Glasul Bucovinei, aprilie 1921 (Anul 4, nr. 670-694)

1921-04-01 / nr. 670

Hàmâml BO bani Cernăuți Vineri 1 Aprilie 1921 u covra ________ _A.*«* Onor. Biblio»“ Exemplar din 23 Martie Ober com­. legea_____ 1904 Organul partidului democrat al unirii A * *R8 ZILHAG Telefon Mo. 81 Pondator: Seîtfi Pușetri» ABONAMENTUL: m m m pe % m 42 tei» pa trei Luni 39 S«i3 f xsntm­­ tavai »Sate. »« un sw 40 Lei, 20 lei, swt trei swæi 10 iei, Minäs Sföl­ás Duistakst m » m W kav m % »» 5 iei, fMs fess Lasse £ Jt tei REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Cernăuți, Strada Dom­naasca Wx Se prim­esc nam­ai articote 'ivestMta f&araa&îsete kk m ínapeázi ANUNȚURI ȘI RECLAME: paâ­te# și se primesc te Ceautească Hat. 32 fes «atente si»ratei s* ssrea SR2G7 Plebiscitul din Silezia Cracovia, Martie 1921. Primim de la prietenul nostru Gr. Nandriș din Cracovia articolul de mai jos, care, deși a fost scris intr’un timp când nu se cunoștea încă resultaii­­l final al plebiscitului din Silesia și aduce unele date cari nu corespund realității, totuși conține lucruri interesante pentru bubistul nos­tru : Duminecă, 21 Martie a. c. e'a făcut în Si­­lesia de sus plebiscitul prevăzut de tratatul de la Versatlles. Rezultatul, care nu hotărește singur suveranitatea asupra acestei țări de industrie ci constitue­ cum prevede tratatul de pace, numai baza discuției în această chestiune, a căzut fa­­vor­abil Polonilor, cari au întrunit în medie 80— 90 la sută voturi. Din totalul districtelor supuse plebiscitului Polonii sa câștigat unsprezece, pierzând patru, trei la apus de râul Oser, unul la răsirit-miază­noapte către Posen. Chestiunea Sileziei e lasă atât de impor­tantă pentru independența economică și pentru viața de stat a poporului polon, încât chiar dacă Aliații ar repeta procedeul de la Teschen tinde nefâcând plebiscitul prevăzut de tratatul de pace au dus o frontieră nenaturală prin mij­locul orașului creând astfel un motiv de per­­petuă dușmănie între Poloni și Cehi. Polonii își vor asigura dreptal cu armele intrând în Si­lesia. Dată­rind însă situația politică de astăzi ca încercarea Germanilor de a frustra hotărîrile păcii de la Versailles, cărora însă Aliații s’au ha­torit totuși să se arate că ei sunt cei învinși. Polonii așteaptă cu încredere în dreptul lor de­­clasarea consiliului ambasadorilor. Silezia de sus a constituit până astăzi axa de gravitațiune a intregei politice polone. Vo­tarea Constituției la 17 Martie, iscălirea pád! de la Riga la 18 Martie, vizita lui Pilsudski­­a Paris și a lui Sapieha la Londra s'au produs sub presiunea acestei chestiuni. Șapte sute ani a stat acest pământ polon sub stăpânirea geniană, la respingerea Slavilor spre răsărit de elementul german. Polonii din Silesia constituie după dispariția elementului po­­rabic de pe Elba, ariergarda slavă în retragere. In acești 700 ani Polonii din Silesia și-au pier­dut graiul fară să-­și fi pierdut și conștiința națio­­nală. Aici s’a petrecut un proces etnic analog cu procesul rutedzării rezeșilor noștri din nordul Bucovinei. Sileștenii poloni își mărturisesc cre­dința lor națională polonă în limba germană, iar propaganda plebiscitară prin presă și adunări s’a făcut de către Poloni în limba germamă și polonă. Niciodată n’am văzut lacrimi mai sincere decât la acești aspri muncitori ai fabricilor și­ lesîese, cari în adunările de propagandă furau cu șiroaie de lacrimi pe obrazii brăzdați in lupta cu viața, căutând cu brațul drept ridicat spre ceriu, că nu vor părăsi pământul polon. Au rămas credincioși șapte secole acestui pământ și și-au păstrat conștiința după ce șiau pierdut graiul, pe care via să și-l regăsească, iar ță­ranul polon scos prin legea de­ colonizare pru­sacă din ogorul său, nu și-a părăsit pământul ci încărcându-și ce l-a răsens într-o căruță a cutreerat din foc în joc, căci legea and putea opri și drumurile. Pacea de la Riga, plebiscitul din SÜesia șî votarea Constituției țării consolidează viața de stat polonă. Greutățile prin care trece poporul polon, mai ales starea financiară facă pro­visoria a țării și starea de ruină economică, impun popo­rului polon sforțări uriașe. U­nlmile momente de mare importanță istorică pentru Poloni arată însă că timp de doi ani acest popor n’a stat un loc cu toate certurile parlamentare, ca toata lupta grea dusă împotriva bolșevicilor cari ajun­seseră la Varșovia. Grigore Nandriș. Fostul împărat Carol pe tronul Ungariei ? Telegramele de astăzi ne-au adus o știre care e menită să deslânțuiască un nou conflict internațional în răsăritul european. In împrejurări cu totul învăluite de un adânc mister și sprijinit de o putere interesată se vede, fostul împărat Carol II- a făcut Sâmbăta trecută apariția pe teritoriul re­publicii ungare, cerând să f fi urcat din nou pe tron. împotriva acestei cereri s’a împotrivit mai întâi regentul Horthy, iar apoi au Protestat re­presentanții Franței, Angliei și Italiei, iar din decla­rațiile d­lui Take Ionescu sususe la Cameră reiese, că la fel vor protesta și reprezentanții români, iugo­slavi și cehoslovaci. Până aci știrea locanică transmisă telegra­fic. Atitudinea poporului ungar în această ches­tiune nu se cunoaște încă. Se va împotrivi el re­întoarcerii fostului împărati S’au poate crede că cu ajutorul împăratului va putea reînvia un mort, Ungaria de altă­dată . Surprinderi nu sunt ex­cluse. Un lucru pare însă de pe acum sigur, că moștenitorii Ungariei își vor face­ datoria și vor zădărnici aventurile habsburgice, menite să tul­bure liniștea europeană. P. C. n­. — ni—, im. ion ....­......... Congres catehetic în Cernăuți. la chestiunea învl­imintalui religios în școalile primare, secundare și normale s’a ajuns prin ssțiasea intre­prinsă deocamdată la sa sa:c*s positiv, învițâ­­mântul religios se va menținea până la schim­barea programei de înetrncție. Ca schimbarea programei Eare­s în lucrare, siturația invățimântului religios se va schimba în râu­d dacă nu se vor face toate ce le am­enință. Este datoria cateheților de a se aduna îstr’as costgres la Cercăuți, sas în an­ oraș și a ridica glasul Sa farsrel Invățământulu­i religios. Rog pe toți­ cateheții și ami­ii școli­ ca să bisevoiască a­les peria la o con­ferință care va avea loc în 11 Aprilie 1921 In încăpe­rile liceului „Aron Pspasa­“ la orele 3 d­­a. Obiectul irdinei de si : Convocarea unei congres estehetic. Prof. P. Popescu. --------------------««-----------—------­ - «■: nr. 870 Stef In chestia mutării d-l ui inginer Traian Procopovici, directorul Școalei de arte și meserii Asociația tegi nerilor din Bucovina nu trimite apre pebiicare următoarea isisgramS a dresată d-lor prim­iri intetra Averisca și d-lui minis, de industrie și comerț. Asociația tuturor inginerilor din Bucovina luând cunoștință de mutarea colegului inginer Tra­ian Procopovici din postul de director al Șco­rii superioare industriale din Cernăuți la Școala in­dustrială din satul Valea Boului județul Prahova, își ia libertatea a atrage atențiunea d-lui Prim­­ministru și ministru al Industriei, că colegul Tra­ian Procopovici se bucură atât în rândurile celor peste 100 de ingineri din Bucovina cât și în rân­durile tuturor funcționarilor și profesorilor bucov­i­neni de cea mai mare încredere și dragoste, câști­gate în baza uneia din cele mai frumoase activități ca profesor și inginer. Această mutare făcându-se în condițiuni cu totul neobișnuite și contra dispozițiunilor legale care nu admit pedepsirea unui funcționar decât în urma unei vini line stabilite prin o cercetare disciplinar­ă, a produs o dureroasă decepție în rândurile tuturor funcționarilor din Bucovina care muncind atât de greu și în condițiuni atât de rele materiale nu au măcar răsplata recunoașterii și respectării muncii lor. Convinși fiind că d Prim-ministru a hotă­­r mutarea colegului Traian Procopovici numai în baza unor informațiuni cu totul greșite care s’au dat Ministerului de Industrie, inginerii din Buco­vina cunoscând spiritul de dreptate a d-lui general Aver­escu sunt siguri că d sa va reveni asupra aces­tei mutări. Asociația in­ginerilor din Bucovina Dela Soc. „Tinerimea" din Vatra­ Dornei. Primim următoarele dela soc. „ Tinerimea* din Vatra Dornei.a Cea dintâi petrecere dată in ziua de 13 Martie a dovedit pe depiin că aceasta societate are lessn agspicii în viitor, insă ass s’a pomesit — zi : Dorsenii — să se adaus­e o petrecere de tiară aia,la Romial și ai pe­rsa­ â așa de bias ca acasna. Plecăii și fetele întovorășiți ds­pliiați sa parti­cipat în masă. Au fost de față și aproape toți kteteciuîiii fără deoseb­re de națiosalitate, apoi reprezsatanți al federației tinerimii germane din Vatra-Dornei și maris p­rsonas marcante dels Casinoni Valica. Constatăm cu vie satisfacție că publicul select os-a dat toată atenția pentru care si mas­amim ra­­vugându-i să binevoiască a ne onora și în viitor ca coscstari săi. VeaUsi carat care se urcă la 2000 Lei va fi kîrebalBțaî pentru stesgar care se va sfinți probib.î in Aagissî. Saprisolviri sa fost 200 Lei. Mul­țumirile r­osite ch ior dosasori. Societatea va m*5 da petreceri după Sf. Pașîi, ÿ la Aagust a. c. (s*) P?e­­redistere central P. Forfotă și Secretarat sacrul V. D­a­g­a­a.

Next