Glasul Bucovinei, ianuarie 1920 (Anul 3, nr. 327-340)
1920-01-14 / nr. 332
Y * 4 F41 I 4 " Cernăuți» Mi miri !4 yanoane 1920. ( ^1) 332 ".............................................. ..... .■ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]— «***»*»,,,m.........................,,, ,mn„*n mini»;! 11 1 ■»wii«CTrinimii»piMni ....................Orjjanal .partid.|*,Sjil dipp.porit »Iwnirii imme ziLMjb«. tik fa .«rea șaittntmii. Pe un an 80 lai, pe ‘J* am 30 lei, ”pe trei luni 15 lai, peste» țărani zilnic spaga sm S0 lei, pe e *, să 15 lei, pe trei luni 7.60 atârna i mnaM «Se Dramîniei pe nann 10 lei, pe an 5 lei, pe trei luni 2.60 lei. Siss mm&r cistă 25 bani. _Se ápgsfi ® fii j^Rsintetrafia •filomRafia Str&ds Flenus ®*" Pof SI (FOSTA DOMNIASCA) Se primesc articole numai iscălita ia ® Kfii*î și *•* o 8 sammsm oatauleazft dupa tarif și se primesc ia administrație STRADA FLONBSR Ho. L3 Pentru inserare la interiorul ziarului se ureă taxa cu *0 *(.. TsSefeB Hr. ei. Fqodator : SëxftH S*sș © Ailp» 3.B> AMÜI/ I^TOCT ■Și iar» pornesc pîugușoarele cu urările de ano! «ou, ca să trezească la noi nădejdi nouă de mai bine. • Nu este colț de țară la această Românie întregită în care n’ar mai fi de alinat o durere, de vindecat o rană. Ca în toate țările de altfel, asupra cărora vremurile au sunat duhul răsvrătirii în contra u nor forme învechite în care nu mai incape viața zilelor noastre. Firește, nu avem facultatea, ca puterile mari, de a cere acestei «societăți a națiunilor» ca mai întâia, să fie satisfăcute nevoile noastre. Ia simțul nostru de dreptate am dori cel mult să fim lăsați pe urma altora- La noi deci, neajunsurile de tot felul trebuie să aibă o durată mai lungă. Ne a rămas doar mângâierea că n’am alunecat în vârtejul nebun al desechilibrului social și politic care bântuie împrejurul nostru, că în această parte a lumii nu sântem numai cel mai vechi, ci și cel mai cumpătat, cel mai așezat, cel mai matur dintre popoare. Dar pe noi nu ne pândesc numai dezordinea din afară și vecinul neîmpăcat cu gândul că nu mai poate să robească glia noastră strămoșească, nu ne pândesc numai frigul iernii și foametea și atâtea crize din lăuntru, ne pândește mult mai rău moștenirea vechilor păcate de sub toate stăpânirile, care întuneca mințile și închide orizonturile, nelăsând să pătrundă vederile decât până la ce ar putea satisface o ambiție deșartă, ar putea ușura un regret,după lucruri și vremuri cari nu se mai pot întoarce, ar putea încălzi invidia din sufletele celor nepregătiți pentru vremurile pe cari le trăim. Nimic mai plicticos decât o societate lipsită de spiritul critic, in care nici o opoziție nu poate naște. Dar nimic mai scârbos decât veșnic nemulțumitul, nemulțumitul din neputință de a pune și el umărul unde o faptă bună trebuie să se adaogă spre folosul neamului său, nemulțumitul care-și pierde vremea răscolind toate durerile, toate neajunsurile, toată răutatea, toate pasiunile, spre a-și ascunde astfel păcatele proprii și lipsa de pricepere pentru muncă pozitivă. El nu cunoaște altă plăcere decât de a spori pretutindene amărăciunea. Dar această Continuă evocare a tuturor duhurilor rele, cari nu pot să producă decât desordine, când țara are nrevoe de atâta liniște, este o crimă. Prins de talazurile acestor vremuri de nemaipomenite prefaceri, safurtul neamului nostru a fost tulburat până în cele mai ascunse adânse eleni. In căutarea mijloacelor care sa ne readuca echilibrul, ni se impun probleme care reclamă o muncă de titan. Este atât de greu să găsești, pentru alinarea fiecărei nevoi omul cel mai potrivit, acum când o lume nouă nu se poate clădi din păcate vechi, iar dacă lai găsit, în calea lui se grămădesc dificultăți cum nu ne-a mai cunoscut istoria. In foc ca sa vedem energiile pornind ca să desființeze aceste obstacole, din dârâtul lor rânjește nemulțumirea mereu neastâmpărată. Ai rostit o vorbă românească, sădind în suflete un gând bun : iată că răsare fariseul care îi șoptește vecinului cuvinte de admirație, ca apoi să l prindă cu atât mai ușor bănuială că ești lipsit de sinceritate. Ai făcut o faptă bună • nemulțumitul știe să povestească mințni despre foloasele materiale cu cari te ai ales pe urma ei. Nu aceasta este opera care ni se cere acum, când atmosfera este încărcată de atâtea primejdii, când vremurile sânt foarte grele, și ar putea să fie totuși atât de frumoasei! Mai multe spirit de jertfă, «»ai multă omenie, mai mult dor de muncă, mai multă coordonare a tuturor energiilor chemate de a trage brazda în care trebuie să coboare ramura sufletelor noastre, ca să încolțească binele și fericirea copiilor noștri noștri. Cu acest gând se dorim tuturor cetitorilor / An nou cu bine. Atee» Procopovici --------------------------« o* ——--------------- Mizeria din Viena Un personagiu din București a primit dela un prieten, — tihoician reputat trimis în misiune în străinătate, — o scrisoare din care extragem câteva informații și interesante. O primă icoană a situației-Tîpiora Medira.Austria « oprirea mersului trenurilor de călători, care trebuia să fie deja 20 29 Decembrie (scrisoarea are data de 25 Decembrie) din cauza lipsei de combustibil. La Viena domnește tristeța, sărăcia lucie, defrâul și scumperea nebună. „Nenorociții de vienezi se roagă de înțelegere să i ajute și ei nu văd că singura lor scăpare e numai prin ei . Înțelegerea nu-și ajută Aliații, dar încă pe vrăjmași. Toată aristrocrația vieneză își vinde frumusețe de lucruri străinilor, pentru ca să poată trăi. Aseară mi s’a oferit la hotel un Titian cu 2 milioane fani, coroane, tablouri de Banjamente Tiepolo, lucruri de artă, covoare, argintării din castelele ducilor de pe aici. E o nenorocire. Văduva unui locotent mort în război primește 87 coroane, adică 18 lei, pensie lunară; pensia unui general e 500 coroane, (100 lei) iar muncitorii primesc pensie de odihnă 1200 coroane și nu fac nimic. Când sunt în țara mea și văd plaga sancționarismului, și a politicianilor, mă cutremur. Ce ae mă bucură, e că în Ungaria, Jugo-Slavia, Ceho-Slovacia,— Austria germană mai puțu, — e mai rău ca la noi. Nu mai vorbesc de Polonia, unde e anarhia cea mai complectă".. „Valuta coroanei și a mărcei e ridicată. Statele cu valuta ridicată însă, suferă enorm, sulveția și-a închis fabricele, pentru ca nimeni nu mai cumpără nimic dela ea, când un franc elvețian e 35 coroane sau 6 iei“. Și mai departe, găsim in scrisoare : „Se vând și se cumpără cele mai frumoase imobile din Viena și Austria. Se închee afaceri enorme și la fiecare colț de stradă vezi ologi, orbi, ciungi din râsboiu, care cerșesc“. , Am socotit Lîeresanie pentru public datele și icoanele de mai sus și le-am reprodus, cerând iertare expeditoru ui pentru indiscreția ce-am săvârșit. (*eis«»Iv pristsitt itistorii Calendarul „Glasul Bucovinei" De Joi 15 Ianuarie 1920 se pune In vânzare Calendar««I „Glasul Bucovinei“. E un calendar bogat cu aproape 50 ilustrațiuni pe hârtie velină. Prețul e de 6 iei sau 15 coroane. Acest calendar e cel mai frumos, mai bine redactat și mai artistic executat dintre toate calendarele apărut până acum In România Mare. Deci acest calendar, care e o adevărată podoabă in casa fiecărui român, să nu H ploasă nicăieri. .Cânesc — pentru Usifea Aș vrea sa fiu un "crin sălbatec, Să cresc în preajma ta, în cale... Când măi privi să cred, iubito, Că-n floarea frumuseții tale". Și dorul când noaptea te poartă, Eu Tași ruga un gând să-ți dee Sa rupi din drum, crinul sălbatec : ■Sâ mor la sânul tău, femte !... ! Dr.îev —— —— Kamaș !»un Fiind numit prin Înalt Decret Regal Director general în Secretariatul perusra Interne «Hra Cernăuți, părăsesc cu durere județul Strejinsț și Inulian pe această cale- rămas bun de la tovarășii mei de activitate și de la toți locuitorii din județ. Maițciruesc din 'foasa mnirea*Înaiinte de toate conducătorilor poprului, preoților, învățătorilor, primarilor, secretarilor comunali precum și toturor celorlalți cari prin 'sprijinul ce mî-au dat în zilele grele de transformare și prin serviciile de sintejieiate ce au adus cauzei naționale, au mijlocit ca administrația județului Stroslue să se todrnmeze pe o cale bună. Aceasta, a fost recunoscuțt șî de șefii de la Administrația țârii. Mulțumesc nu mai puțin călduros și poporulul, care mi-a dat încrederea sa oricându-mi povețele și recunoscând intenția miii mele spre bine. Scurtat, dar frumosul timp ce l-am petrecut in mijlocul locuitorilor din județul Strejineț va fi pentru totdeauna o scumpă și neuitata amintire in viața mie și dacă astăzi trebuie să pisc de regret, vă saintatcâ odatâ frățește pe toți cu vechile cuvinte : «Rămâneți cât bine»,! și vă rog să moi păstrați o amintire bună. 1 Mânescu Director-general --------------------------a.«—---------------------- Din cutia cu scrisori lmi -scrie un prieten, ofițer reîntors, din Budapesta la București, că o pereche de ghete, de proveniență italiană, de.aceași calitate, costă, Im acelaș timp, la Budapesta 300 cer, iar la București 320 lci. . Ce ți e și cu specula aceasta, mai ales când ne gândim, că leul românesc are pe petele străine o valoare de patru ori mai mare ca coroana ungurească 5 " Dar — e lipsă de sare, așa că n’ar strica să intre la ocne o ceată de speculaați! E singura somție să avem și sare și să scăpăm și de oameni fără suflet * ♦ 4 Un băciaș de 18 ani scrie and copile o vaporoasă scrisoare de dragoste. La sfârșit adaugă că trebue să păstreze încă anonimatul câtva timp, până la... clarificarea esttnației. Dar pe reversel plicului își înseamnă adresa în litere scrise ca o ușoară tremurare de emoție. . paeți de aceștia avem și în politică. La Cernăuți cordon sanitar, tunete și fulgere și anateme in contra vechiului politicianism, — la București îmbrățișări cu efuziune cu reprezentanții aceluiași politicianism. Doppelgänger! n gr. --------------------——--------------------