Glasul Bucovinei, octombrie 1920 (Anul 3, nr. 528-552)

1920-10-01 / nr. 528

Ps»Ä. 2 Anca Stefureac Talentul d-rel An­a Stefureac era cunoscut din vremea când încă fiu făcuse studii speciale. De aceea in seara representației chore oh­i­mice din 25 Septembrie sala teatrului nostru o aștepta arhipana. Se știa că nu poate urma decât o intrare de elită. Nota dominantă : joc stăpânit. Rar o nuanță exu­berantă, ici-colo un ton pasionat. Suntem tentați­a zice: semn al apropierii de maturitate, de aceea matu­ritate care cristalizează in simplicitatea formelor cla­sice. O caitate riscantă pentru cine își inaugurează cariera, fiindcă sp­rițul simplist o poate reduce la lipsă de profunzime. Dar din anumite tresăriri jocul d-rei St. numai­decât s’a resimțit de acea sinceritate care izbutește să afle expresia pantomimică pentru latenta idee a melodiei și de acea căldură a interpretării­, care «m­ori­tea proporții dramatice. Dacă adăugăm la aceste o frăgezime de tinerețe, care amintește jocul Danisei Ron­­y Johansson și o variată multilateralitate, care,— hai să aruncăm o bombă I — ar face bine chiar într’o academie c­orerlimb­â a G­ötei Wiesenhal, și dacă a­­ceste calități d­e fond se împreunăm în formă cu o fru­moasă tehnică, — am reconstruit cadrele in cari ni s’a prezentat de astă dată talentul d-rei Stefureac. Câteva amănunte. Programa începea cu o horă și se încheia cu o sârbă. Pentru această delicată a­­tenție, care insă— de ce n’am fi sinceri ■*- a constituit o jertfă, mulțumiri speciale distinsei noastre Românce. In baston»­ de L. Beynes am avut un unur, ci două jocuri , atâta f­iiid de viață intrate la plot torul văl albastru... Marinarul din „Dansul Marinarului“ de Klein— an paradox. E posibilă o atât de abilă alunecare delo pocite, Valsului „Destiny“ până la grotescul original al ștrengarului de maruar drăguț? De ce extensiuni mari e capabilă capacitatea unor talente! (In figurile mas­culine d­ra­pt, e de o iluzionare fascinatoare) Urmează p­oaia trandafirilor lui J. Strauss, discret și ultrafin, in­cât un singur regret iți rămâne : regretat că adevărații trandafiri, ce se aud căzând pe scândurile scenei, nu știu atinge pământul atat de ușor ca pasai d-rei Anca Stefureac... . Cele două „Preludii“ de Chopin, choreografii de d. dr. G. Pantazi, punctul culminant al serii. Dar cine nu-și va evoca sfârșitul preludiului No. 7 ? Ingens cheresc întregii figuri la pr­aii. Brațele întinse teatate, Îndărăt... Și intr'o singură clipă capul ss apleacă in piept,­­ și ca el Împreună mâinile din loche­turi se înclină­ și ele : o floare adormită, o resignare de melancolie Cho­­piniană și o superbă traducere plastică a acestei re­semnări. N da aceasta serioasă și sobră răspunde cel mai bine d-rei Stefureac. intr’un Beethoven și un zbuciumai anei „Medea“ am vrea să vedem confirmarea nădej­dilor ce ni le-a trezit azi. Ista­ ticul chestiunii agrare și relevând reacționarismul averescan privitor la resolvirea­­ acestei probleme. D. Dr. A. Morariu discută cu foarte interesante amă­nunte chestiunea fostului general Fischer și a elibe­rării acestui om fără nici o judecată, după ce timp de 22 de luni fusese deținut de autoritățile românești. Indignată adunarea izbucnește in energice protestări Împotriva acelora cari au pus la cale și această ne­legiuire. D. I. G. Toma rezumă cele discutate, după care cu mare însuflețire și în unanimitate se votează resoluția. Ia cuvântat apoi de diriginte școlar Moldovan, care discută chestia Laura, arătând marea batjocură și păgubire ce s’a adus Vicovenilor și altor sate din apropiere prin această necinstită afacere boerească­­jidovească. Apoi gospodarii de față întreabă de dife­rite lucruri intrând la discuție intimă cu d-nli parla­mentari și cu membrii partidului nostru. Mai ales se vorbește mult despre vânzarea lemnului și despre ne­regulile cari se petrec la aceste vânzări. D-nîi Nistor și Ungureanu iau în primire o mulțime de plângeri de la țăranii prezenți. Intr’o atmosferă de frățietate și cea mai intimă cordialitate adunarea ia sfârșit pe la ora 1 după amiazi. Bătrânul gospodar Ionesi mulțu­mește d-lui senator Nistor, d-lui Toma și celorlalți membri ai partidului pentru cinstea ce au făcut-o Vicovenilor venind in mijlocul lor și amic tin­d­ numele Marelui nostru trege indice adunarea în eratele entu­­siaste ale țăranilor noștri. Corespondent. Marea adunare a partidului nostru dela Vicov da Sus Duminecă la 26 S­ptembrie a. c. președintele parti­dului democrat al Unirii, d-1 senator Dr. I Nistor, sosește în comuna sa natală, in soțit de membrii comitetului executiv d-nn­ Iorga G Toma, deputa Vas­­e Ungureanu, prof. Doboș,și Dr Aurel Morariu. L­a intrarea în co­muna Vicov de S­us sunt inîlmpinați de u­n mare ban­­deriu arcași calări in­frânte cu mândrul steag trei color ai „Arcașilor“ din Vicov și un mare număr de săteni, cari cu căruțe ieșiseră intru intimpinarea aceluia, care ridicându-se din mijlocul lor prin munca, prin stăru­ința cinstită și priceperea ea, a adus mund cinste lo­ tolul si o de obârșie. In oralele nesfârșite ale „Arcași­lor“, călări și ale sătenilor înșiruiți pe totta întinderea șoselei, conducătorii partidului vortra so#es: la primă­­rie, unde pe la ora 11 se des­chide impozanta adunare presidată de gospodarul oc­ogenar At­­to­csis, unul din cei mai buni prietini ai rapansatului tată al d-lui Dr. Ni­stor. Vorbește mai intâ­u președintele partidului democrat al Unirii, d-l Dr. N stor. D-Sa arată ce au făcut parla­mentarii noștri la București și ce a lucrat partidul nostru în general. Arată cum actualii conducători ai țării noastre n’au voit să rezolve în­ mod definitiv pro­blema agrară și au refuzat să voteze pentru legea noastră agrară. Discută apoi cele alte măsuri adminis­trative luate de averescanii noștri precum chestiunea retragerii coroanelor, chestiunea plebesci­ului cerut de renegatul Krrckalia, chestiunea refacerii și a reclădirilor, a dezpăgub­rilor de războia, chestia eliberării fără nici o judecată a fostului general Fischer și multe altele. Cuvintele d-lui Nistor sânt ascultate cu sfințenie și cu vădită dragoste de câtre țăranii săi și nesfârșite aplauze și strigăte de „să trăiască“ acopăr cuvintele din ormi ale „ministrului țăranilor“ cum ii zic d-lui Nistor cu atâta dragoste și încredere Vicovenii săi. Urmează un cuvânt deputatul V. Ungureano. intr’o minuna ă vorbire rostită in cel mai frumos grai­­ poporal deputatul Ungureanu schițează pe scurt acti­­­­vitatea sa in acest parlament, arătând concordanța desăvârșită între această activitate, programal par­tidului democrat al Unirei și marile interese ale ob­­­ștei românești. Vorbește apoi d. Doboș făcând isto­ ! • „ 7 ’­­ GLASUL BUCOVINEI Isprăvile administrației silvice din Vicovul-de-Sus Cu prilejul adu­nării poporale » partidului nostru, ținută Duminică în Vicovul de-Sus, sute de gospodari s-au deplâns că administratorul silvic purcede cu mare părtinire „la vânzarea lemnului din pădure. Pe când puținii săi partizani politici primesc sute de metri cu­bici de tema, pe care-l speculează, vânzâdu-i gheșef­tarilor, aiți și anume cei mai săraci, nu pot primi n ci u­a metru colo de ierna pentru reclădirea gospo­­dăriior­ior dărăpănate. Președintele partidului nostru a reclamat cazul d-lui director general al bonurilor fondului bisericesc și a trimis d-lui ministru Cudalba ai București umâtoarea telegramă : Domnule ministru, Administratorul ocolului silvic din Vicovul de Sus eliberează­ aderenților săi politici sute de metri cubici de lemn de construcție, pe care a­­ceștia îl speculează, vănzându­l la­ intermediatori. Populația sărmană nu primește deloc lemn din pădure pentru refacerea gospodăriilor distruse în războiu. Aducându Vă la cunoștință cazul acesta, Vă rog, să binevoiți a lua măsurile de cuviință față de apucăturile unui funcționar părtinitor și incorect. Senator NIOR In urma intervențiilor acestora sperăm, că se va face dreptate și Vicovenilor asupriți de un funcționar, care nu-și cunoaște datoria. Sfătuim populația sa aștepte în liniște hotărârile ministrului, care nu pot fi decât în favorul ei. Concert cârcetașe­sc Cercetași din Câmpulung au dst în 11 Sep­tembrie cor. cu conmrsul Doamnelor Române din Rădăuți, un concert in acel oraș Mulțumită Üoama-lor : Dr .Puiul, Turan­­s­c­h­i, Tiron, Cărbune, d-șoarelor Cazaca și Sârba, iar mai ales d nei Mihalcean, pref dința soc. Doam­nelor Române, concertul a avut reușită morală splen­­ndidă. Reușita materială a fost mai slabă și pentru prima dată cohorta Rarău a trebuit sa scoată din fondurile ei pentru ca să acopere spesele. De altfel între Râdăuceni, pare să fi aflat foarte puțin resanet Asociația Cercetaților. Preste, tot ni s’au cerut sprețuri foarte mari. Pentru lumină am pietit 300 lei, pentru sală 250 lei, pe când inainte se plintia pentru sală ca laminat la un loc 800 cor., ceea ce face­m cam 228 tei, deci noi am plătit mai mult ca dubiu ! Scurt zis am fost speculați. Și o puțiam și mai rău, dacă ne intervecea d-nul Hîj, subșeful Siguranței, care m­-a ajutat foarte mult ,­­prijinindu-ne cu sfatul și cu fapta. D. Hij este poate singurul om în Rădăuți, care înțelege rostul Cercetă*iei. Comandantul cohortei „Rarău“ îi exprimă cele mai frumoase mulțămiri pentru sprijinul oferit. De asemenea li se mulțumește și Cercetaților, Drace« Tartarean și Cojocarla, cari mi-­a stat în ajutor, vânzând bilete, numerotând locurile în sală și condu­când oaspeți la focuri. Suprasolviri au făcut : d. primar Popadiac 35 lei, d. dir. Sam. Ioneț 20 lei, familia Grigorean 10 lei, comisar Sibiera 5 lei și d. Ș nolilor 5 lei. Tuturor acestor domni 1i se aduc muliandiri cercetașești. Un cercetaș. Nr. 528 Situația externă Tratativele dela Riga au fost întrerupte dela 25 până la 27 Septembrie din cauza morții Primului delegat militar bolșevic, generalul Poli­­vanoff. Trupele poloneze au trecut râul Nismeri pe tot frontul.­­Ukrainenii anunță o mare victorie asupra bolșevicilor. Rezistența bolșevică pe râul Zbrucz a fost înfrântă ; Novo Ușița, Proscurov au fost ocupate, s' au luat mulți prizo­nierii, material de război­, două divizii bolșevice au fost complect distruse, iar divizia a 8 a pusă în imposibilitate de a mai lupta. * Comisia austriacă însărcinată cu revinu­­irea constituției a deliberat lung timp asupra chestiunea plebescitului, tinzând a se uni Austria cu Germania. Numai pangermaniștii au votat plebescitul, socialiștii și creștinii sociali lau res­pins cu mare m­ajoritate declarăndu­n ionpor­tun.­­ Finlanda a semnat pacea definitivă cu so­vietele. Bolșevicii au acordat Finlandei garanții și o largă autonomie, iar Finlandezii au renunțat­­ la teritoriile Careliei răsăritene.­­ * Socialiști independenți germani la întruni­­­rea lor din Frankfurt pe Main au hotărât cu­­ 620 contra 47$ afilierea la inter­naționala a treia. * La conferința financiară din Bruxelles delegatul englez Brand a spus lucruri banal de simple, dar totuși cele mai adevărate «Numai muncind mult și impunându ne restrângeri și pri­vațiuni și făcând economii vom­eși din criză». -----------------------------------I------­% Increstări Farse Averesenes — Averescanii noștri ar voi să pară oameni grozavi. Munca cinstită și folositoare nu face parte din crezul­­ter politic și totuși acești oa­meni ar voi sa lase impresia că muncesc din greu și unifică strașnic, ca să nu fie bănuiți că fură vremea lui Dumnezeu și banul­­ Statului. Opera lor de unificare constă din mâzgâiirea hârtiei prin b­romi și hra pentru­­țarea s zidarilor orașului cu felurite placarde ofi­cioase.­­ Ucazurile date și semnate de atotputernicul domn Ștefanelli par strașnice, dar vorba ceva : „Nu e dra­cul așa de t­egru, cum ii zugrăvesc oameni“ . iazu­rile apar, fac multă vâtcă, domnul Ștefanelli deseh de geamul din palatul administrativ, privește la molțimea agitată, își șterge tacticcs ochelarii și exclamă: „Eu sunt stăpânul țării“. Și d. Ștefanelli căruia îi place să se vorbească și în presă despre isprăvile sale ilegale, anticonstitu­ționale etc. ch­emă la sine pe reprezentanții ziarelor și se declară că ucazurile sânt strașnice, dar nu vor fi eșecuiste. Totul e numai o farsă ca: „Uite popa, nu-e popă“ D. Ștefanelli și zâmbește m­efistofaliciște că a putut păcăli mulțimea. U­șa își cunoaște destul de bine putere­a și ad­urarea de când cu expulierea theinerilor Frasch și Sobel, și ca­ută nu Se siut prin o nouă'­grevă, de asta dată a speculanților, să revoace ordonanțele Uluite cu atâta greutate, le revoacă din voie liberă. D. Ștefanelli și a ajuns scopul: „Farsa a fost jucată". Păcat că nu dispune partidul poporului și de o trupă teatrală, căci d. Șufanelli ar fi primul comic la ea. ---------------------SS--------------------­De la poșta. In ziarele locate nemțești­o’a publicat, cu ocazia grevei lucrâtoriior din zina de 22 Septembrie 1920, că și o parte din personalul poștlor ar fi fost în grevă. Această știre fiind inexactă i­ntrn sa arătăm că personalii dela poștă nu a fost în grevă ci din contra a fost mai activ in serviciu decât de obicei. Personalul de naționalitate mozaică, deși era lber c­e serviciu în acea zi, având sărbătoarea „Zina Iu­gă“, pătrunși de datora lui față de țară și p­atru a arăta că nu este solidar cu greviștii s’a prezentat la serviciu in acea zi, lucru pentru cure mență toată landa Factorii poștali au eșit la ora 8 în oraș pentru distribuirea corespondenței ; au fost impediecați însă in misiunea lor de câțiva recrutori ce nu au nimic co­mun cu serviciul poștal, amenințându-i cu bătaia. Drept răspuns la aceasta la etern­ au cerut si li se dea posibilitate»­ să -și facă de te­ria căci nu au ni­mic comun cu instigatorii grevei și nici nu aprobă greva.­­ . . Mulțumită măsurilor trate de dl. Inspector Aurel Marini, prețedintele comisiunei de unificare P. T. T., factorii ac­estuni­ii iară în oraș la ore ! 4. —Toate celel­alte uniuni de serviciu din administrația P. T. T. au funcționat în mod absolut normal.

Next