Gazeta Transilvaniei, 1940 (Anul 103, nr. 1-106)

1940-01-01 / nr. 1

*1 1—1940 tot cuprinsul Ardealului şi Ba­natului. A trecut chiar şi în Vechiul Regat şi în Basarabia. Marele mecenate basarabean Mihail Stroescu şi soţia sa Eliza, au donat 50.000 florini aur, pentru ajutorarea tinerei Aso­ciaţii, iar profesorul I. Popescu din Bârlad a trimes la Braşov 25 de copii să Înveţe meseria (Donaţia lui Stroescu, in banii de azi, ar face 10 mii. de lei). Pentru realizarea scopului ur­mărit de a creşte, perfecţiona şi plasa meseriaşi români, pă­rintele Ralulescu a editat şi redactat o gazetă săptămânală, numită „Meseriaşul Român", foae pentru Învăţătură şi petre­cere, alcătuită pentru meseriaşi şi toţi iubitorii de meserii, î­­ timp de patru ani. A înfiinţat­­ banca „Meseriaşul Român", şi In fiecare Duminecă şi sărbă­toare organiza aşa numitele „Producţiuni", care nu erau alt­ceva decât şezători culturale cu conferinţe, lectură, coruri, căutări şi chiar piese de teatru. .­ Prin toate aceste mijloace protopopul Balulescu urmărea stăruitor şl cu însufleţire spo­rirea şi consolidarea clasei de mijloc, de limba şi legea ro­mânească, ridicarea materială, culturală şi morală a meseria­şilor români, împiedecarea În­străinării acestora, mai ales prin căsătoriile mixte „Gazeta Transilvaniei", nu o dată a scos in evidentă prodi­gioasa activitate a protopopului Baiulescu. Iată ce scria in No. din 13/25 Aprile 1881: In legă­tură cu producţiunea ţinută a doua zi de Paşti :­­ „Succesul este a se atribui numai stăruinţelor energice si a părintelui Baiulescu, care des­voltă o rară activitate in di­recţiunea salutară a incurajerii „ şi sprijinirea meseriaşilor intre români, precum şi a nobilirii simţului şi a moravurilor tine­rilor meseriaşi prin asemenea „ production!”. A wol iiWweiw oocadiA­LCXl*­vltate desinteresată şi stărui­toare a părintelui protopop Ba­iulescu, a avut — fără îndo­ială, — rezultate nebunuri de mari, dar n'a găsit nici spriji­nul, nici concursul celor che­maţii, la care se credea indrep­tăţit. Desgustat şi amărât de ingratitudinea celor dimprejur, iată ce scria in No. 24 din 15 27 Decembrie 1889, după 20 de ani de activitate in cadrele Asociaţiei şi de 4 ani de acti­vitate gazetărească : „Activitatea noastră a ajuns la sfârşit şi foia noastră va trebui să înceteze, pentru­ că n-am găsit la publicul român sprijinul cuviincios, întregul ve­nit din abonamente şi toată subvenţia (de la M. Stroescu) se consumă pe deplin numai prin spesele de tipar. Toate cele­lalte cheltueli formau un defi­cit, care din an în an creştea .. Ne rezervăm insă dreptul, ca mari optimişti, de a scoate a­­ceasta revistă, când timpurile şi Împrejurările vor fi mai fa­vorabile şi publicul românesc mai accesibil pentru astfel de întreprinderi, destul de impor­tante pentru înaintarea popo­rului nostru". In adunarea generală din 1889 un membru al Asociaţiei spunea: „Fără zgomotul deşertăciunii, şi fără vre-o răsplată, dar cu lupta grea, obositoare a izbutit părintele Baiulescu a pune pia­tra fundamentală a acestei Aso­ciaţii şi a o conduce ani înde­lungaţi , iar in anul 1903 ve­chiul său colaborator şi prieten N. Petru­ Petrescu, directorul băncii „Albina" din Braşov il numeşte : „Sufletul Asociaţiei, In curs de 20 de ani, un ade­vărat apostol, care cu vorba şi cu fapta a propovăduit şi a promovat sfânta cauză pentru care s-a jertfit muncă, sănătate, încheind cu cuvintele : „Bucură- te venerabile părinte ! Ostenelile Sfinţiei Tale n-au fost zadarnice, recunoştinţa nea­­m­ului iţi este asigurată". Protopopul Bartilomeiu Ba­iulescu, ca ctitor al „Mişcării Reunioniste" din Braşov, — pen­tru activitatea de care ne-am­ ocupat, redând-o la mod sumar — sa înscris printre cei mai vrednici antemergători şi spri­­jinitori ai clasei de mijloc, de limba şi legea românească, din întreaga ţară românească. Acest neam românesc, — foarte de multe ori nedreptăţit, umi­lit şi batjocorit, — prin rostul acestor rânduri, evoacă cu a­­­dâncă recunoştinţă meritele protopopului Bartolonetu Ba­iulescu, cu ocazia aniversării alor 70 de ani de la­­întemeie­rea „Asociaţiunei pentru spri­jinirea învăţăceilor şi socialilor români, meseriaşi" din Braşov. Preamărind dârza activitate a înainte-mergătorului nostru, şi conştient de necesitatea con­tinuării acestei activităţi,­­ mai ales că ne găsim in România întregită, mă adresez meseria­şilor şi lucrătorilor români din Braşov, cu rugămintea: să-şi strângă rândurile în ju­rul Asociaţiei şi Reuniunei, a­­fu­iată Centralei Reuniunilor, cu sediul în Cluj,­­ până la unul; să activeze solidar, discipli­nat şi respectoşi al ierarhiei, pentru sporirea şi consolidarea clasei de mijloc, de limba şi legea românească, pentru rero­manizarea vieţei economice din Braşov, şi alăturea de celelalte reuniuni din centrală, pentru desrobirea economică a popo­rului român, şi pentru realiza­rea mult doritului ideal : Româ­nia a Românilor ! Protopopul Bartoomeiu Ba­iulescu, — de dincolo de mor­mânt, — ne cere acest lucru. Iar noi, dacă voim să ne înti­tulăm drept urmaşi ai lui, tre­buie sâ-i urmăm exemplul, şi să î­­mplinim dorinţa. Serbarea tinerimei de Pe Toeile Ziua Naşterii Domnului a fost pentru Şcheiu o zi înălţătoare prin faptul că în această zi tinerimea adultă a organizat un frumos concert de „Colinde" la şcoala primară „Dr. V. Saftu". Acest concert a fost organi­zat cu scopul de­ a veni în a­­jutorul cantinei şcolare. Rezul­tatul material, cât mai ales cel moral, a fost peste aşteptări Cu multă durere trebuie să mărturisim că acest concert or­ganizat pentru ajutorarea co­piilor săraci din parohie, n’a fost sprijinit aşa cum se cu­venea să fie sprijinită o faptă creştinească. In seara de Crăciun corul a fost cu colindul la următorii domni, încasându-se sumele de mai jos :­­ loan Puşcariu, director şco­­lar lei &\j\j, Ds, judecător lei 200, Dragomir Nedelcovici lei 1000, dr. Aurel Căpăţina, avocat lei 500, N. N. căpitan lei 100 dr. Bordea, in­spector sanitar lei 100, dr. Va­leria Stinghe, medic lei 500, N­r. lei 150, Dumitru Bizdi­dean, a colectat lei 570, S’a încasat la serbare lei 1650 Total lei 4920. Această sud s'a predat „cantinei şcolare". Mulţumim pe această cale tuturora, cari ne au înţeles şi ajutat. Vom continua cu acţiunea începută. Tocileanul GAZETA TRANSILVANIEI Farmacii de serviciu. De la 30 Decemvrie până la 6 Ianua­rie, la amiazi, noaptea şi Du­mineca sunt în serviciu : Far­macia E. Neustădter, la „înge­rul păzitor", Plata Libertăţii 5 şi farmacia Fr. Lukas, la „Cru­cea de aur", Blumena, Str Iu­­liu Maniu Nr. 20. Cârţi editate de Uniunea Camerelor de Muncă Metoda de croit Putini vor şti că la noi în ţară fiinţează şi progresează o şcoală de perfecţiune în arta croitului de haine. E condusă de un venerabil dascăl întru ale meseriei croitoreşti, de d-l prof. Păun Balea, directorul şcoalei şi patronul de bresle tex­tile. Aşa se explică că şi în croitoria românească şi-a făcut cu timpul drum, o metodă spe­cifică în arta croitoriei. Acea­stă metodă a fost pusă pe hâr­tie, tipărită elegant la format decret de desemn, exemplificată cu peste 100 schiţe şi machete cum nu se poate mai intuitiv. Dela saco­ul simplu, dela uni­forma străjerească şi a fracului diplomatic, dela tab­lourile fe­meieşti şi până la pelerina ca­valerilor Mihai Viteazu, totul este cuprins în această metodă o lucrare de proporţii şi reale sacrificii, ce va face cinste e­diturii Uniunei Camerelor de Muncă. la asgurarea cantinei dela şcoala primară din Tohanul-vechiu. Zalele trecute s'a făcut cu so­lemnitatea cuvenită. Inaugurarea cantinei şcolare din Tohanul­­vechiu In faţa unui public numă­­ros şi în prezenţa d­lui dlonel Şerbu, direct, gen. al „Uzinelor Malaxa" din Tohanul vechiu s'a început slujba religioasă. După terminarea sf, slujbe, părintele Mircea Tomas a ţinut o fru­moasă cuvântare şi impresio­nantă până la lacrimi, arătând importanţa cantinei pentru elevi şi lăudând fapta generoasă a d-lui colonel Şerbu Aduce cele mai sincere mulţumiri, în numele elevilor, cari primesc „pâinea zilnică", d-lui Ingboer Malaxa, urzitorul Întreprinde­rilor din Tohan, asemenea a­­duce mulţumiri şi d lui colonel Şerbu pentru grija ce o poartă „celor mici", prin multele dâ-T£jrlacWe,ia trecut­e,m­ai/­ grele şi de răstrişte, asighilân­d prin frumoasa danie funcţiona­rea cantinei şcolare. A răspuns adânc emoţionat d-l colonel Şerbu, adresân­­du se elevilor şi prin cuvinte calde îndemnâaiu­i la învăţă­tură şi bunapurtare, şi i asi­gură pe elevi, că pe lângă mo­bilierul necesar cantinei, le dă pentru tot decursul anulu­i d­­­ar pâinea şi mâncarea zi. Intră, deja cantina fabricei pentru 50 elevi, iar pentru cei săraci şi copiii celor concentrati, hăinuţe, ghete şi alte daruri de „Moş Crăciun". Copiii au izbucnit în urale de „Mulţi ani" ! Cele mai sincere şi adânci mulţumite aducem şi pe a­ceastă cale a lui colonel Şerbu, bunul Dumnezeu să-l dăruiască cu sănătate şi mulţi ani ! Preşedintele cantinei Şi elevii şcoalei primare. ! ^Arta de a servi („Manualul Ospătarilor") Bucătăria s'a dovedit a fi un excelent mijloc de propagandă. Iar bucătăria românească cu este tocmai ultima In compe­tiţiunile internaţionale dela ex­poziţiile dela Paris, Berlin şl New York, am dovedit doar că ceeace n'au reuşit Integral vo­lumele noastre de propaganda, a desăvârşit o masă copioasă la restaurantele româneşti. Dar orice bucătărie mă ies­ La Naşterea Domnulu Am ajuns iar, de Dumnezeu învredniciţi, la acele zile când sufletele şi gândurile noastre se îndreaptă spre Vifleem. Spre acel orăşel, care intr'o noapte liniştită, sub adăpostul unui staul de vite, primeşte minunea cea mare aşteptată de toată lumea. In farmecul dumnezeesc a! acelei nopţi sfinte, lumea îşi primeşte pe cel mult aşteptat, Mântuitorul lumii, Hristos. Prin­tre sclipirile miilor de stele, In răsunetul văzduhului se auzeau acele cântări de îngeri, cari vesteau „Mărire întru cel de sus Iul Dumnezeu şi pe pământ pace, intre oameni bunâînvoire". Cât farmec şi bucurie era a­­tunci în cer şi pe pământ, că Fiul Tatălui Ceresc pogoară în umila colibă pentru pace şi bunăinvoire omenească. Stelele îşi trimeteau razele luminoase arătând lumii locul unde s'a născut Domnul, oa­menii veacului, păstorii umili şi craii măreţi se închină sme­riţi Păstorului păcii atât de mult aşteptat şi singurul in mă­sură de a da isbăvire. Peste tot se revărsa atunci acea măreţie sfântă a Naşterii Domnului, care aducea această dragoste nemărginită a ceriu­lui, pentru a învăţa lumea a se iubi aşa precum El prin veni­rea Sa o arată Şi în suferinţa şi desamăgirea aceea a veacu­lui de atunci nu era suf­et şi mână care să nu nădăjduiască şi să nu se întindă după o is­băvire, acea ridicare sfântă şi îndreptare a vieţii în înţelesul înalt al voinţii dumnezeeşti, al binelui şi păcii pe pământ Douăzeci de veacuri au tre­cut in noianul vre­mii de când îngerul Domnului aducea vestea „S'a născut vouă astăzi Mân­tuitor, rare este Dus Hristos"... Domnul păcii, părinte e veacu­­î, si azi acelaș repetarea ace­stei vestiri. Nu toti însă aud cântul plin de bucurie al îngerilor. Ia locul atmosferei pline de pace şi li­niştitoare aşteptare a eveni­mentului ceresc, la alţi vieţui­tori se aude strigătul crâncen al urii. Domnul păcii primeşte ieslea u­nii, azi la fumul răz­boiului, care a cuprins parte de creştinătate. După douăzeci de veacuri dela cereasca şi des­călecare, pacea şi bunăinvoirea între oameni lipseşte la unii tocmai în acel timp când şi ce­riul şi pământul o dorea. C­un se va simţ! acest Mân­tuitor ceresc a uni în această vâltoare de pate­ni a lumii ? Ce compătimire pentru această lume, care L a primit şi nu L a înţeles nici azi. Acei ce S'a a­­dus ca cea mai supremă jertfă pentru toţi, numai ca să-L în­*) N­otă : Articol rămas din numărul de Crăciun. teleagă şi să pornească ca de propăşire în toate virtuj în atmosfera cerească de p şl bună înţelegere, acum nueste cea mai crudă recut tinta dela fii veacului. Unde este bucuria aceea o dar la tot norodul. —­ cum vestise îngerul? Unde este chinarea plină de bunăvo­ celor cărora Hristos lu­a numele său? Căci atunci noaptea aceea, cei ce stau strajă pe câmp şi mai li magii au întrat în săiaşa naştere şi îngenunchind rugat. Au lăsat toţi grijile­runte şi în acea comuniua dragoste sau dus în faţa Iuia, care prin naşterea Sa aduce dragostea Sa cea şi învăţătura de a ne iubi pe altul. Nori vrăşmaşi au însă această gândire care multora din creştinii de Căutătorii de ceartă şi s □ătorii de ură au uitat că­­tos, Domnul păcii, în faţa raia conştiinţa lor are o mustrare. De aceea, Naderea Dom azi trebuie să răscolească mai ascunse simţiri ale ştiinţei umane şî să prileju aceea stare de liniştire şi creştină pe care El o adu lume Pentru cel rătăcit , un prilej de scuturare a­­­d­oilor diavoleşti, care hrt neorânduiala şi o refacem­ fleteascâ nouă în duhul drept al credinţi! creştine pa el şi bunel­e valurii. Bucuria Naşterii Dom trebuie să copleşească şi­­ acelora, în a căror fiinţă­­ azi sălăşluieşte durerea trucă S'a născut Mântuitor avem toată nădăjduirea ce va putea da nouă şi luni­­tregi, cu toată iesamânt.­e parentă, acea stare fericit a vieţii În nana o­e Pr Alex. Florea-Vlăie trită pierde din valoare dacă nu e servită șî prezentată în chip civilizat. Iată de ce era necesar să se întocmească și un manual al ospătarului, întitulat atât de sugestiv „Arta de a servi". Fiindcă nici gastrono­mia, nici ospitalitatea româ­nească nu e desăvârşită, dacă nu e ridicată la rafinăria pro­fesionala din alte ţări. Un noian de îndrumări ospă­tăreşti fac din acest manual editat şi tipărit de Uniunea Ca­merelor de Muncă, un preţios îndrumător pentru picolii şi chelnerii noştri. Abonaţii, cari ne fac re­­c­a iniţiatii şi comunicări n sers în chestia zhrului, snal rog și a ne indica întotdea­una și u­rul da pe adresa sab care ți­ se trimite ziardi. , Frontul Renaşt naţionale vrea ca locul puterilor risip in focul vrajbei şi­­ să se aşeze o inţi­gsra statornică, cea, omenia şi cuvii Intre toţi românii. Vinuri superioar naturale şi alese, albe şi negre, de la renumitele podgori DEALUL 10RILO­ie găsiţi la BRAŞOV, „Bodega Central 2 Str. Smârdan­­Brutar (prin Mi­hai Weis şi Sf. Cunoscătorii le preferi­­ încredere Anunţ Un client a! subsemn intenţionând a cumpăra de cherestea şi linia fe lui Aristide Vardachis, e­tator de lemne, dornicii comuna Chichirău, impre toate accesoriile şi cu c­ăile de exploatare afere prin prezenta invit­are susnumitului ca In­tern 8 zile să mi anunţe toate cele născute în legătură dustria de cherestea şi plou­are de lemne a nur fiindcă creanţele neanue acest termen cu se vor considerare şi nu vor da o acoperire. Oradea, la 11 Dec. 19 Weisz Ada ad-ocat O r a d e 658 3-3 Aleea Gcjdu

Next