Gazeta Transilvaniei, 1929 (Anul 92, nr. 1-135)

1929-01-03 / nr. 1

Paul al XCII-lea. Nr. 1 NDMARl îf 2 L braşov Joi 3 Ianuarie 1929 aâiottt fi Administraţia - i'l4»A LIBRETATEI BRAŞOV. - TELEFON 223, anual 860 lei, sireinătate 800 lei. Anunţuri, reclame, după tarif. fondată la jjJJJjJ de George Bariţili \ Prin tine însuţi, cetâţene, şi pentru x ■» *. J A _ ■ tins. la libertate, legalitate si cinste. Apare de tm on pe sàpt&mânà : ■73—MM— Barms Popularitatea m i Partidului naţional-ţărănesc. Bugetul Nomite impozite. Propaganda liberala Alegerile parlamentare au dovedit cu prisosinţă, că popularitatea partidului naţional-ţărănesc nu e o legendă ci o realitate indiscutabilă „ Poporul a fost cu acest partid înainte de alegeri, a mers cu ei în alegeri, șiva rămâne cu ei atâta vremecât caracterul lui democratic nu va suferi alterare. Guvernul de la care ţara așteaptă mult bine și îndeosebi întronarea ordinei și a respectului de lege, este numai la în*ceputul lucrărilor sale. Ce ne-a dat până astăzi, sunt libertăţile, de cari, sub celelalte guvernări nu ne-am putut bucura. Şi e bugetului anului 1929 un buget echilibrat, cumpănit, care să asigure nu numai funcţiunea regulată a organismului de stat ci să facă posibilă şi încheereaîmprumutului extern, . .A . ■ . i v , a ui a vjw Liait; viaţa eCanouilCu cstării nu se poate aşeza pe temelii solide. Guvernanţii de până ori au şi început însă cu cârtiri şi cu răspândiri de svonuri, că ţara e nemulţumită cu actualul guvern şi că popularitatea partidului naţional ţărănesc începe să se macine. Cinismul şi ipocrizia liberalilor merge până ea o supremă neruşinare. Ei au provocat stările de anarhie în ţara, ei au produs criza economică, care ne sugrumă pe toți, ei au alcătuit bugetul anului 1928, care se închee cu un deficit de miliarde. Iar când vine noul guvern şi — constrâns de stările create de liberali — impune noui dări, pentru£a asigura funcţiunea normală a organismelor şi instituţiilor statului şi a face posibilă încheerea împrumutului extern — tot ei încearcă să clatine încrederea poporului în guvern, despre care spun ca, înainte de aiegeri a promis uşurarea sarcinilor populaţiei, iar acum înmulţeşte aceste sarcini prin noui impozite. D- ministrul de finanţe, pentru a face faţă cheltuelilor ţării şi pentru a putea acoperi deficitul de miliarde al guvernării liberale, s-a văzut constrâns să impue un nou impozit al timbrului şi un nou impozit pe automobile. Probabil că o să mai fie de lipssă şi alte. Foştii guvernanţi se înşală dacă cred că poporul nu suportă impozitele juste şi justificate. Poporul a protestat şi protestează contra impozitelor nedrepte şi îndeosebi, contra jafului banului public, care sub liberali s-a practicat pe o scară imensă. Poporul ştie în ce hal se afla ţara când au plecat liberalii de la putere, şi înţelege să aducă toate jertfele, să plătească orice dări pentm normalizarea vieţii economice şi de stat. Totul ce aşteaptă el,este ca banul lui să nu se mai fure ci să se folosească spre binele ţării. Mai ales contra adausului de timbru fiscal şi contra dării pe automobile, nu ridică nici o obiecţiune. Dacă nouile impozite se făceau pe găină şi purcel, pe ceaonul de mămăligă şi fierul In Novembre trecut Polonia şi-a serbat a zeea anives re de la renaşterea ei. La serbări am aderat şi noi prin numeroase manifestaţi ani de impartie şi solidaritate. Cu o lună trnezii au serbat cu avânt ani visarea unirei noastre. Cu ace ocazie au avut loc in principalele oraşe poloneze festivităţi în onoarea României. Tot ce se petrece în Polonia, şi mai ales în domeniul economc, ne interesează de aproape. De prietina şi aliata noastră suntem legaţi prin interese şi aspiraţii comune, dorite deopotrivă de ambele părţi. Republica polonă se întinde pe o suprafaţă de 386 mii km. p. la miazănoapte de România. Este formată din vechea Polonie rusească, vechea Polonie austriacă şi cea prusiană. Are 28 milioane locuitori. Condiţiile naturale sunt favorabile agriculturei şi permit culturi variate. Pe timpul războiului producţiunea a suferit foarte mult. Ţara a fost pustiită. După încheerea păcei a avut să sufere din cauza năvălirei bolşevicilor, din cauza inflaţiei, a lipsei de capitaluri şi de credit şi din cauza favorizărei industriei în paguba agriculturei. Mai târziu, în măsura în care viaţa economică s’a apropiat de normalizare, producţia agricolă s’a mărit graţie hărniciei locuitorilor şi ajutoarele date de Banca agrară a statului. S-au votat legi protectoare pentru toate ramurile de producţie agricolă. Azi, agricultura cuprinde aproape jumătate din teritoriul agricol al Poloniei — 18 şi jumătate milioane hectare. Produce în prima linie secară, ovăş, orz şi grâu, cartofi şi sfeclă de zahăr, hamei, in, cânepă şi legume. Porumb, relativ mai puţin decât la noi, temperatura iiind mai rece.Ministerul agriculturei, numeroase organizaţii agrare şi cooperativele ajută perfecţionarea culturilor. Toate ramurile agricole se află în progres de plug — cum era obiceiul liberalilor— probabil că ţăranul nu era plăcut impresionat. Dar orice dare sar pune pe automobile şi alte articole de lux, ca şi pe venitele enorme ale întreprinderilor bancare şi comerciale liberale, nu este decât ceea ce aşteaptă naţia. Chiar şi ea suportă orice dări când ştie că un guvern se îngrijeşte şi de soarta ei, fondând instituţii noui şi întărind instituţiile vechi, prin cori se asigură şi viitorul şi fericirea ei. Popularitatea partidului naţional-ţărănesc nu e in de creştere ci merge crescând din zi în zi, oricât ar unelti liberalii împotriva lui. Pădurile ocupă un sfert din suprala Republicii şi dau loc la o întinsă activitate. Creşterea vitelor formează obiectul unei îngrijiri speciale: opt şi jumătate milioane bovine, jw* .. - La ititiiui’f.'.fz* t»'■’ ??? • și la mălaie milioane porci, în fine oi, păsări și albine (există o şcoală specială de apicultura). Vitele cornute cele mai numeroase provin din încrucişarea rasei de baştină cu rasele germană , olandeză. Caii sunt de treî feluri: 1) de muncă, 2) pentru armată, 3) de rasă pentru reproducere. Printre produsele minerale figurează în prima linie cărbunii, petrolul şi sarea, apoi metanul, minereurile de zinc şi de plumb şi sărurile de potasă. Industria înainte de războiu era mai desvoltată în Polonia rusească, pentru că în Rusia dispunea de un întins târg de desfacere. In regiunile cari aparţineau Germaniei şi Austro- Ungariei nu era favorizată — cu excepţia industriei zahărului, alcoolului şi petroleului. Pe timpul războiului fabricile au fost jefuite atât de Nemţi cât şi de Ruşi. După proclamarea independenţei au început a se ridica. Insă au avut să sufere din cauza valutei, a fluctuaţiilor schimbului şi a impozitelor prea ridicate. Unele ramuri au fost protejate de Stat. O bancă specială a fost creată pentru acest scop. Actualcele mai principale ramuri sunt industria textilă, a bumbacului, lânei şi iutei. Produsele de bumbac găsesc desfacere în România, Ungaria şi ţările balcanice. Prin Danzig se exportă spre ţările nordice, spre America, spre Indii şi Japonia. Cu articolele de lână Polonezii speră să reocupe vechile târguri din Rusia. Pentru industria metalurgică Polonia posedă două regiuni deosebite, una în Silezia, care mai înainte aparţinuse Germaniei, alta în teritoriul care aparţinuse Rusiei. Produce maşini de ţesut, cazane, motoare, maşini agricole, locomotive şi vagoane, avioane. Oarecare în Polonia economică — Comerciul cu România. — semnătate au şi sticlăriile şi ceramica. Pentru industriile chimice Polonia are la îndemână materia primă în abudenţa şi forţa motrice a apelor. Fabrică culori artificiale, materii explosibile, săpun şi chibrituri. Pentru lucrarea lemnului are 102 fabrici. Lemnul se exportă atât brut cât şi fabricat. In industria zahărului ocupă un loc de frunte. Fabrică peste 400 mii tone anual. Producţia alcoolului este favorizată de marea cantitate de cartofi. Clientul principal este Englitera. Drumurile de fer poloneze, în mare parte distruse de războiu, au fost refăcute. Unele linii însă nu corespund destul nevoilor economice de azi, întrucât Nemţii şi Ruşii, când le-au construit, au avut în vedere interesele lor, de atunci. De aceea în timpul din urmă Polonia şi-a construit câteva linii nouă, potrivit cerinţelor actuale. Pe apă, în interior, transportul se face pe Vistula şi pe câteva canaluri. Se plănueşte construirea unui canal, care să lege Vistula cu Dunărea de jos. In direcţia financiară Polonia,lumare a trecut prin greutâţi, i-a echilibrat bugetul, şi-a stabilizat schimbul şi a uşurat intrarea capitalurilor streine. Toate aceste măsuri au uşurat dobânzile şi investiţiunile şi au animet târgurile interne, consumaţia şi esportul. Polonia exportă în România ţesături şi fire de bumbac şi de lână, cuverturi şi perdele de aţă, maşini şi instrumente agricole, tuburi pentru petroleu, articole de forţă şi faianţă, sticlărie, creioane, etc. Noi trimetem în Polonia cereale (orz şi porumb), vite, vin şi struguri, fructe, seminţe uleioase şi turte, celuloză, peşte afumat. Polonia nu are ţărmuri la Mare. Prin tratatele de pace i s’a acordat pentru eşirea la Marea Baltică un coridor cu o zonă liberă la Danzig. Dar din partea Nemţilor întâmpină greutăţi. De aceea îşi construeşte un port propriu, Gdinia. In timpul din urmă poportul polonez prin acest port a luat o mare desvoltare. Pentru legăturile comerciale ale Poloniei cu orientul şi cu Mediterana orientală, drumul cel mai potrivit este pe la Dunăre— Marea Neagră. Consulatul polonez din Galaţi lucrează cu stăruinţă pentru desvoltarea transitului mărfurilor poloneze spre orient prin porturile noastre maritime. O podecă în direcţia aceasta o formează prea marea scumpere a tarifelor de transport pe C. F. R. La întocmirea acestor tarife direcţia căilor noastre ferate s’a lăsat influinţată de anumite industrii indigene, paraşitare, supraprotejate. Şi astfel trenurile şi porturile noastre rămân retretremurate de ...,, sura cuvenită, iar mărfurile poloneze destinate Egipetului şi Siriei au luat drumul Triestului. Desvoltarea negoţului nostru esterior atârnă în mare parte de legăturile cu Polonia. In aceasta direcţie trebue să facem toate înlesnirile posibile.JIn prima linie să grăbim înfiinţarea zonelor libere la Galaţi, Brăila şi Constanţa. Galaţi, Ianuarie 1929. Prof. I. G Munteanu. Disolvarea consiliilor comunale Ştirea că consiliile comunale vor fi disolvate prin o lege specială, a produs o vie mulţumire în ţară şi mai ales in satele ardelene, unde aceste consii, cu rare excepţii, deveniseră o adevărată pacoste pe capul populaţiei. Unii primari şi consilieri, crezându se aşezaţi pe vecie în scaunele lor şi ştiindu-se protejaţi de cluburile absrate, exercitau o adevărată tirănie asupra satelor, şi toate demersurile sătenilor pe la preţuri şi prefecturi, în general pe la forurile administrative, erau pur şi simplu ignorate. Spre a ilustra cu un singur caz până unde mergea îndrăşmala unor primari, amintim un caz dintr-o comună din judeţul Sibu. Primarul, om întărit, cu mare trecere pe la clubul liberal şi prefectură, începuse a şi lărgi hotarele moşiei sale şi a săvârşi tot felul de abuzuri, ca apoi tot el să însceneze o sumă de procese contra locuitorilor pacinici cari îi cereau respectarea drepturilor lor. El pierdea proces după proces la judecătoria de ocol, la tribunal şi la Curtea de Apel din Braşov. Ce chin însă pe bieţii oameni săraci, să bată atâtea drumuri să cheltuiască atâţia bani cu martori şi cu advocaţi, numai pentru capriciile primarului. După fiecare proces oamenii cereau ridicarea lui din post. Sentinţele Curţii de apel aveau acest înţelesPrefectul însă nu voia să ştie de nimic şi micul tiran e încă tot primar şi astăzi. Nu putem spune că toţi primarii şi toţi consilierii au fost răi, dar in general putem zice că consiliile constituite după legea adminstrativa a liberalilor, n’au răspuns aşteptărilor populaţiei şi în cele mai multe cazuri au produs nemulţumiri revoltătoare Disolvarea consiliilor comunale este încă o salutară măsură a guvernului pentru a restabili liniştea şi pacea în comunele noastre. Camera, după votarea, proectelor fiscale, a luat vacanţă până la 14 ianuarie, când se va relua discuţia la Mesaj. * Demisia guvernului iugoslav. Primul ministru al Jugoslaviei Koroselz a prezentat regelui demisia cabinetului.