Glasul Bucovinei, ianuarie 1919 (Anul 2, nr. 42-61)

1919-01-14 / nr. 48

Anul IL AbosiaimesulMI: Pe an a* 60 Lei (84 cor), pe Va an 30 Lei (42 cor.), pe trei luni 15 Lei (21 cor.) Un număr costă 40 Bani., Cernăuți, Marți 1/14 Ianuarie 1919 Nr. 48.­Organ democratic al unirii: Tipare Zilnic. Telefon Nr. 61. Director: Sextil PușcariU. E redacțea și administrația: Cernăuți, Piața Unirii nr. 3 (Palatul național). Se primesc numai articole iscălite. Anunțuri și reclame: se calculă în Petit, coloana în două, pe pag. a a 4-a: un șir 30 b., de două ori 50 b., de trei ori 60 b. Pentru inserare în inte­riorul ziarului se urcă taxa cu 50%. Drumul nostru. „Glasul Bucovinei“ a apărut în ceasuri grele sp­re a împlini chemarea vremii, care cerea im­perios să ne spunem și noi, Românii, bucovineni, cu­vântul. i Pe când generalul Fischer era încă Marei și tare în țărișoara noastră, și fostul împărat al Austriei făcea, prin manifestul său, ultima sfor­țare s să salveze vechea monarhie, noi am­ spus fără frică ce vrem. Mulțimea de aderențe, sosite din toată­ țara, ne dovediau că am pornit pe calea cea bună, iar marea adunare din 27 Octomvrie proclamă în mod solemn ceea ce era programul i­mediat­­ al gazetei noastre: unirea politică a tuturor Românilor, întorcându-se pribegii și strângându-se în ju­rul „Glasului Bucoovinei“ aproape toate condeiele bune ale noastre, gazeta putu să apară zilnic, lup­tând și mai departe pentru Cea mai mare idee ce­ a sbuciumat sufletul neamului românesc, până ce la 15/28 Noembrie congresul general al Bu­covinei sigila prin votul său voința Românilor bucovineni. Dar prin aceasta misiunea noastră nu­­ s’a terminat. Consolidarea și închegarea sufletului unitar al României Mari reclamă mai mult decât oricând pentru Bucovina un organ de propa­gandă neîntreruptă și cinstită. în acest înțe­les am fost și vrem să fim un organ național al [ intereselor­­ celor mai largi ale poporului român » din Bucovina și, în cadrul României Mari, al inte­reselor tuturor cetățenilor ei. Ca atare vom lupta, că l­a temelia vieții no­astre politice, economice, sociale­­ și culturale să fie așezate cele mai largi principii democratice, cari să promoveze toate pă­turile­­ populațiunii noa­stre în deplină armonie­, coordonând acțiunea culturală cu cea politică. Din pragul anului nou, apărând ca „organ democrat al Unirii“ ținem să precizăm, ce­titorilor noștri Calea ce vom urm­a-o de aici înainte cu­­ acelaș interes cald pentru cauza neamului nostru. Presa : Conștienți de răspunderea ce o ia asu­pra sa cel ce are chemarea și putința de a forma o opinia publică, grija noastră de căpetenie va fi să ne ținem la înălțimea unei prese dinstite. Vom căuta să ne păstrăm independența în orice condițiuni, sprijinind, fără a face cult de per­soane, pe cei ce vom avea convingerea că merită ajutorul nostru, care nu se va degrada însă nici­odată la nedemne laude de reclamă. Urbanitate In trai, respect și pentru părerea adversarului, control sever și încurajare fățișă, așa înțelegem mai menirea presei libere. Asanarea morală. Numai astfel presa va fi în stare să contribue la asanarea morală, care și la noi trebue să devie o lozincă ca și în Ro­mânia­­ veche. Oportunismul și individualismul, c­are a caracterizat în mare măsură spiritul pu­blic al generației trecute, a creat o atmosferă amorală la noi, oportunismu­l pervertind sufletele multora, dari intrau ca idealiști în vieață, iar in­dividualismul oprind unirea tuturor forțelor bune și­­ disciplinarea lor în vederea unei organizațiuni solide, care crește caractere cu spirit de jertfă și­­ dă societății puteri morale. Prin demascarea­­ jaiclestor tendințe primejdioase, ori­unde s’ar ivi ele, prin creșterea unui tineret idealist, dornic de muncă și de jertfe, prin strângerea și organi­sarea Multelor elemente să­nătoase, dare până acuma au stat desgustate de o parte, se va face și la noi asanarea morală. Chestia țărănească. Această asanare va fi și mai sigură, când vom îngriji cu iubire de izvorul de întinerire și împrospătare a neamului nostru, care e ț­ă­r­ă­n­i­m­e­a. Aceasta trebue ridicată prin toate mijloacele și în toate privințele. De aceea vom lua o poziție hotărîtă pentru înfăptuirea cât mai grabnică a reformei agrare cu împro­prietărirea țărănimii în cel mai larg înțeles al Cuvântului și în cea mai largă măsură, îngrijind Ca­sa,colo, unde nu e pământ de ajuns să se spri­­jinească din partea Statului prafila de vite, ex­ploatarea pădurilor și ori­ce altă industrie țără­nească. O parte din plata pământului de împro­prietărire va trebui plătită din partea Statului, iar pentru restul prețului vom cere stabilirea de Condițiuni favorabile țărănimii. în acelaș timp legi Cuminți vor trebui să asigure țăranului pă­strarea neatinsă a lotului­.de pământ ce i se dă și să evite fărimițirea lui prin vânzări, moște­nire și prin datorii ipotecare (degrevarea pămân­tului). Reforma electorală. Prin introducerea votu­lui universal, egal, secret, obligatoriu, și proporțional și în celelalte provincii lo­cuite de Români, se va da m­uncitorimii, dar mai ales jmasiei mari a țăranilor putința de a lua parte, prin reprezintanți aleși din sinul lor sau prin elecțiunea unor bărbați în care au toată în­crederea, la legiferare și deci a-și apăra intere­sele în înseși corpurile legiuitoare. Școala. Dar atât reforma agrară cât și cea electorală nu vor avea puterea să înalțe pe ță­ranul nostru la bunăstarea ce i-o dorim, dacă nu vom îngriji în acelaș timp și de cultura lui. Pen­tru aceea e de nevoie ca școala primară să fie transformată din temelii și adaptată la tre­buințele poporului, devenind instituția principală în­­ educarea lui: învățătorii vor trebui să pri­mească cea mai aleasă și mai temeinică pregă­tire­­ și să se bucure de o situație materială la înălțimea misiunii grele ce o au, pentru ca scu­tiți de ori­ce grijă­ pentru existența zilnică, să-și poată închină toată puterea școlii și culturii. Până la regularea definitivă a situației materiale a în­­vățătorimii vom stărui ca ea să primească un adaos suficient la lefurile lor, potrivit cu mize­riile îndurate în c­ursul războiului și cu greută­țile traiului de astăzi. Deodată cu ridicarea stării materiale în cea mai largă măsură trebue să se ridice și autoritatea și prestigiul învățătorilor, iar pentru îmbogățirea reală a cunoștințelor lor vom cere ,ca cei mai vrednici dintre dânșii să fie tri­miși în străinătate cu burse, cari să le mijlo­­ciească, la fața locului, experiența inovațiunilor de introdus și în țara noastră. Și școala secundară a Bucovinei va tre­bui să fie pus de cerințele vremii, adaptându-se spiritului modern general și introducând sufletul național, suprimat până acuma de stăpânirea vi­­tre­gă, iar universitatea din Cernăuți, care va trebui menținută și naționalizată, va avea să încunune sforțările celorlalte două trepte ale în­vățământului. Biserica , în acțiunea ei școala va trebui spri­­jinită de biserică, care are o menire atât de înaltă în educația masselor largi ale poporului. Sun­tem apărătorii sinceri ai drepturilor preoțim­ii din Bucovina la menținerea înaltului grad cultu­ral­­ și social, la care a ajuns, stând în fruntea preoțimii ortodoxe de pretutindeni, și a stării materiale, care a condiționat în bună parte această ridicare a ei. Vom cere însă ca preotul să rămâne sfătuitorul țăranului, părintele lui su­fletești, în care să aibă deplină încredere, și să l­ucreze în înțelegere cu învățătorul la ridicarea lui culturală și morală, în ce privește organi­zarea bisericii, suntem pientru o­ organizație Unitara în Româin­ia întreagă.­­ Muncitorimea. Pentru revindicările îndrep­­tățite ale muncitorilor de a-și asigura o soartă mai bună avem cea mai deplină înțelegere și-i­­ vorm sprijini în ajungerea cererilor lor drepte, precum e dreptul la odihnă după o muncă de 8 ore, participarea la­­ câștigul întreprinderilor­ industriale la care lucrează, asigurare pentru­­­ bătrânețe, locuințe igifenice pentru familii, co­operative­­ și celelalte achiziții, la cari au ajuns muncitorii din statele vestice și vom combate ori­­ce exploatare a muncitorimii. Reformele sociale­­ ,în legătură cu aceasta vom păși cu energie pentru realizarea tuturor refor­melor sociale, cum su­nt pensiile muuncitorilor, ajutoarele pentru invalizi și orfanii de războiu și crearea de instituțiuni practice pentru ajun­gerea acestui scop. Clasa mijlocie. Stăruință deosebită vom de­pune pentru formarea­ unei sănătoase clase mij­locii, care ne lipsește cu desăvârșire și care face că edificiul nostru național să n’aib­ă soliditatea necesară. Vom lupta deci pentru crearea de școli de­­ meserii și de jolomerț, pentru ajutorarea și avan­tajarea negoțului, care a început a se înfiripa la sate, vom sprijini organizarea de obștii și co­operative­­ale tuturor straturilor sociale pentru:­ crearea independenței lor economice și învinger­ea­ greutăților de aprovizionare. Emigranții din America, în aceste momente de raliare a tuturor forțelor nu avem voie să ui­­t­ăm de cei ce au fost nevoiți să-și părăsească că­minul, pentru a-și c­ăuta peste ocean câștigul traiului. Vidivi interveni deci pentru readucerea în patrie a tuturor emigranților­ în America și pentru rezervarea de loturi pentru aceia­­ dintre ei, j­ari vor vor să-și reia munca lor de agri­cultori, celorlalți înlesnindu-le plasarea în fabrici și ateliere. Despăgubiri și reclădiri. Nedreptățile ac­estui r­ăzboiu, care a lovit atât de greu pe locuitorii Bucovinei,­­vor trebui îndreptate după putință. Despăgubirile­­ de războiu vor trebui fixate și plătite, iar acțiunea de reclădire a gospodăriilor nimicite sau stricate inițiată cât de curând. Zia­rul nostru va urmări du o deosebită atenție tra­tativele de l vor urma, îndată după încheierea păcii, între diferitele state ieșite din vechea Austrie în vederea lichidării definitive, gri­jind ca cei ce Și-au plasat o parte din avere în împrumutu­rile de războiu să nu sufere daune prea mari și ca răscumpărarea lor să se facă în mod propor­țional, încât pierderile inevitabile să le suporte mai mult cei bogați sau îmbogățiți de pe urma războiului. . Funcționărimea. Intre toate clasele sociale cea care a suferit cel mai m­­ult în acest războiu

Next