Glasul Bucovinei, noiembrie 1920 (Anul 3, nr. 553-576)
1920-11-25 / nr. 572
Anul IIl ^ 3510 Iih- Un mftral SO bani la Cernăuți, Joi 25 Noembrie 1920Kuversității partidului democrat al unirii A!“Al Tesatori N«. 81 Psndaiev: «* sa 8t M, p* *t* 48 W» P* «»--- aS**,: pe an w» 40 tei, g* *ț»«n 20 tei, feb«tas» «»<>4» nwt »aiÄÄRil de Ûœstassà pe fiRs feí®ü 315# M. ÂNIfesTURI ȘI RECLAME? ! tsâssassM toată fine prfea«ss îs Pentru „Czernowitzer Morgenblatt“ Loialitatea ta discuția chestiunilor de interes public și curajul manifest al părerilor și al convingerilor sale fiind condiționi principale ale unei prese cinstite și conștiente de marea răspundere ce orea asupra sa când își asumă sarcina formării și a îndrumării opiniei publice. »Glasul Bucovinei« n’a părăsit nici o singură dată, dela apariția sa încoace, această linie de conduită. Atât ca "organ democratic al Unirii", cât și, după constituirea formală a partidului nostru, ca organ al acestuia. »Glasul Bucovinei« a fost totdeauna expresia vie, clară și hotârîtă a curentului tânăr, îzvorât din necesitățile vremilor noastre și bazat, în chestiunile obștești, pe cel mai larg democratism, în chestiunile naționale însă, cu toată considerația drepturilor legale ale minorităților, pe principiul Statului unitar român, singur suveran pe soarta sa, una la baza acestui crez politic, rostit totdea sincer și bărbătește, «Glasul Bucovinei“. Inaugurând lupta politică fățișă, a deschis un drum nou pentru presa serioasă de la noi. Știindu-se totdeauna cine suntem și ce voim, cuvântul nostru cade cu atâta mai greu la cumpănă, cu cât sfințenia cauzei ce-o apărăm și tăria convingerilor noastre, pentru care răspundem și personal și ca organizațiune politică, ni dau dreptul a vorbi atât in numele masselor largi ale poporului român din aceste ținuturi cât și, in cadrele Statului unitar, in numele tuturor cetățenilor săi. In înțelesul acesta organul nostru a luat atitudinea dictată de înalte interese naționale și de Stat față de aprecierile injurioase ale lui Czernowitzer Morgenblatt« din seria de articole „Doi ani de România Mare«, asupra trebilor obștești dela noi, fapt care la determinant pe onorabilul confrate să nu răspundă Insinuat și hărțăgos în Nrul 745 din 23 Noembrie cor., căutând a polemiza cu noi. Foarte dispuși, de altfel, la orice polemică de principii și vederi, trebuie să refuzăm, în căzui de față, onoarea aceasta lui „Morgenblah“ din simpla cauză, fiindcă nu știm cu cine avem a face. Necunoscând nici gruparea politică, pe care ar reprezenta-o contra opinentul nostru, nici programul sau, nedumerirea noastră e cu atât mai mare și refuzul cu atât mai legitim și mai întemeiat, cu cât autorul seriei de articole, combătute de noi, precum și al răspunsului recent, se învăluie și el în misterul nepătruns al anonimatului. Dar atunci cu ce drept vorbește el în numele “minorităților“, despre care știm că au alte organe de publicitate dacâte acest „Morgenblatt“ anonim și incolor? Cine se ascunde după acest obscur «wir», în numele tufii acele săgeți veninoase căruia se slobod din care constituie o insultă la adresa neamului nostru și o batjocură pentru Statul român? Cine și când l-a învit^t pe onorabilul „Morgenblaît* să ne curtenească* pe noi, și cari sunt „circumspectele cercuri românești", ce găsesc că el, calomniind, face „operă patriotică ?“ Dacă poporul român e „bun și tolerant“, cu atât mai vinovați sunt cei lipsiți cu desăvârșire de simțul omeniei și al realității, cari își bat joc de fericire acest bunătatea și de toleranța lui. Din popor mai are, afară de „cercurile circumspecte“ ale «Morgenblatt»-nui, și conducători cari sunt în curent cu toate dedesupturile unor anumite lucruri și dau, din postul lor de veghe la căpătâiul acestui «bun și tolerant» popor, semnalul de alarmă când se tentează în mod prea îndrăzneț la „bunătatea“ și la «toleranța» lui. In condițiunile acestea și la acest înțeles patriotismul nostru e o „necesitate“, cum papatriotismul altora nu pare a fi decât un simplu „gheșeft“. «GLASUL BUCOVINEI» — --------— — - - O întrebare. In urma deciziunii Secretariatului de serviciu pentru instrucțiunea publică sa înființat în Cernăuți pentru fiecare națiune neromânească câte un liceu și câteva școli secundare de alt tip cu limba de predare naționala. Profesorii de naționalitate română, atașați la aceste școli ale minorităților cu însărcinarea de a preda limba română istoria națională și geografia patriei, sunt necesitați — pentru a fi pe placul colegilor lor neromâni — să se folosească de o limbă străină, pe care mulți din ei nici nu o cunosc. Directorii acestor școli secundare , 5 Nemți, 1 Evrei, I Rutean și Polon necunoscând aproape nici unul limba română, se folosesc în lucrările lor de cancelarie, inclusiv actele înaintate autorităților școlare și certificatele, ce le eliberează elevilor, de limba lor națională și de sigile cu inscripție străină. După cum suntem informați directorul unui liceu evreesc din localitate se poartă cu gândul de a introduce pentru cancelaria sa la propunerea profesorilor socialiști tov. Dickstein și Jevf Friedmann un sigil în limba talmudului și cu steaua lui David. Având în vedere că toate actele și în special certificatele școlare sunt documente ale statului și cum limba acestui stat este — după cât se vorbește — cra română, nu permitem a pune autorităților competente întrebarea dacă n ar fi acuma timpul suprem ca limba de corespondență oficială a acestor institute, susținute cu banul românesc, să fie limba statului și certificatele școlare să fie scrise numai în limba română ? —----------------------as ------------------------Conferință publică. Duminecă la 28 Noembrie a. c. va ținea d. A. Burac, în sala mică polonă (strada Domnească) la orele a. m. o conferință publică vorbind despre: Paragmestierismul român flegă sația. Sala va fi încălzită. Intrarea gratuită. Publicul este Invitat să participe în număr cât mai mare. Nr. 572 Partidul Național Român și Guvernul Comitetul executiv al partidului național român din Ardeal și a fixat în ședințele din 17 și 18 c.ilota de conduită față de Guvern prin următoarele hotărîri cari rămân să fie ratificata și de clerul parlamentar al partidului. Iată textul comunicatului dat de comitetul executiv presei din Ardeal : 1) Aprobă atitudinea și lupta politică dusă de clubul parlamentar al partidului in colaborare cu uniunea opoziției naționale; 2) Considerând că adtástul guvern prin acida sale de guvernământ încurajat de curentele și elementele reacționare politici primejduiește cele mai vitale interese ale țării, partida ;va continua lupta hotărită pentru apărarea marilor interese ale națiunei și pentru întronarea legalității și adevăratei democrații, atât de grav nesocotite. 3) la efectuarea hotărîrilor indremătoare ale celui din urmă congres, Partidul național român va dace lupta politică și mai departe in strânsă legătură șî colaborare cu partidele democratice din opoziția națională, lvindu-se necesitatea de a cunoaște și apora elabRÎul parlamentar al lor de colaborare și asupra partidului asupra modalității'nt cbrsal de mare importanță, comitetul executiv își va continua desbaterite împreună cu dubai parlamentar îndată după deschiderea sesiunii parlamentare. ——.."■ [UNK] — S. " — Aprovizionarea Bucovinei Marți 23 1. c. la ora 5 d. m. a avut loc la primăria orașului o importantă consfătuire asupra aprovizionării orașului. De față au fost d. secretar de stat al refacerii și aprovizionării Atanasia, întreaga comisie de aprovizionare a orașului, d. loc. col Georgescu precum și delegați ai morarilor și brutarilor din Cernăuți. Expunându-se situația aprovizionării și arătându-se și greutățile de cari comuna se lovește in această chestune d. secretar de stat a arătat că greutățile aceste sunt inerente stării de azi și sunt pretutindeni,datorite dificultății transportului. D. Dr. Picker luând cuvântul n enumărat nevoile orașului, iar d. secretar de stat a dat următoarele deslegări : 1) Se vor trimite da la București câteva vagoane de stofe și încălțăminte — partea proporțională ce-i revise Bucovinei — pe cari se va distribui direcția aprovizionării de a ci orașelor și satelor prin pritecterlie județene. La distribuire se vor avea in vedere mai intâiu sancțonarii și apoi ceilalți locuitori mai nevoieși ; pentru țărani se vor da bossnef. 2) Zahar se va procura din Ucraina de unde avem oferte ; până atunci se va distribui zahăr după nevoie, deia fabrica Ripiceni care e mai apropiată de bacovina. Zaharul acesta costă locole lei kgi. Nu se va percepe câfg, ci numai costai transportului.. 3) Mașinile primăriei pentru sina electrică sosite la Gligis se vor trimite cu precădere. 4) Petrol și motorină se vor trimite după nevoie de trenuri rechizițonate de la concesionari. 5) Cele o sută de vagoane de făină se vor aduce tot cu trenari navetă, cu precădere, formându-se cel puțin câte 2 trenuri a 36 vagoane pe lună, cocsumațiau ar find socotit la 72 de vagoane. în urmă s’a discutat chestiunea pânii, măcinatul grâului, fabricarea pânii, etc. Cereți de pe acum calendarul „Glasul Bucovine!"