Glasul Bucovinei, ianuarie 1920 (Anul 3, nr. 327-340)

1920-01-03 / nr. 327

«ata* essai ul I' $ . 0BSI‘ W«­way pgintru țărani Cernăuți» Sâmbătă 3 ianuarie 1920 ■Rîscfs Nr. 32 7 sul Bucovinei 4 O­r­g­an ii ! p» r 11 d­jil­u! dem­ocrat al unirii IRE ZILIHIQ» Telefon Nr.­­81 Fon­dator : ® ®»fSI . fi ffiî^ssissfilstsofiț»« §†PSiiBti* Sired ® Fionder üe«­33 (FOSTĂ DOMNEASCĂ) « Sa primesc articole numai Iscălita i HUMIOPI si se eficul­eazâ după tarif și se primesc la administrație STRADA FLONDSR Mo. 33 Pentru inserare în interiorul ei araltai se urcă taxa cu 50 %. Abonaiiitntuls a SQ lai, pe s­­­an 80 lai, pa tarei laai 15 lai, pentes sanis, pa an am 80 lei, pe­­­s 801 15 lei, pe trei 50­­ n«a­al »mM de Demunici pe an an 10 lei, pa­­­li an 5 lei, pe trei lnni 2.50 lei Un număr costă 25 bani. ' s Miercuri la orele­ 12 marele colegiu al Sfântului Sinod a ales In unanimitate țin toate voturile­ pe E­piscopul M­ron de Mitropolit primat al Ungro Viable!. Joi la orele 12 s’a făcut în fals, Tronului Investirea (ridicări­ a ln scaun) a noului Mitropolit primat. Odată cu aceasta s’a făcut și învestirea Mitropolitului Vladimir și a Episcopului Pap din Arad, înalții prelați­­(vlădici) au fost aduși la palatul regal cu mare ald’u, însoțiți de garda regală. La alegere au votat și membrii consistoriului dip Cc­resuri. La această ceremonie au fost de față miniștrii, generalii și reprezentanții Parlamentului. Câte șt tai srhie?a, au adresat Maiestăților lor Regelui, Reginei și Principesei Elisabeta cuvântări elogioase (de fanda) la care a răspuns Maiestatea Sa Regele cu cuvinte­­ foarte fru­moase și mișcătoare. Pasagiul (jartea) din cuvântarea Maiestății Sale privitoare în dulcea Bu­covină a pătruns adânc iclietele celor de față. După terminarea ceremoniei Maiestatea Sa Re­gele și Regina s’a întreținut cu cei de față. Cu această ocazie (prin­ j) au fost prezentați Maies­tăților Lor Arhireuî­opos­t și membrii consistoriului din Cernăuți. Vineri dimineața au plecat la Cernăuți Mitropolitul Vladimir și membrii consistoriului. D-un­ deputați, în frunte cu d. Toma și d. director Hindel au plecat joi la orele 9 cu tren special (anume) la Cernăuți. D. ministru­­.. Ni­stor va pleca spre Cernăuți abia Vineri fiind­că a trebuit să fie de față la ridicarea în scaum a •­­tropol­ților celor trei. Parlamentul a votat câteva proiecte («roluri) de legi urgente (grabnice­ ) și a luat vacanțe până la 26 ianuarie. Printr’um jurnior al consiliului de miniștri se ridică cenzura în vechiul reg­t, afară de Dobrogea. Ia­țâd­e alipire rămâne ve­chea­ stare de iutruri. In vechi­ul regat s’au făcut numirile de pefeeți aproape pentru toate județele. .i mare a neamului românesc sporul românesc s’a unit acum un an. ț­ Pe ce se a îndurat însă dela unire și până : s ou I au Îngăduit, după cum știm cu Soții,­­ gândească în întărirea acestei oniri, ci s-a n i­s £e­e tot cu arma la picior și într’o parte ta, ca să apere deocamdată pământul nes­imp șî sâ-i zdrobească pe dușmanii ce va­rie înghită. Și abia după ce dușmanii au­­ i­csit in picioare, cam trebuia, coada că­­oștii au putut să se gândească că mai adă și acasă, e tot, vorbește că atâtea lucrări, ce trebue numai decât, stau pe foc, dar nin se cu idește că ele nici eu s’au putut face până ȘI iată de ce. După legile din orice lime nu poate lua hotărîri fără parlament, a uniei țări domnește* și conduce poporul •ar n’are voie ,a facă toata apa cum vr< Stăpânul adevărat este poporul singur și­­­­ lotru­chipează numai cinstea, demnitatea “rea poporului sâm­ Dec! toate legile și • V­ile se fac de popor, iar Regele le iscălește nele acestuia și se dă putere, ca să nu se schimba altul cineva decât tot poporul, socoti de cuviință. Dela unire încoace, lucrurile s’au întâmplat stfel. România Mare, neavând parlament, neavând Sfat de­ deputați, trimiși de po­văria Sa Regele singur a trebuit să-și a­­bărbați cu dragoste pentru nevoile țării. I ajute. Și l- a spus acestora să prega» legi pentru dorința poporului din fiecare ca să nu întârzie lucrările până ce popo­­va bucura de pacea dorită și-și va putea ■­ deputați, după lege, la Sfat. Deci s’au multe legi și la noi în Bucovina, și în­­ Regat, și in Basarabia și la Ardeal,­­­­evoile din fiecare parte. Ele însă n’au­­ i înfăptuite in fiecare colț de țară dea­­că,ci noi nu sântem patru popoare, ci nu­­ou! și n’avem patru regi, ci num­a­ unul, fiie scestea nu trebuie să fie de pu­­turi, ci numai de un fel, dacă vrem să sim pe părțile tot una de tari și dacă vrem o­­ țară d in adevăr tare. Deci asupra aer­stor r­­buia să hotărească poporul întreg, dela pat până la celalalt. Bucovinenii noștri vrem amestece, de pildă, iu­debile Banatului le Basarabiei, iar alții în trebiie noastre, ca să se facă cu chibzuință și cu multă lu • Vrem să nu fie deosebite într’o țară ce vorbește o singură limbă, l­ucrul acesta însă nu I au putut face de­­s până acuma, pentru­ că lipsea o lege fun­­etară a Statului. Lipsea legea unirii popor­u­l românesc, pe care n’a avut cine s’o facă acuma. Fără această lege deputații noștri numai al Bucovinei, cei din Ardeal erau al Ardealului, cei din Basarabia numai­sarabîe­ și așa mai departe, dar au erau forului întreg șî al întregii Românii. S crotitorii întregului popor erau numai S* și Armata, care nu puteau face legi. Deci cea dintăia faptă a parlamentului tre­­c fie această lege a Unirii poporului ro­m­ânesc sub sceptrul Măriei Sale Regelui Ferdi­nand, lege care hotorește că întreaga Românie Mare este una și nedespărțită, că neamul nostru este o singura ființă, cu o singură o sin­gură putere, că neamul nostru voință și cu voiește să aibă un singur fel de legi și o singură condu­cere. Numai în te­meiul acestei legi, parlamentul din București al României Mari are drept sa prefacă legile învechite cari sânt de 4 feluri, și să le de­ie o singură formă nouă, o formă care va îngădui popo- u’ul nostru să se lumineze și să­ se rădice în înălțimea altor neamuri." Fă« legea aceasta toate cel lalt», trebuia sâ rămâie baltă și să întârzie încă multă­ vreme. Cela ce s’a făcut până acuma în parlament au fost numai dări­ de samă a vechilor guverne, eu fost numai plângeri sau cereri din diferite părți ale României, dar n’au fost fapte care sâ urnească din loc țara și s’o facă să pășească înainte spre viitorul ce-l așteptăm. Și tocmai legea aceasta a Unirii s’a făcut, acuma înainte de sărbători în stăruința minis­trului nostru din Bucovina, la stăruința d-lul lancu N­stor, ca parlamentul sâ aibă dreptul se pune pe treabă cu toată hotărârea după, săr­­­­bători. Și «șa s’a pus­tem»!'­a, pe­ste care se va așeza tot câte-o cărămidă până ce se va isprăvi frumosul palat al României nour. Cum s‘a făcut legea Unirii Luni în 29 Decembr­ie 1919, domniD mi­niștri I­ Nistor (Bucovina), Ștefan C. Pop (Ar­deal) și I. Inculeț (Basarabia) s’au­ dus la Măria Sa Regele, ca sâ se dele voie să aducă în Par­lament această lege, care a fost făcută pe baza hotărârilor de-acum un an, luate în Cernăuți, Alba Iulia­ și Chișinău. După ce Maria Sa Ie-a dat înalta Sa încu­viințare, miniștrii au venit cu ea în Parlament, adecă atât în Sfatul deputaților cât și în Sfatul senatorilor. Legea a fost cetită pe rând de toți acești trei miniștri, fiecare cetind pentru țara lui. Deputații și senatorii au ascultat, scu­lându­se în picioare și apoi au primit hotă­rârile celor trei Uniri ca cea dintâia lege a Ro­mâniei întregite. Din ziua de Luni 29 Decembrie nu mai este Bucovina, nu mai este Basarabia, nici Ar­deal, ci este și va fi o singură țară ; România tuturor Românilor. io an Oșnini» — ---------------------------------------------?— O statistică de pâne Seceta de astă toamnă a pricinuit țării pagube mari, căci nu s’a să mă sat astăz toamnă aici , dace? parte din ce se simăna în alte dați. Și dacă Doamne ferește, nu s’ar face pâne la anal ar fi foarte greu. Am­ mai fost și o mulțime de speculanți cari au pus mâna pe pate l­e-au scumpit-o de cinci ori mai molt de cum au cumpărat o. Guvernul, intr’un consiliu (sfat) de min­iștri a hotărât sa facă o lege ca vinderea de pâne la popu­lația din părțile lipsite să se faca din partea sfatului, fiindcă toată agonistia oamenilor n vaieși ce duce în punga speculanților, cari vrea să se­ imabogățească. De acrea s’a hotărât să se rechiz­iioneze toate magazinele de pâne pe prin gări, ale negustoriilor, apoi ale boieri­lor, ca să se vândă statul singur cu min preț kitin. D .ln țărani nu se va rechiziționa mimică, fiindcă fara ș­­ e, că dacă e indestulată casa lui, e indestu­ntă șî eu. Dar itatul vrea să știe câtă pâne este de ioaîă în țară ca să poată avea socoteală, câtă trebie sâ cumpere de cu bună vreme de prin alte țări, să nu se trezească fără pâne, în caz că nu s’ar fere nici în anul. De aceea va veni ordin pe la sate să se declare toată pânea ce-o au gospodarii. D lor să ne se tem căci nu se-o ia nimeni. Este dela cine vin. Statul vrea să știe și câtă sămânță trebuie pentru prim­ăv E vorba să se aducă grâu de primăvară (ari) din Dobrogea și Basarabia, ca să se facă cel puț­in primăvară mai multe sămănături de pâne albă. ----------------— I. B. Capră comercianții și industriașii din provincie Peste câteva zi!« se pune în vânzare cafenii­­.SfasuSu­i Bucovinei“. Dec?t calendar v ® 0 cel­­ ne­îngrijit și mai răspândit 0« tente din Baie*’

Next