Glasul Bucovinei, martie 1921 (Anul 4, nr. 644-669)

1921-03-01 / nr. 644

Numeral BO b»ni Organul partidului democrat al unirii ABONAMENTUL: f«e­m an 80 lei, pe *|* a» 40 lei, pe țoi luni , țărani zilnic, pe un an 40 lei, pe b­iajuil­* wwran numărul de Duminică pe pe trei luni^50 lei. An tm­ntru :»lei, 1 Martie 1921 Nr. 644 covinei Telejen No. el Fondator: Sextil Pușcariu A­PARE ZILNIC REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Cernăuți, Strada Domnească Mo. 33 Se primesc numai articole iscălite­­, Manuscrisele nu se înapoiază ■t­ ..........................................................■.............— ANUNȚURI ȘI RECLAME: se calculează după tarif și se primesc la administrat!« Strada Domnească No. 33 Pentru Inserare în interiorul ziarului se urcă taxa c«t­ r é Confesiuni* * ■ ■ Dam­äzi majoritatea parlamentară s’a Intra* au­ la saloanele somptuoase din palatul Cerca­te! Militar din București, unde la virtutea ti îl­u­i de general a­­econand­antulul suprem al A­­verescanilor s’a testat­at Clubul partidului popo­rului. In toiul luptei parlamentare ce o duce generalul-politician, simțind slăbirea la anume pesete a frontalul său, s’a văzut îndemnat» mai ales după discursul ținut de Cameră de deputa­tul I. Comărășescu împotriva proiectului guver­namental pentru înființarea subsecretariatului minorităților, să și treacă încă odată trupa la revistă. Cu acest prilej generalul a dat cetire unui ordin de șir din care reținem câteva idei : Si- înațtenea politică a guvernului — a zis d sa — a azi tot atât de sigură ca și la început... Până astăzi nu s’a întâmplat nimic, dar absolut nimic ce ar fi putut să zdruncine situațiunea guverna­tei... Deplasările de voturi cari s’au produs cu .pil Sijnî­­aSdnasfc* alegeri parțiale un m «triblt •almîc din autoritatea și prestigiul guvernului. A guverna înseamnă a te uza — declară d. Averescu și lucrul acesta li știam perfect de bine In momentul când am primit sarcina de a forma guvernul. Știam chiar că odată cu decretul de numire al unui guvern este făcut și decretul de trecere în­­ poziție, căci nu se poate act de naștere fără act de moarte. M’am aș­teptat deci din primul moment la o Scâdere a popularității noastre, câci fiecare act de guvern reprezintă o picătură de plumb la aripele enta­­siast­ului teutei. Pe noi lasă nu ne preocupă scăderea momentană a popularității noastre, ci faptul că opera (?) noastră să rămână întreagă etc.,­ etc... Prin urmare pe cât de puțin adevărată e expunerea de la­i sus la cât privește relatarea faptelor pe atât de­­ puțin logică ni se pare. Căci, limitându ne doar numai la câteva din chestiunile mai cunoscute, vom recunoaște de­sigur că trebuie cineva să fie foarte străin de orice simaț de realitate pentru ca să poată afirma că , aici abandonarea la alegeri a întregii țări aproape,­­ dar mai ales a noilor provincii, pe seama străinilor și a elementelor dușmănoase intereselor românești, nici înșelarea tuturor nă­dejdilor privitoare le resolvirea problemei a­­grare pe care țăranii o așteptau dela »taica«, aici cea mai deșănțată și dezordonată politică economică și financiară, nici corupția, favori­tismul și traficul cel mai dezonora și cu bunu­rile cari nu aparțin partizanilor politicei d-lui general, teici­siluirea parlamentarismului prin amenințarea deputaților cu armata adusă în In­cinta Camerei și prin draconismul unui regu­lament Intern autocrat și nedemn de prestigiul unui corp legiuitor modern, nici eșecurile aveau furioase vor azardud de politică externă cu »Mica Antantă«, cu expediția­, militară română te Armenia, cu Concordatul etc..., aici scanda­loasele amănunte desvâ­ aite In cursul recentului V ^­ -­eS al socialiștilor și aici lipsa de panoge­r­i­citate, de unitate de vederi de solidaritate­­ și de seriozitate a majorității averescane ,tic­ 1­tuite în repezeală, lipsă dovedită până în pre­­­­zent ca prisonieți, nu ar fi știrbit și zdruncinați situațiunea guvernului. j­ A guverna înseamnă a le -aa — zice domnul Averescu Dar a guverna după sistemul și cu oamenii d-sale. im­pr­o­vizați în tot fete­ de st­aațiuni. Înseamnă a abuza, Șl­atenei recen­tele alegeri parțiale, cari sfilit&îls mutandis la chemarea la cârma statului a domnului Ave­­rescu au fost un vajnic indiciu la lavorul d-sale, nu pot fi astăzi decât reflexul uzării d-sale prin abuzurile sistemului patronat de d-sa, întreaga serie de acte de guvern citate sos au tot adaos mereu picături de plumb greu peste aripile inutilului entusiasm (?) al averescaailor. latrina moment de sinceritate, șeful averiscan­aismului simțind enorma greutate a aripilor partidului său, a apos o pe șleau. Că nu se potrivește cu teoria inițială a păstrării aceluiași nealterat prestigiu pe seama guvernului său o altă chestie, « Marhettîist 'psihologic­î»să care- lfler «d­er­minat pe domnul general sa vorbească trupe adunate de urare, de moarte, de scădere a popularității, de trecere te opoziție . . . , e ca­racteristic, Oitod »cu in sensu, non in mente!... Or, A­u­rel Morariu ! —­—------—­Sx————­——— Sentința în procesul bolșe­vicilor din Chișinău Dăm dnpă darul »Dreptatea« din­ Chișinău numele celor condamnați în procesul bolșevicilor, ce s'a judecat înainte de câteva zile la Chi­­șinău. Curtea marțială condamnă pe Haim­ Bogo­polsky, Berta Asmi, Moise Dubinschy și Iosif Raidman la moarte. Șmil Rivlin, Moise Mahvîci și Moise Lu­­țenco la muncă silnică pe viață.­­ David­ Faerman la 20 de ani muncă silnică.­­ Simon Caló și Pavel Micolaev la câte 15 ani muncă silnică. D-ru Rubinîștdn, Mak­im Gaiûner, Leon Braunstdn și Teodor Pofidă, Alexandru-Ruvin Pupco la câte 10 ani mumă silnică. Ooșii Vam­berg și Gh­.iș Spir­ah la câte­ 8 ani muncă silnică. Leon Glettman, l­rail Bacctl, Zolm­an Gold­stein, Mordco Gof­man, Iosif Zilberman, Maria Balabanova și Isac Frenckoi la câte 5 ani mun­că silnică. Achită pe Ana Podolscaia, I­olf Nahtigan Dumitrie Crîjanovsky, Solomon Sobe­rman, Ser­g­he Suliman, Faîvișî Ș »evici, Grigorie Svoicov, lanchel Moldauer, Țilea Ș nker, Rosalia Biberi, Mama Eliin și Rita Benders­caia. Mai condamnă pe acuzați la plată în mod solidar a sumei de 300.000 lei crit­udi de judecată. Ratiații condamnați au declarat recurs. Serbările căsătoriei A. S. R. Principesa Elisabeta Costosilu­ de la Ateneu. Serbările sointei principesei E­isabeta, *u incepus« joi antra ca conceml «ocietăței „Filarmonica", la orele @ seara l a Ateneu. Fix la orele 9, Familia regală a apărat in loja Ateneulu!, unde sala era literalmente plină ca tot ce Cap’iala are mai select : miniștri, foști m «1 șiră ai țării demnitarii ad­uați și foști, ca doamnele, mitropolitai­ primiî fi ai Moldovei. Cind a apărat Familia regală toată sala s’a ri­dicat în picioare iar orchestra «ab conducerea maestru­­lei Georgeaca a intonat Iman­ regal român și apoi pa cel grecesc fu loja regală an­teat ioc, in afară de MM. LI. Ragele și R­etea, A A. LL RR. Penet pasa Eiîssb&ta cn icgodalcai Săa, A. S. Pri cipele George» die docu­l Greciei, apoi nanii Principesa și Principele Nicolae al Greciei.­ liantul Spaniei , AA. LL. RR. Principele Carol Principesele Marioara și Ileana. S’au cântat bucăți din Wagner, Streits și T*chaichovssky, cari au fost executate la perfecțiune. La terminare, orchestra a cântat din ssoa Imnul regal român. ”——-— -----­ Prima piesă jucată în românește „Dacia Traisan“ scrie : Ziarele anestat organizarea la Iași a unui comitet care să serbeze im­plinirea a 100 de ani de la prima piesă jucată în limba română. F­ctivitatea, condusă de d. T. Berada, se va ținea in Martie, și va avea în program și piesa „Mirtii și Chioe”, tradusă de A­­­sachi, prima iscrsre dramatică iscată românește. După cum se știe Asachi, sufletul mișcării calis­­tice din Moldova, pe timpul redeșteptării naționale, a organizat în 1817 an­teetra de distanți în casele hat­­manului Cosmari­i Ghica d­e Iași și pentru acest teatru a geni, a trăda« șt ioc«!!»at piese teatrale, între cari și pleua smintită a lui Gessner. Oricât de mult avem datoria să generăm me­moria învăț atsiui Asachi — gvem o dăd­ și mai ve­che în ceea ce prive­îte prima reprezentație ta romb­­­ești. in 1911 a ț­nai d. Horia Petra-Petreacu o confe­­rință publică la adunarea cea mare dela B.sj, despre „Publicul nostru și teatrel", relatând despre o piesă teatru ä iscată în Brașov. Cisata după lucrarea, care a apărat în „Rjb­â­­cai* dîn Arad, apoi în broșură și în „ Albania!" featru al serbărilor dela Blaj : „In 5 Mina 1815, 20 Decembrie 1822 șî 2 laan­­u­ls 1824 »’au Jacat duo p­a­rtea irapsîor germane ale lui Gfrger, Josepha Uhisch ( l­a Wdra*r) și K­eibiA: „Vecinâtât­-a p­rinoasa", tr*d din Kotzebne, b*tetsl „e­­bersrca vl­ahilor" și drams, romantică „Harta și Cloșca" ca corari de îr­­ossiteiB, Trapiie» menite în început Ramui pentru compatrioții noștri sași, an cersî concursa! inteiectasiilor români brașoveni, «a tipărit programele in rominește ca litere etnie". Despre a­­ceasta relatazi dr. E­g­n Filtsch în Archiv des Ve­­reines für siebent ii­g sehe Landesvkande", vol. 2­ și 73 (S­ bte, 1877 și 1890). Este deci fapt stabilt că în 1815, 1822 și 1824 d­istanții români, cu con­frsri ssșitor și a troiaBÎior din Brașov, &o­rn­at baietal „Eliberarea Valahilor" și s­ a gândit la „Hjr­a și C­.oș­a", martiri­ național­. -e.­Citiți „Glasul Bucovinei sff

Next