a fost fără rost şi a fost provocată de ordonanţa nesăbuită a autorităţilor din Oradea-Mare. „Ordonanţa a fost dată fără ştirea guvernului iar cei vinovaţi vor fi pedepsite. Ce sâ credem din toată această confuziune. Comunicatele oficiale, veţi zice. Da, dar atunci ce interes au să le desmintă înşişi miniştrii? Declaraţiile din Camera ungara Peste această nedumerire, se adaogă aceea provocată de necomunicarea răspunsului guvernului maghiar la demersurile guvernului român,pe câm la Budapesta,în Cameră, ministrul preşedinte desminte incidentele de la graniţă. Iată comunicarea telegrafiei oficială pe care o publică ziarele: Budapesta, 11. — In şedinţa de azi a parlamentului, deputatul Emil Naghy a interpelat guvernul în privinţa situaţiei interne şi externe a Ungariei. Imediat după interpelare, primul ministru contele Bdhlen, a luat cuvântul făcând un lung expozeu. Primul ministru, vorbind despre situaţia externă a Ungariei, a spus : Menţiunile Ungariei* .Atât naţiunile vecine cât şi restul popoarelor din Europa sunt alarmate că Ungaria nutreşte sentimente războinice şi sa pregăteşte de atacuri. Acesta zvonuri sunt tendenţioase şi neadevărate Eu le desmint de aci, de la tribuna parlamentului. Nu urmărim nici atacări şi nu avem nici intenţiini războinice-Vetinii noştri ştiu că au putere mai mare decât noi. Noi avem o datorie să dăm o mână prietenească, tuturor naţiunilor cari de asemeni ne întind mâna prieteneşte".Demersurile celor douâ Antante-Contele Bethlen, continuând să vor- 0 CONFUZIUNE CE TREBUIESTE Rt.S’PITA fiBSsmssSBB mumt Ce se petrece la graniţa româno-ungara? Presa bucureştiană publică decîaraţiani ministeriale cari contrazic cumunîcateie^lîFdaSe. ' • ■ . /. Declaraţiile contelui Bethlen- •— Guvernul e dator să publice răspunsul dela Budapesta. Concentrare de grope Lanseze în Tracia Constantinopol. (Rudor). — Pentru a împiedeca o ciocnire între Grecia și Turci, au fost concentrate în Tracia oriental puternice detașamente franceze.