Glasul Bucovinei, decembrie 1920 (Anul 3, nr. 577-601)

1920-12-01 / nr. 577

Pag. 2 GLASUL BUCOVINEI Respectarea ordinelor ministeriale în Bucovna La 23 Octombrie a. c. Ministerul de Interne comunică administrației locale prin o telegramă cu nr. 60.132 că guvernul român a hotărît reintroducerea amurei în tot cuprinsul țării. Acea telegramă zicea că cenzura se va aplica numai asupra articolelor cari ating ordinea ți siguranța statului sau îndeamnă la grevă sau la resistență din partea greviștilor. Articolele cari cu un pacheter cu politic în afară de chestiunea grevei vor fi libere, acesta e ordinul Ministerului ! Telegrama citată înc iee precizând : Până la noui dispozițiuni cenzura se va exercita de cătră parchetul local. La Cernăuți cenzura lichidatorului Dori Papomei e încredințată unui student neisprăvit, a lui Traian Popovici, care pe lângă temperamentul său exuberant și despotic, are marele merit de a fi nepotul lichidatorului. Astfel cenzura averescană din Cernăuți, lipsită de o conducere ordonată, lipsită în acțiunile sale de controlul seriozității necesare, lipsită de obiectivitate și de orice simț de răspundere față de dispozițiunile legale în vigoare, procedează în mod arbitrar, samovolnic și ilegal, cenzurând atât articole și informațiuni absolut inofensive din punct de vedere al ordinei și siguranței publice, cât și articole pe care birourile de cenzură averescană din alte părți, chiar din București unde e proclamată starea de asediu, le-au lăsat neatinse. Cum nimic din ceea ce este cinste și legalitate averescană nu ne mai poate surprinde, reținem totuși prin acest hotărît protest contra felului de flangrantă ilegalitate în care se face la Cernăuți cenzura, noua dovadă de lipsa de seriozitate și de incapacitate a acelora cari încă dețin cârma țării noastre. Și pentru ca orice mistificare să fie exclusă precizăm : Nu contra cenzurii ca instituție a statului poate necesară la anume epoci, se ridică protestul nostru, ci contra felului cum ea se aplică, contra ușurinței și neceriozității actelor cari în numele autorității statului român emană din biroul de cenzură dela Cernăuți. Prin nimic statul român nu a meritat această coborâre a prestigiului său Glasul Bucovinei« A susține iasă, cum o face autori! articolul, că acei oaspeți nepoftiți, văzându-te „în mijlocul codrului secator", unde aveau de împlinit misiunea unul „post avansat și culturii germane“, numai prin sirguința și energia lor, „au transformat în scurtă vreme locurile sălbatece la minunate orașe și sate germane", este o aroganță, precum tot arogantă e și paralela ce o face el între o comună românească, pentru a motiva propunerea sa de a aduce, la înfăptuirea reformei agrare, și în vechiul Regat „țărani germani ca pilde, ca element de fermentație". Cu toată considerația deosebită ce o are autorul pentru cârmuitorii de astăzi ai Bucovinei, „cari sunt atât de dispuși să repete unele din nedreptățile ce li-au făcut antecesorii lor" bieților Nemți din acest „Badenitna", el rămâne nemulțumit cu faptul că nici stăpânirea aceasta n’a scos decât un singur deputat în parlamentul român, pe când lor li se cude doar trei! Constatând cu regret și amărăciune că „valul șovinist se ridică prea sus", d. Doctor varsă și el o lacrimă pioasă pa mormântul Austriei, in care „se găseau, zice d-sa, doar și Români în posturi conducătoare". în exclamația dezolată : „o, quae mutsiro rerum !“ autorul încheie articolul său de un gust dulce—amar cu următoarea prefăcută naivitate : „Noi, Germanii din „Budenland», am fi pe deplin aatstăcBți, dacă ne-tim bacura astăzi întocmai de acelaș tratament de care se bucurau odinioară Românii în vechea și, după cum se pretinde, de Germanii guvernata Austriei. Luând dorința aceasta in serios și ținând seama de raportul dintre autohtoni și cooniști, care ii admite și autorul articolului, noi am putea să li-o împlinim. Tot eș, cu tot „șovinimul" ce isi-l reproșează el, noi voim să fim mai drepți și mai loiali față de conaționalii săi, cerem insă ca ei slabă la vedere și in viața reală măsura ce o stabilesc in teorie și să-și modereze pretențiile, astăzi atât de exagerate, și atunci se vor adeveri cuvintele lui Schiller : Blândă pace, Armonie". Iorgu G. Tema Despre germanismul bucovinean „Deutsche Tigespos**, gazetă poporală universială pentru germanismul din România Mare, care apare in „Hrmannstadt", aduce, sub titlul de mai sus, in No 253 din 21 Noembrie cor., un articol de fond, datorit penel compatriotului vostru Dr. H. Zavhmann, actualminte la „Hermannstadt", Eiagic la început, când vorbește de „anusul odinioară german al monarhiei noastre" și loc să sică „apusul german al monarhiei noastre de odinioară" — Donați finamisticare interfonatâ 1 — tragic apoi, când „lama stă să-i plesnească de dor după glia patriei sale din mijlocul țării germane", de unde au veni rând pe rând, momiți de „promisiunile unor munți de aur", făcute de guvernul austriac ai împăratului Iosif II, și Șvabii Wittenbergeiai, și Țipțrii de origine saxonă și „Tailpinh“ (Deutschböhmen) de atăzi, ca să populeze și să civilizeze „"odri seenton" ai Bucovinei noastre, cântecul lui devine un imn sărbătoresc la adresa conaționalilor sii cari n’au sacrificat ps altarul culturii germane prn fH ca urmații lor să culeagă, drept răsplată, ingratitudinea și vexațiunile noastre. Vechea poveste a cântărețului german, pusă pe o nouă micie, ar fi treaz poate neobservată de ce, dacă d Zichmann n’ar avea, pe lângă atâtea accese de îrgânfare jeaitoare, și unde ieșiri îndreptate dea dreptul in contra noastră, care nu le putem trace si le tăere. Vor fi tot sau nu Nemții d-ldl Doctor pentru noi „bani învățător! p» tărimat agricultorii, ai creșterii vitelor și ai meseriei, și funcționari carte ni au aduss din apa* progres în adminisrație și în jurissdicțune". Ia orice zis noi nu i am chiemat în țara noastră, unde ni spunne că se găseau atunci puiul pâne", și, ca toate acestea, „tr.nle pietre și nona li-am aruncat in cap acele multe pietre, cum fac astăzi cu mai putină dreptste, copii lor de la șcali primiră din laoben! <u colegii lor „valihi", ci l-am primit ca pânea poattră, cât de puțină era ea. O indurata aniversare Azi 1 Decembrie a. c. se împlinesc doi ani, de când viteazul nostru Rege și Agusta familie regală și a făcut intrarea triumfală în capitala țării, scăpate de urgia nemțască. Și tot azi se împlinesc doi ani de la proclamarea unirii Ardealului cu patria mumă, proclamare ce s'a făcut de către fruntașii vieții ardelenești în memorabilul congres din AlbaIulia. -ăst*r Hr 577 Increstări Eroii neamului — Cu ortografia, punctuația, stilul și logica lui generis și cu profundele lor cunoștinți clasce și politice, d-nii dda Dreptatea continuă să povățuască pe cetitorii lor despre lipsa de cinste, de naționalism, de parlotism, de bună educație și despre Incapacitatea și criminalitatea „inconștienților" dela G sfcl„ ce nu cunosc alt ideii, decât satisfacerea ambțțdlor bolnăvicioase și spărarea rentabilă sub orice formă și ca orice mijloace". Pentru că noi, cari nu cunoaștem ca c-ior istoria țării și a neamului nostru, nu îțdegem să distingem pe adevărații noștri eroi naționali și să ne închinăm înaintea lor cu toată evlavia cuvenită, d-lor își land arena de a face în jirul acestora un cordon de apărare. Astfel dăsnăzi i-au adus un splendid omagiu, d-lui Iancu Pondor, punându i pe d. Averescu sä-și zdie chip 1 înaintea portiței birgalui dela Storojineț și saț pe „aman", spre a-l chema la Guvernul țării făcându i „capit s demipstiv". Dar chiar pe acest d mn Averescu l-a încurcat procesul socialiștilor. Stadiim pe csri de mult lt banatori și cari înainte de toate ne despărțau de general, in lenogolă, au fost confirmate astfel. Am vrut să le comunicăm cetitorilor noștri. Dar vogica padicitate a averea anilor noștri ea îngăduie ca să se vorbească de isprăvile lor cele mari. Atuci foarfecele cenzurii lichideior dal nostru s’au pus în mișcare și ne-a confiscat ceea ce oricine putea să citească prir jurnalele din București. ..suies c’a trebuit să afle cs și noi am recunosut, in sfârșit, că marele patriotism zild lui Averescu eu este mai prejos decât ai d-loi Dan Popovici și Gheorghe Sebu și că suntem prea lipsiți de.... ctitora muzicală, ca ttă putem cânta Imnul Regal pe melodia d sor. Acum d-nii sponit T«.’mavsch, Cap strâmb, Erast Tarangul, Gheorghe Jenina, Aurel Țircan etc. se vor constitui in comisia paria memora și vor redacta în temelii princulatei de o superioară moralitate, proclamat de ei, al „fiu n lor" o nouă scrisoare deschrisă, care se va asemăna aidoma cu cea a dresată d lui Dori Popovici, numai ci' damele acesta* va fi înlocuit prin cel al d lui Averescu, iar numele d 1 ) Ishnbrech r prin numele d-lc Moscovici Astfel eroi pezmtim : Avpset, Dori Popovici și Gheorghi Serba vor trumfa. Dar averescanii mai au o satisfacție : Moscovici poartă cheltuielii banchetului dat cu acest prilejn. Situația externă Cercurile diplomatice sunt mereu preocupate de situația creată în Orient prin evenimentele grecești. Presa și guvernul francez a luat o atitudine hotărît ostilă revenirii ex regelui Constantin și a mers chiar până la amenințări, abilul și șiretul Lloyd George pare că șovăie și s'ar împăca mai bine cu venirea diadohului pe tronul Greciei, pe când Italia, deși a fost invitată să participe la Conferința de la Londra, reprezintă principiul neintervențiunii in afacerile interne ale altui stat și prin îrmare care nici un motiv iblausibil de a silii voința poporului grec. Atitudinea lui Giolitti la Londra va fi deci impăchilioare și va căuta să convingă pe șefii guvernelor aliate să respecte șî ei principiul de autodeterminare. Plebiscitul popular în Grecia va începe abia la 10 Decembrie. Trupele ucrainene își sprijină frontul lor pe Zbruz Boznki. Ritvul a fost evacuat de ucraineni. Pare că și aventura lui Balachovîci s a sfârșit cu un complect dezastru , bolșevicii anunță în regiunea Pripetului o strălucită victorie. La Riga tratativele polono-ruse au luat un curs favorabil. Președintele delegației polone și-a exprimat dorința fermă de a încheia o pace definitivă și durabilă, fofie la rândul său a declarat, că constată cu bucurie sinceritatea Poloniei și va căuta pe viitor să evite orice neînțelegere. Numai de nu și ar uita promisiunea. * La 2S Noembrie au început în Iugoslavia alegerile generale pentru noua constituantă. Lupta electorală, destul de îndârjită, se dă în jurul a două principii. Nouile provincii reprezintă curentul federalist și cer o largă autonomie, pe când vechea Serbie apără curentul centralist. * Adunarea Ligii Națiunilor a repetat din nou Americei invitația de primire a mandatului pentru Armenia și sugerează să primească a întreprinde această operă umanitară și a pune capăt tragediei armenești. Urechile Americei vor rămânea probabil surde, căci nici acolo nu răsar așa de des idealiși ca Wilson. Albania a făcut o cerere de admitere în Ligă. Consiliul Ligei a invitat statele scandinave să trimită trupe la Vilna. ’* Consiliul Ligă Națiunilor e compus din 4 membri permanenți (Franța, Anglia, Italia șî Japonia) și 4 provizorii (Belgia, Grecia, Brasilia șî Spania). Barnes, delegatul muncitorilor englezi, a întrebat consiliul Ligii, de ca Liga n'a intervenit în recentul conflict polono rus , ca și când Liga ar avea vreo putere să șî impună voința. Fondurile Averescanilor, galitate“....—..— Averescimii noștrui, e lucru sfînt, că una spira și alta fac. Așa bunăoară ei întrzic exportul numai de ochii lamli, căci pe căi ilegale poți ajunge și destule permise, dacă ești numai dispus, să faci sacrificii. Iată ce scrie un ziar din capitală în privința iraf.caitai ca prmise: „NI le’i afirmat, bunăoară de către persoane demne de toată încrederea, că un permis de export se poate obține, dacă persoana interesată varsă mai d nainte anume sume de bani pentru fondtul partidului poporului". Așa lucrează partidul d-lui general Averescu, care pe toate coardele cântă de „cinste, muncă și le— .Cursuri populare universitare. plarul în 30 l. c. va vorbi d. dr. Dim. Marmeliuc, docent privat, despre UesputUfire ȘÎ dezvolltarea poeziei elene. Miercuri în Decembrie a. c. va ținea d .d. Constantin Spulber, conferențiar, cursul său Gin A (teologia juridică română, Joi In 2 și Vineri în 3 Decembrie a. c. d. Dr. I Lunguleac: Principii etice în ducatul român. Biletele se vând pe preț de 2 lei zilnic la Secretariatul Universității între orele 10—11 a. m. Publicul este rugat să participe în număr cât mai mare. Cursurile se țin în sala VII, ora 6—7.