Gazeta Transilvaniei, 1923 (Anul 86, nr. 1-157)

1923-01-14 / nr. 9

ANUL al LXXXVI-lea n-l 9 NUMĂRUL 1 Leu li «dicţia şi administraţi»­­A LIBERTATEI BRAŞOV Telefon 226 *do .mam­ent anual 200 lei ffoirtru streinateie 500 lei Amssfarî, reclame, dupa tarif .ti , Braşov, Duminecă 14 Ianuarie 1923 Fondată la 1838 de George Bariţiu­ Apere în fie­care z­­ot?­utern Partida! naţional român, estins asupra intrigei ţări păşeşte pragul noului an In credinţa neclintită că luaţa sa dusă la nu­­mele ideii naţionale şi democratice va sfărâma necinstea, frauda, nepriceperea şi ilegalitatea întronată vremelnic la compucerea ţârii, in bac signs vincemns ! nu a si­­­lit » „în amicu! vine din toate părţile, el ne pândeşte la masa verde sau ne hăr­­ţueşte la graniţă"... „in zilele pe cari le t­ăîm, ţara are mai multă nevoie de linişte ca ori­­când“... Acesta este sfatul, pe care o da ofi­ciosul guvernului In faţa evenimentelor ce se petrec la frontiera de vest a ţârii ca şi în faţa situaţiei tulburi, în care se află întreagă Europa. Ciudat lucru însă! Acelaş articol, în care guvernul d-lui Brâtianu dă sfatul de mai sus, este un mozaic compus din cele mai îndrăzneţe atacui şi calomnii la adresa Partidului Iraţional şi a celui ţărănist. La adresa acelor partide aşa­dar­, cari cuprind majoritatea populaţiei româneşti din întreagă ţara­ , Oficiosul­ guvernului bruschează şi pro­voacă, strigând in acelaş timp: fiţi li­niştiţi căci prea sunt grele momentele prin cari trecem! Drept dovadă a acestei manopere li­berale, reproducem din acelaş număr a! „Viitorului*, următorul pasagiu adre­sat partidului ţărănist: „gruparea ţără­nistă are între fruntaşii ei, nu intre sim­plii soldaţ , trădători de neam, adune* nitori de minore, excroci de împroprie­tăriri şi cooperative'*... Şi sâ nu se uite! Această penă de scris încălzit de dragoste liberală poartă edificatorul titlu: „Tâlhari*... Cu astfel de cuvinte împăciuitoare caută oficiosul Brătienilor să asigure li­niştea îrn ţară, „în faţa momentelor grele prin cari trecem". Dar nu numai atât! Consecutiv, nu­măr de număr al acestui oficios îşi în­teţeşte, într’un mai tot mai greţos, cam­pania de ură împotriva Partidului na­ţional şi a conducătorilor lui în primul rând. In coloanele „Viitorului“ d­e Gol­­diş e mai primejdios arătat decât însuşi Horthy, pentru ţara româneasca. Iar şe­fului acestui partid, d-lul Iuliu Maniu îi face acelaş ziar, din prilejul sărbătorire! împlinirei al cincizecilea an, cea mai călduroasă urare: „încă o sărbătorire de acest fel şi serbătoritul va fi obligat să iasă din viaţa publică!*... Dar în acelaş fel este tratat nu nu­mai d-l Maniu şi Goldiş ci toţi frunta­şii vieţii politice din Ardeal. Ei, cam­ în iarna anului 1918 au condus măreaţa adunare de la Alba lulia, unde s-a­ pro­clamat­oi­urea Ardealului cu ţara-mumă, sunt astăzi arătaţi ca elemente mai pe­riculoase decât chiar spionii lui Horthy.... Şi toate acestea le face oficiosul gu­vernului atunci când „inamicul vine din toate părţile, ci ne pândeşte la masa verde sau ne hârţueşte la graniţe*. E adevărat: „în uleie pe cari­­e trăim­­ ţara are mai multă nevoie de linişte ca oricând*.­ Dar condiţia creărei acestei hnişti este , în primul rând plecarea din fruntea ei a acelui guvern care, fie din inconştienţă orin reavoinţă, numai ură şi vrajbă sea­mănă între fii ei. Necuviinţe grisolane ! Cetim în „Epoca11: „Sub titlul: o sărbătorire stranie, ofi­ciosul guvernului Îşi permite o serie de necuviinţe grosolane demne de obrazul­­ patronilor acestei foi la adresa d-lul Iuliu Maniu, ş­eful Partidului naţional. Nemernică car­ se complac a duce bună casă cu toţi trădătorii de talia­­ lui Mihaly şi Drago­ş, cu toţi revoluţionarii de speţa Jncuieţ­et comp., cu toţi pun­gaşii de teapa lui Conciatu şi alţ­i, a’au dreptul să vorbească în n­oi un caz. Am spus eri şi o repetăm astăzi — pentru ca să fie bine clarificată citita-­j­dine­a noastră că, în momentele grele prin­­ care nu ce şi ţara nostră în concertul împrejurărilor din Europa, n­i trebuie un guvern care sâ aibă încrederea masselor şi autoritate în i­gg­nor ca şi în a­lt. ro. Politica de partid să amuţească şi toate energiile cinstite şi sănătoase să contribuie la conducerea bârnei Statu­lui român, prin valurile tulburi şi fră­mântate ale politicei mondiale şi pentru clarificarea situaţiei încordate din interior. Un argument mai mult nu apărea pen­tru teza noastră — incidentele dela granița ungară Nu trebuie dar să­­ încapă îndoială asupra atitudinei ce am adoptat. Trebuie lasă să constatăm, ca guver­nai Mircua continuă politica de partid, de ură şi provocaţiune, neţinânt­ seamă ce seriozitatea mtimentarii, luteţindu-şi campania de calomnii ptin oficiosul sân ia adresa fruntaşilor ardeleni. Această atitudine dublă a guvernului— pe de sparte tăcând an apel ipocrit la încetarea luptelor politice, iar pe de aita înteţind campania sa de provocaţiuni — ne dl de bănuit tn considerarea măsuri­lor ce ia sau are de gând sâ ia, in le­gătură sau justificându­-ie pe tema inci­dentelor dala graniță. Trebuie înainte de toate să constatăm că guvernul Brâtianu, s’a grăbit sâ dea o largă pu­blicitate acestor incidente — dând comunicate oficiale. Ceeace este însă foarte curios, constatăm ‘ o contrazicere între unele decla­­raţiuni ale miniştrilor, comunica­tele oficiale şi comunicările­ co­mandamentului grănicerilor — contrazicer­e pe care noi o con­statăm cu o vădită surprindere, de­oare-ce nu este permis să se producă confuziune în public până şi in această gravă chestiune — mai ales că în satele din jurul Braşovului, s’a cetit deja ordinul de chemare sub arme a şase contingente. Deci, nu este a se trece uşor peste acest fapt surprinzător, aşa cum vorbesc, de d. Iuliu Maniu. Preşedintele Partidului naţional poate să aibe prietenia maghiarilor de treabă, dar în nici un caz nu întinde mâna tră­dătorilor de neamț. Ceea-ce provoacă confuziune sunt două declaraţiuni categorice în „Adevărul" "ale d-lor generali Olteanu şi Moşoiu, cari desmiat fără ocolire incidentele dela graniţă — în timp ce telegramele ofi­ciale dela Budapesta anunţă de­claraţiile în Cameră şi în presă ale ministrului preşedinte ungar Bethlen, care desmint şi ele in­cidentele de la graniţă. Este oare, din nou, repetarea situaţiei când cu descoperirea atentatului împotriva Suveranilor, care a fost desminţit de la Buda­pesta de guvernul ungar şi afir­mat de Poliţia de siguranţă din Bucureşti şi de presa oficioasă. Şi atunci s’au anunţat demersuri la Budapesta , fără să se mai comunice răspunsul guvernului ungar, aflând numai comunicările acestuia în presa streină. Nu vrem să tragem concluziuni din constatările ce facem, fiind­că aşteptăm încă lămuririle guvernului şi rezultatul demersurilor sale la Budapesta. Vom înregistra însă mai jos ultimul docu­ment oficial publicat şi vom sublinia contrazicerile aşa cum le-am indicat mai sus.­ Guvernul va avea să dea apoi lămuriea, absolut necesară, lămu­rire cerută de opiniaf- publi­c ... în­­gr­­­avată de posibilitate­a folositei ■momentelor crizei europene în scop de politică internă de partid, ceei­ ce nu ziceţi* vă nu este copu­­b­l să fac ■ partid*t Uberar convinși ft-nc-iă »» s’a dat înapoi dela ori ce pet pentru apăr­area intere­selor sale. Ar fi un joc periculos şi o nebu­n­e criminală." Nu crem să credem că pănă şi aceas­ă n­­­ce­po­te permite guvernu­lui de uz". Contraziceri ciudate* Se ştie că guvernul a publicat comu­nicate oficiale prin care afirma că la graniţă, în dreptui Aradului, o trupă de soldaţi maghiari au încercat să‘forţeze trecerea pe la pichetul Nr. 10. Deşi comunicatul comandantului grăni­cerilor vorbea numai de atacul de că­tre unguri a pichetului Nr. 10,­­ co­­municatul guvernului precizează că a fost „o trupă de so­lda­ţi maghiari care a trecut d­in nou frontiera căreia. Un­­ membru al guvernului — scrie „Adevărul" fără să precizeze numele — a spus unui redactor al ziarului numit că „ atacul de alaltăeri a fost organizat de armata regulată a Ungariei“. Deci casus belli. . Situația este, după cum o prezint­ guvernul, foarte gravă. Ce se întâmplă, însă? Doui generali, dintre cari anul d-­ ministru Moşoiu, au făcut declaraţii categorice la Orad­ea­­mare, că ştirile lansate nu sunt exacte. Generalul Moşoiu a declarat, într’un cerc de prietini, că ştiile sosite de la Arad nu sunt exacte. Generalul Olteanu, comandantul di­viziei a 17-a din zona de război a dela Oradea*mare, a făcut o identică­ declaraţie unui redactor al „Adevă­ului*. Faptele nu trebuesc luate cu uşu­rinţă. Din informaţiunile ce m-am putut lua dela Arad, nu ni s’a transm­s nici una alarmantă. Lumea nu ştie de inci­dentele dela graniţă, la câţi­va kilo­metri de Arad, de cât din ziarele bu­­cureştene. Dr­in circulaţia trenurilor prin Arad­* Curtici — nici o perturbare!... Apoi, un nou fapt, s’a produs: tot in ziarul „Adevărul* se publică declaraţiile unui ministru sau ni se spune cine este privitor la alarma produsă la Ardeal. „Nu este nici un mo­tiv de nelinişte. Alarma a fost fără rost şi a fost pro­vocată de ordonanţa nesăbuită a au­torităţilor din Oradea-Mare. „Ordonanţa a fost dată fără ştirea guvernului iar cei vinovaţi vor fi pe­­deps­ite. Ce sâ credem din toată această con­­fuziune. Comunicatele oficiale, veţi zice. Da, dar atunci ce interes au să le desmintă înşişi miniştrii? Declaraţiile din Camera ungara Peste această nedumerire, se adaogă aceea provocată de necomunicarea răspunsului guvernului maghiar la de­­mersurile guvernului român,pe câm­ la Bu­dapesta,în Cameră, ministrul preşedinte desm­inte incidentele de la graniţă. Iată comunicarea telegrafiei oficială pe care o publică ziarele: Budapesta, 11. — In şedinţa de azi a parlamentului, deputatul Emil Naghy a interpelat guvernul în privinţa situaţiei interne şi externe a Ungariei. Imediat după interpelare, primul mi­nistru contele Bdhlen, a luat cuvântul făcând un lung expozeu. Primul ministru, vorbind despre situa­ţia externă a Ungariei, a spus : Menţiunile Ungariei* .Atât naţiunile vecine cât şi restul po­­­poarelor din Europa sunt alarmate că Un­garia nutreşte sentimente războinice şi sa pregăteşte de atacuri. Acesta zvonuri sunt tendenţioase şi neadevărate Eu le desmint de aci, de la tribuna parlamentului. Nu urmărim nici atacări şi nu avem nici intenţiini războinice-Vetinii noştri ştiu că au putere mai mare decât noi. Noi avem o datorie să dăm o mână prietenească, tuturor naţiunilor cari de asemeni ne întind mâna prieteneşte".­­Demersurile celor douâ Antante-Contele Bethlen, continuând să vor- 0 CONFUZIUNE CE TREBUIESTE Rt.S’PITA fiBSsmssSBB mumt Ce se petrece la graniţa româno-ungara? Presa bucure­şti­ană publică d­ecîaraţiani ministeriale cari contrazic cumunîcateie^lîFd­aSe. ' • ■ . /. Declaraţiile contelui Bethlen- •— Guvernul e dator să publice răspunsul dela Budapesta. Concentrare de grope Lanseze în Tracia Constantinopol. (Rudor). — Pentru a împiedeca o ciocnire între Greci­a și Turci, au fost concentrate în Tracia orienta­l puternice detașamente franceze.

Next