Glasul Bucovinei, martie 1921 (Anul 4, nr. 644-669)
1921-03-01 / nr. 644
Numeral BO b»ni Organul partidului democrat al unirii ABONAMENTUL: f«em an 80 lei, pe *|* a» 40 lei, pe țoi luni , țărani zilnic, pe un an 40 lei, pe biajuil* wwran numărul de Duminică pe pe trei luni^50 lei. An tmntru :»lei, 1 Martie 1921 Nr. 644 covinei Telejen No. el Fondator: Sextil Pușcariu APARE ZILNIC REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Cernăuți, Strada Domnească Mo. 33 Se primesc numai articole iscălite, Manuscrisele nu se înapoiază ■t ..........................................................■.............— ANUNȚURI ȘI RECLAME: se calculează după tarif și se primesc la administrat!« Strada Domnească No. 33 Pentru Inserare în interiorul ziarului se urcă taxa c«t r é Confesiuni* * ■ ■ Damäzi majoritatea parlamentară s’a Intra* au la saloanele somptuoase din palatul Cercate! Militar din București, unde la virtutea ti îlui de general aeconandantulul suprem al Averescanilor s’a testatat Clubul partidului poporului. In toiul luptei parlamentare ce o duce generalul-politician, simțind slăbirea la anume pesete a frontalul său, s’a văzut îndemnat» mai ales după discursul ținut de Cameră de deputatul I. Comărășescu împotriva proiectului guvernamental pentru înființarea subsecretariatului minorităților, să și treacă încă odată trupa la revistă. Cu acest prilej generalul a dat cetire unui ordin de șir din care reținem câteva idei : Si- înațtenea politică a guvernului — a zis d sa — a azi tot atât de sigură ca și la început... Până astăzi nu s’a întâmplat nimic, dar absolut nimic ce ar fi putut să zdruncine situațiunea guvernatei... Deplasările de voturi cari s’au produs cu .pil SijnîaSdnasfc* alegeri parțiale un m «triblt •almîc din autoritatea și prestigiul guvernului. A guverna înseamnă a te uza — declară d. Averescu și lucrul acesta li știam perfect de bine In momentul când am primit sarcina de a forma guvernul. Știam chiar că odată cu decretul de numire al unui guvern este făcut și decretul de trecere în poziție, căci nu se poate act de naștere fără act de moarte. M’am așteptat deci din primul moment la o Scâdere a popularității noastre, câci fiecare act de guvern reprezintă o picătură de plumb la aripele entasiastului teutei. Pe noi lasă nu ne preocupă scăderea momentană a popularității noastre, ci faptul că opera (?) noastră să rămână întreagă etc., etc... Prin urmare pe cât de puțin adevărată e expunerea de lai sus la cât privește relatarea faptelor pe atât de puțin logică ni se pare. Căci, limitându ne doar numai la câteva din chestiunile mai cunoscute, vom recunoaște desigur că trebuie cineva să fie foarte străin de orice simaț de realitate pentru ca să poată afirma că , aici abandonarea la alegeri a întregii țări aproape, dar mai ales a noilor provincii, pe seama străinilor și a elementelor dușmănoase intereselor românești, nici înșelarea tuturor nădejdilor privitoare le resolvirea problemei agrare pe care țăranii o așteptau dela »taica«, aici cea mai deșănțată și dezordonată politică economică și financiară, nici corupția, favoritismul și traficul cel mai dezonora și cu bunurile cari nu aparțin partizanilor politicei d-lui general, teicisiluirea parlamentarismului prin amenințarea deputaților cu armata adusă în Incinta Camerei și prin draconismul unui regulament Intern autocrat și nedemn de prestigiul unui corp legiuitor modern, nici eșecurile aveau furioase vor azardud de politică externă cu »Mica Antantă«, cu expediția, militară română te Armenia, cu Concordatul etc..., aici scandaloasele amănunte desvâ aite In cursul recentului V ^ -eS al socialiștilor și aici lipsa de panogericitate, de unitate de vederi de solidaritate și de seriozitate a majorității averescane ,tic 1tuite în repezeală, lipsă dovedită până în prezent ca prisonieți, nu ar fi știrbit și zdruncinați situațiunea guvernului. j A guverna înseamnă a le -aa — zice domnul Averescu Dar a guverna după sistemul și cu oamenii d-sale. improvizați în tot fete de staațiuni. Înseamnă a abuza, Șlatenei recentele alegeri parțiale, cari sfilit&îls mutandis la chemarea la cârma statului a domnului Averescu au fost un vajnic indiciu la lavorul d-sale, nu pot fi astăzi decât reflexul uzării d-sale prin abuzurile sistemului patronat de d-sa, întreaga serie de acte de guvern citate sos au tot adaos mereu picături de plumb greu peste aripile inutilului entusiasm (?) al averescaailor. latrina moment de sinceritate, șeful averiscanaismului simțind enorma greutate a aripilor partidului său, a apos o pe șleau. Că nu se potrivește cu teoria inițială a păstrării aceluiași nealterat prestigiu pe seama guvernului său o altă chestie, « Marhettîist 'psihologicî»să care- lfler «derminat pe domnul general sa vorbească trupe adunate de urare, de moarte, de scădere a popularității, de trecere te opoziție . . . , e caracteristic, Oitod »cu in sensu, non in mente!... Or, Aurel Morariu ! ——------—Sx——————— Sentința în procesul bolșevicilor din Chișinău Dăm dnpă darul »Dreptatea« din Chișinău numele celor condamnați în procesul bolșevicilor, ce s'a judecat înainte de câteva zile la Chișinău. Curtea marțială condamnă pe Haim Bogopolsky, Berta Asmi, Moise Dubinschy și Iosif Raidman la moarte. Șmil Rivlin, Moise Mahvîci și Moise Luțenco la muncă silnică pe viață. David Faerman la 20 de ani muncă silnică. Simon Caló și Pavel Micolaev la câte 15 ani muncă silnică. D-ru Rubinîștdn, Makim Gaiûner, Leon Braunstdn și Teodor Pofidă, Alexandru-Ruvin Pupco la câte 10 ani mumă silnică. Ooșii Vamberg și Gh.iș Spirah la câte 8 ani muncă silnică. Leon Glettman, lrail Bacctl, Zolman Goldstein, Mordco Gofman, Iosif Zilberman, Maria Balabanova și Isac Frenckoi la câte 5 ani muncă silnică. Achită pe Ana Podolscaia, Iolf Nahtigan Dumitrie Crîjanovsky, Solomon Soberman, Serghe Suliman, Faîvișî Ș »evici, Grigorie Svoicov, lanchel Moldauer, Țilea Ș nker, Rosalia Biberi, Mama Eliin și Rita Benderscaia. Mai condamnă pe acuzați la plată în mod solidar a sumei de 300.000 lei critudi de judecată. Ratiații condamnați au declarat recurs. Serbările căsătoriei A. S. R. Principesa Elisabeta Costosilu de la Ateneu. Serbările sointei principesei Eisabeta, *u incepus« joi antra ca conceml «ocietăței „Filarmonica", la orele @ seara l a Ateneu. Fix la orele 9, Familia regală a apărat in loja Ateneulu!, unde sala era literalmente plină ca tot ce Cap’iala are mai select : miniștri, foști m «1 șiră ai țării demnitarii aduați și foști, ca doamnele, mitropolitai primiî fi ai Moldovei. Cind a apărat Familia regală toată sala s’a ridicat în picioare iar orchestra «ab conducerea maestrulei Georgeaca a intonat Iman regal român și apoi pa cel grecesc fu loja regală anteat ioc, in afară de MM. LI. Ragele și Retea, A A. LL RR. Penet pasa Eiîssb&ta cn icgodalcai Săa, A. S. Pri cipele George» die docul Greciei, apoi nanii Principesa și Principele Nicolae al Greciei. liantul Spaniei , AA. LL. RR. Principele Carol Principesele Marioara și Ileana. S’au cântat bucăți din Wagner, Streits și T*chaichovssky, cari au fost executate la perfecțiune. La terminare, orchestra a cântat din ssoa Imnul regal român. ”——-— ----- Prima piesă jucată în românește „Dacia Traisan“ scrie : Ziarele anestat organizarea la Iași a unui comitet care să serbeze implinirea a 100 de ani de la prima piesă jucată în limba română. Fctivitatea, condusă de d. T. Berada, se va ținea in Martie, și va avea în program și piesa „Mirtii și Chioe”, tradusă de Asachi, prima iscrsre dramatică iscată românește. După cum se știe Asachi, sufletul mișcării calistice din Moldova, pe timpul redeșteptării naționale, a organizat în 1817 anteetra de distanți în casele hatmanului Cosmarii Ghica de Iași și pentru acest teatru a geni, a trăda« șt ioc«!!»at piese teatrale, între cari și pleua smintită a lui Gessner. Oricât de mult avem datoria să generăm memoria învăț atsiui Asachi — gvem o dăd și mai veche în ceea ce priveîte prima reprezentație ta rombești. in 1911 a țnai d. Horia Petra-Petreacu o conferință publică la adunarea cea mare dela B.sj, despre „Publicul nostru și teatrel", relatând despre o piesă teatru ä iscată în Brașov. Cisata după lucrarea, care a apărat în „Rjbâcai* dîn Arad, apoi în broșură și în „ Albania!" featru al serbărilor dela Blaj : „In 5 Mina 1815, 20 Decembrie 1822 șî 2 laanuls 1824 »’au Jacat duo partea irapsîor germane ale lui Gfrger, Josepha Uhisch ( la Wdra*r) și KeibiA: „Vecinâtât-a prinoasa", tr*d din Kotzebne, b*tetsl „ebersrca vlahilor" și drams, romantică „Harta și Cloșca" ca corari de îrossiteiB, Trapiie» menite în început Ramui pentru compatrioții noștri sași, an cersî concursa! inteiectasiilor români brașoveni, «a tipărit programele in rominește ca litere etnie". Despre aceasta relatazi dr. Egn Filtsch în Archiv des Vereines für siebent iig sehe Landesvkande", vol. 2 și 73 (S bte, 1877 și 1890). Este deci fapt stabilt că în 1815, 1822 și 1824 distanții români, cu confrsri ssșitor și a troiaBÎior din Brașov, &ornat baietal „Eliberarea Valahilor" și s a gândit la „Hjra și C.oșa", martiri național. -e.Citiți „Glasul Bucovinei sff