Gazeta Transilvaniei, 1924 (Anul 87, nr. 1-149)
1924-01-02 / nr. 1
OL ml OXXXYII-Îea nl 1 . ■*» nasstssmur* tauctmg Admittstsrfttu MATA LIBERTATE! BRAȘOV Telefon 226 Abonament enual 360 Iei Urniră ?ireJn«fo4' S00 lei Ahtiaturi, reolomp, după larii Fondată la 1888 de George Banțiu Apare de trei ori pe săptămână &SOYj Miercuri 2 Ianuarie 1924 Fără o pre^ * ațioimhi^cînstită și democratică, un popor im va da niciodată măsura însuşirilor lui culturale şi apolitice. E ca şi cum ar grăi prin gura streinului. Modificarea Biserica ortodoxă, în faţa nevoilor imperioase aie vieţii, e înţeles — şi spre lauda ei, nu prea târziu — că trebuie să-şi adapteze instituţiunile, fără să modifice bineînţeles doctrina, care este sufletul religiei. Acest sens îlere cel puţin modificarea calendarului, votată în zilele trecute de Senet. Unificarea celor două calendare ale lamei creştine căci asta e ţinta reformei aduse — a fost o dorință veche a tuturor oamenilor de bine din această ţară. Statul nostru, în urma situaţiei sale geografice, este prins în angrenajul vieţii apusene. E o stare fiplică ce rai se maî poate desfiinţa, chiar de om voi-o; şi nu este nici un motiv ca s’o vrem. In fata realitătei, ne* v oi rămâne prin urmare un singur lucru cuminte : să ne adaptâm. Se ştie ca perioada industrială, la care am intrat binişor şi noi, cere o mujica continuă şi ritmică , înmulţirea zilelor de luteru, dar în acelaş timp reducerea orelor de muncă. In a'!'««! fel se ţine în pace !«te sufleteşti ale muncitorului — care tinde să fie cât mai multă vreme liber, ca să scape de maşina care-1 robeşte — şi condiţiile tehnice ale producţiunei. Poporul nostru o sufleteşte prea puţin pregătit pentru acest aştern de muncă. Ţăranul dela şea lucrează vara câte 14—16 ore pe zi, iar în timpul iernei abia 2—3 ore, de cele mai multe ori nimic. O muncă discontinuă şi inegală. Visătorul şi contemplativul cioban dela munte, evident e şi mei puţin pregătit pentru munca ce ni se va cere tot mai imperios de aci înainte. Pe de aită parte, ţăranul nostru, cu mijloacele lui primitive, n’a putut supune iacă nici o forţă a naturei. Nu ştie să lupte împotriva secetei, căci n’ere leac nici măcar pentru şoriceii de câmp, cari îi distrug semănătură. Neputincios în faţa naturei, el îşi îndreaptă şi astăzi, ca şi strămoşul său roman de acum două mii de ani, privirile rugătoare spre cer, aşteptând ploaia binefăcătoare sau cerând ca grindina să se abată in alte pliţi. N'a învăţat încă să nu caute pe Dumnezeu dincolo de podişul cu stele, ci să-l caute un suflet. Ţăranul român este sclav al forţelor naturel, pentru ce, sub raportul intelectual, a rămas aceleş sclav al aparenţelor. Se mai cinstesc încă la ţară atâtea zeităţi înfricoşate şi răzbunătoare — nu în cadrul bisericei, bineînţeles — a căror origina trebuie căutată la divinităţile campestre de pe malul Tibrnini. Această perioadă a descântecelor cu formule magice, ar fi vremea să se isprăvească. Despărţirea nu e uşoară, căci trebuie să părăsim o lume plină de poezie, pentru a ne pierde in temul fabricilor... Hosfo*l£, tocmai bi calendarului această muncă anevoioasa, reformări duse, în primul rând, pe sine, înţelegem o reformare a instituţiunilor — corpul bisericei — doctrina lui Christos corespunzând spiritului vreme! noastre, mai bine decât oricărei epoci. Soluţiile se vor găsi uşor, dacă vor fi căutate în mod sincer. Deocemdată ţinem să spunem că unificarea calendarului este numai un început modest şi că lumea aşteaptă să vină şi celelalte reforme, îndeosebi aceea a educaţiei clerului.. C. Pentru abonaţii „GAZETEI TRANSILVANIEI" Ca începutul noului an H 24 adresăm tuturor prietinilor şi binevoitorilor noştru un călduros apel, ca să aflrmna ca noi mai organ de publicitate românesc, ziarul „Gazeta Transilvaniei". Abonamentul pe un an este de 360 lei, pe V2 an 200 lei, pe V4 de an 100 lei, plătindu-se abonamentul anticipativ. Pe vechii abonaţi îi rugăm cu insistenţă să-şi achite restanţele şi să-şi reîooiască abonamentul necondiţionat în cursul lunii ianuarie pentru a nu fi nevoiţi a întrerupe trimiterea ziarului. Cheltuelile pentru editarea şi redactarea ziarului urcându-se pe zi ce merge, numai prin achitarea la timp a restanţelor şi a abonamentului putem asigura apariţia regulată, deocamdată încă de 3 ori la săptămână, a ziarului. Apelăm cu deosebire la membrii Partidului naţional de pretutindeni să vină în ajutorul presei naţionale prin câştigarea de abonaţi noi, ca să putem duce lupta la bun sfârşit Vacanţe parlamentare, in şedinţa de ori a camerei s’a primit budgetul şi îndiscuţia specială. După votarea budgetului camera a luat vacanţă până în 29 Ianuarie. Senatul şi-a ţinut ultima şedinţă Duminecă luând vacanţa până în 28 Ianuarie. Biblioteca Judeţeană ASTRA *P 1196* Partidul naţional român îşi spoiie centul privitor la ruguel general "al ţârei — Un magistral discurs alUni Mihai Popovici, fost ministru şi ad-interim la finanţe. — In dezbaterile bugetului general al ţârei, Partidul naţional român şi-a spus cuvântul său prin glasul autorizat al oratorilor săi din Cameră. După magistrela analiză făcută de d-nul Lapadetu, după caustica şi volubila vorbire a d-lui prof. Ioan Lupaş, apoi după vigurosul atac al tânărului deputat dr. Victor Moldovan , a urmat la cuvânt d- Mihai Popovici, care într’un discurs memorabil de 3 ore, în atenţiunea generală a Camerei, subliniat de aplauze pentru obiectivitatea şi frumuseţea expunerei şi a documentărilor, a arătat cum înţelege partidul naţional rostul dezbaterilor problemei financiare şi a precizat punctul de vedere al acestui partid. Dacă, prin exaspe- situaţiei în care se af ,l ă l Vintilâ Brătîanu, acesta nar fi «rut ma rorsujiîoT .»» î...p“nea ia am fivrut prilejul să auzim pe predintele Partidului naţional român. D lallu Maniu a fost împiedicat să vorbească la cererea expresă a doi ministu de finanţe — sub pretextul unei obişnuinţe din trecutul parlamentului din Bucureşti , dar din pricina realei temeri, că prestigiul său şi al guvernului ar est mai micşorat, după ce ţara ar fi cunoscut şi cuvântul autorizat al preşedintelui Partidului naţional român. Magistralele discursuri ale d-lor Lapedatu şi Mihai Popovici vor rămâne, însă, ca o manifestare de înaltă preocupare, după cum criticele caustice ale cuvântărilor celorlalţi oratori ai Partidului naţional eu complectat şi restabilit adevărurile spuse despre poliţia îngustă a guvernului de azi. Este regretabil că, după ce s’a produs înaljâtoarea manifestaţie ce constitue dezbaterea făcută bugetului de către Partidul naţional şi de celelalte partide de opoziţie , ministrul de finanţe a venit cu un şir întreg de calomnii, laăsând să sa producă dovada lor fiindcă nu o avea. Şi cu toate că d-l Maniu Jinau sâ spulbere acest afirmaț uni calomnioase, d-l ministru de finanțe și majoritarii săi au împiedecat să se proclare lumina adevărului. Se "înșeală "să, daca cred că se poate perpetua această simtUind acestea, credem că nu ace nevoie să mai insistăm asupa atitudinei d-nului Vintilă BrătPu, , ym da aci un rezumat suceai discursului rostit de d-l M.hî Popoviei, — după cum ni este t3nsiTÎ*s corespondentul nostn d^* București — găsind tate elementele de zdro- 5?re a'celomnîlor ce s’au aruncat pa ^u)ui naţional fi critica superior^ a PoliîiceL guvernului, r«ro rl^ cum a încheiat fi un* incurs, a transformat formula „totul pentru popor, nimic contra lui“ în „totul pentru partid, nimic contra partidului*. D-l Mihai Popovici face, în introducere, comparație î tre buget — cifre a căror valoare nu e numai abstractă fiindcă au şi un interes sufletesc — şi psihologia ţării. In cifre se oglindeşte şi starea sufletească a poporului nostru : energia, capacitatea la producţie, starea de încurajare sau una de deprimare. Arată că în afară de materiaismul rgid ce preocupă pe specialişti, când examinează un buget, şi idealismul are o largă parte. Bugetul artificiel ce ni se prezintă pe 1924 corespunde unei întregi vieţi politice aşezate pe baze amilale. firile şi îi. sgaciaj ţara hoasnă e sunt^nevrofe sa dea masselor dreptul de control şi de participare intensă la viaţa politică. In contra acestei mişcări a’a aşezat de a curmezişul partidul liberal care, falsificând rezultatele reprezentaţiunei naţionale, a surpat temeliile democraţiei şi a compromis progresul ţârii. Disarmonia politica şi haosul în care trăim ne dovedesc nenorocitele roads ale acestei atitudini. Massele nu sunt lăsate să reacţioneze şi să se manifesteze şi, în halul la care ne-au adus guvernanţii noştri, e drept că reacţiunea lor ar putea să fie atinsă de acest sentiment general de exasperare. Menţinerea stârei de asediu 5 ani după unire, recunoaşte tocmai starea anormală. Azi guvernarea nu se sprijină decât pe concursul măsurilor extreme şi excepţionale. Sub România Mare exact ca şi înainte, naţionalitatea care de la soartă ar fi să fie independentă, îşi păstrează acelaş loc de naţie tolerată în nouile provincii. furile aduse In fără erau consumate cu uşurinţă şi vânduta cu preţuri necorespunzâtoire de favor şi fără control. Oreşala cea mare era că sumele încasate drept contravaloare a mărfurilor nu serveau In chiverniseala bonardor de tezaur. Gtossa de ravitailere şi depozitele de mărfuri create în ţară, prin bonurile de tezaur iscălite de liberali, a fost primiţi teren de afaceri pentru actualii guvernanţi. . D-l Vintilă Brătianu: afirmă că sub acel guvern s’au depus 350 milioane din contravaloarea acestor mărfuri. Dl Mihai Popovici: arată inadmisibilitatea compensărei celor câteva sute de ^milioane cu contravaloarea de miliarde a bonurilor de tezaur. Acea gestiune scapă de controlul mî. .1— / * r . . .1 v ' » - ’ - - , j tMMS, dusa independent de el. Artificialitatea politică ţi Insă aăto«apa» economică Artificialitatea politică se restrânge şi asupra vieţei economice. Criza prin care trecem, datorită acestei artificialităţi, are 2 aspecte: este criza de credit şi criza de numerar, ambele lucrând pentru eternizarea haosului economic. Vinovaţii sunt guvernanţi actuali Bonurile de tezaur au fost risipite sub guvernul liberal din 1919. Prima speculaţiune prin împrumuturi pe bonuri de tezaur în aur a fost inaugurată de dl Ion Brătianu care, la Paris, pe vremea coreferenţei, împărţea ţară control serios asemenea bonuri de tezaur comisiunei de ravitailere. Toate calculele acestui fel de împrumuturi se bazau pe urcarea leului. Măr gine e vinovat de abuzul schimbului coroanelor. Chestiunea schimbului coroanelor priveşte guvernul central Consiliul dirigent a cerut şi a a tras repetat atenţia asupra urgenţei resolvirei acestei probleme monetare, dezastruoase special pentru Ardeal. In Ianuarie 1919 nu erau mai mult de 2 jumi. miliarde coroane şi dacă nu ar fi fost reaua voinţă a Băncei Naţionale, şi sar fi schimbat mai de mult, statul nu ar fi avut de preschimbat mai târziu 8 miliarde coroane,, şi Ardealul nu ar fi trecut prin criza dezastruoasă a distrugerii capitalului său mobiliar. Chiar şi soluţia propusă de Consiliul dirigent a preschimbărei cu alte bilete era mai fericită încât ar fi pus capăt controoor. 0 calomnie. D-l Vintilă Brătian firmă că marea paguba ferită de stat a fost urma ştampilărei cor mai albe. D l Mihai Popovici plică cum aceste cor albe cât şi cele albe erau egal îndreptăţite de Banca austro-ungari ele circulau în popor nerecunoaşterea lor ai însemnatsărăcirea unii posesori cari primiseră ceste bilete în circulaţie bune. Desfide pe pr ministru de finanţe mân să fi îndrăznit a dlara cele 200 milioi coroane albe de nule. cc