Glasul Bucovinei, aprilie 1921 (Anul 4, nr. 670-694)
1921-04-01 / nr. 670
Hàmâml BO bani Cernăuți Vineri 1 Aprilie 1921 u covra ________ _A.*«* Onor. Biblio»“ Exemplar din 23 Martie Ober com. legea_____ 1904 Organul partidului democrat al unirii A * *R8 ZILHAG Telefon Mo. 81 Pondator: Seîtfi Pușetri» ABONAMENTUL: m m m pe % m 42 tei» pa trei Luni 39 S«i3 f xsntm tavai »Sate. »« un sw 40 Lei, 20 lei, swt trei swæi 10 iei, Minäs Sfölás Duistakst m » m W kav m % »» 5 iei, fMs fess Lasse £ Jt tei REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Cernăuți, Strada Domnaasca Wx Se primesc namai articote 'ivestMta f&araa&îsete kk m ínapeázi ANUNȚURI ȘI RECLAME: paâte# și se primesc te Ceautească Hat. 32 fes «atente si»ratei s* ssrea SR2G7 Plebiscitul din Silezia Cracovia, Martie 1921. Primim de la prietenul nostru Gr. Nandriș din Cracovia articolul de mai jos, care, deși a fost scris intr’un timp când nu se cunoștea încă resultaiil final al plebiscitului din Silesia și aduce unele date cari nu corespund realității, totuși conține lucruri interesante pentru bubistul nostru : Duminecă, 21 Martie a. c. e'a făcut în Silesia de sus plebiscitul prevăzut de tratatul de la Versatlles. Rezultatul, care nu hotărește singur suveranitatea asupra acestei țări de industrie ci constitue cum prevede tratatul de pace, numai baza discuției în această chestiune, a căzut favorabil Polonilor, cari au întrunit în medie 80— 90 la sută voturi. Din totalul districtelor supuse plebiscitului Polonii sa câștigat unsprezece, pierzând patru, trei la apus de râul Oser, unul la răsirit-miazănoapte către Posen. Chestiunea Sileziei e lasă atât de importantă pentru independența economică și pentru viața de stat a poporului polon, încât chiar dacă Aliații ar repeta procedeul de la Teschen tinde nefâcând plebiscitul prevăzut de tratatul de pace au dus o frontieră nenaturală prin mijlocul orașului creând astfel un motiv de perpetuă dușmănie între Poloni și Cehi. Polonii își vor asigura dreptal cu armele intrând în Silesia. Datărind însă situația politică de astăzi ca încercarea Germanilor de a frustra hotărîrile păcii de la Versailles, cărora însă Aliații s’au hatorit totuși să se arate că ei sunt cei învinși. Polonii așteaptă cu încredere în dreptul lor declasarea consiliului ambasadorilor. Silezia de sus a constituit până astăzi axa de gravitațiune a intregei politice polone. Votarea Constituției la 17 Martie, iscălirea pád! de la Riga la 18 Martie, vizita lui Pilsudskia Paris și a lui Sapieha la Londra s'au produs sub presiunea acestei chestiuni. Șapte sute ani a stat acest pământ polon sub stăpânirea geniană, la respingerea Slavilor spre răsărit de elementul german. Polonii din Silesia constituie după dispariția elementului porabic de pe Elba, ariergarda slavă în retragere. In acești 700 ani Polonii din Silesia și-au pierdut graiul fară să-și fi pierdut și conștiința națională. Aici s’a petrecut un proces etnic analog cu procesul rutedzării rezeșilor noștri din nordul Bucovinei. Sileștenii poloni își mărturisesc credința lor națională polonă în limba germană, iar propaganda plebiscitară prin presă și adunări s’a făcut de către Poloni în limba germamă și polonă. Niciodată n’am văzut lacrimi mai sincere decât la acești aspri muncitori ai fabricilor și lesîese, cari în adunările de propagandă furau cu șiroaie de lacrimi pe obrazii brăzdați in lupta cu viața, căutând cu brațul drept ridicat spre ceriu, că nu vor părăsi pământul polon. Au rămas credincioși șapte secole acestui pământ și și-au păstrat conștiința după ce șiau pierdut graiul, pe care via să și-l regăsească, iar țăranul polon scos prin legea de colonizare prusacă din ogorul său, nu și-a părăsit pământul ci încărcându-și ce l-a răsens într-o căruță a cutreerat din foc în joc, căci legea and putea opri și drumurile. Pacea de la Riga, plebiscitul din SÜesia șî votarea Constituției țării consolidează viața de stat polonă. Greutățile prin care trece poporul polon, mai ales starea financiară facă provisoria a țării și starea de ruină economică, impun poporului polon sforțări uriașe. Unlmile momente de mare importanță istorică pentru Poloni arată însă că timp de doi ani acest popor n’a stat un loc cu toate certurile parlamentare, ca toata lupta grea dusă împotriva bolșevicilor cari ajunseseră la Varșovia. Grigore Nandriș. Fostul împărat Carol pe tronul Ungariei ? Telegramele de astăzi ne-au adus o știre care e menită să deslânțuiască un nou conflict internațional în răsăritul european. In împrejurări cu totul învăluite de un adânc mister și sprijinit de o putere interesată se vede, fostul împărat Carol II- a făcut Sâmbăta trecută apariția pe teritoriul republicii ungare, cerând să f fi urcat din nou pe tron. împotriva acestei cereri s’a împotrivit mai întâi regentul Horthy, iar apoi au Protestat representanții Franței, Angliei și Italiei, iar din declarațiile dlui Take Ionescu sususe la Cameră reiese, că la fel vor protesta și reprezentanții români, iugoslavi și cehoslovaci. Până aci știrea locanică transmisă telegrafic. Atitudinea poporului ungar în această chestiune nu se cunoaște încă. Se va împotrivi el reîntoarcerii fostului împărati S’au poate crede că cu ajutorul împăratului va putea reînvia un mort, Ungaria de altădată . Surprinderi nu sunt excluse. Un lucru pare însă de pe acum sigur, că moștenitorii Ungariei își vor face datoria și vor zădărnici aventurile habsburgice, menite să tulbure liniștea europeană. P. C. n. — ni—, im. ion ............. Congres catehetic în Cernăuți. la chestiunea învlimintalui religios în școalile primare, secundare și normale s’a ajuns prin ssțiasea intreprinsă deocamdată la sa sa:c*s positiv, învițâmântul religios se va menținea până la schimbarea programei de înetrncție. Ca schimbarea programei Eares în lucrare, siturația invățimântului religios se va schimba în râud dacă nu se vor face toate ce le amenință. Este datoria cateheților de a se aduna îstr’as costgres la Cercăuți, sas în an oraș și a ridica glasul Sa farsrel Invățământului religios. Rog pe toți cateheții și amiii școli ca să bisevoiască ales peria la o conferință care va avea loc în 11 Aprilie 1921 In încăperile liceului „Aron Pspasa“ la orele 3 da. Obiectul irdinei de si : Convocarea unei congres estehetic. Prof. P. Popescu. --------------------««-----------—------ - «■: nr. 870 Stef In chestia mutării d-l ui inginer Traian Procopovici, directorul Școalei de arte și meserii Asociația tegi nerilor din Bucovina nu trimite apre pebiicare următoarea isisgramS a dresată d-lor primiri intetra Averisca și d-lui minis, de industrie și comerț. Asociația tuturor inginerilor din Bucovina luând cunoștință de mutarea colegului inginer Traian Procopovici din postul de director al Școrii superioare industriale din Cernăuți la Școala industrială din satul Valea Boului județul Prahova, își ia libertatea a atrage atențiunea d-lui Primministru și ministru al Industriei, că colegul Traian Procopovici se bucură atât în rândurile celor peste 100 de ingineri din Bucovina cât și în rândurile tuturor funcționarilor și profesorilor bucovineni de cea mai mare încredere și dragoste, câștigate în baza uneia din cele mai frumoase activități ca profesor și inginer. Această mutare făcându-se în condițiuni cu totul neobișnuite și contra dispozițiunilor legale care nu admit pedepsirea unui funcționar decât în urma unei vini line stabilite prin o cercetare disciplinară, a produs o dureroasă decepție în rândurile tuturor funcționarilor din Bucovina care muncind atât de greu și în condițiuni atât de rele materiale nu au măcar răsplata recunoașterii și respectării muncii lor. Convinși fiind că d Prim-ministru a hotăr mutarea colegului Traian Procopovici numai în baza unor informațiuni cu totul greșite care s’au dat Ministerului de Industrie, inginerii din Bucovina cunoscând spiritul de dreptate a d-lui general Averescu sunt siguri că d sa va reveni asupra acestei mutări. Asociația inginerilor din Bucovina Dela Soc. „Tinerimea" din Vatra Dornei. Primim următoarele dela soc. „ Tinerimea* din Vatra Dornei.a Cea dintâi petrecere dată in ziua de 13 Martie a dovedit pe depiin că aceasta societate are lessn agspicii în viitor, insă ass s’a pomesit — zi : Dorsenii — să se adause o petrecere de tiară aia,la Romial și ai persa â așa de bias ca acasna. Plecăii și fetele întovorășiți dspliiați sa participat în masă. Au fost de față și aproape toți kteteciuîiii fără deosebre de națiosalitate, apoi reprezsatanți al federației tinerimii germane din Vatra-Dornei și maris prsonas marcante dels Casinoni Valica. Constatăm cu vie satisfacție că publicul select os-a dat toată atenția pentru care si masamim ravugându-i să binevoiască a ne onora și în viitor ca coscstari săi. VeaUsi carat care se urcă la 2000 Lei va fi kîrebalBțaî pentru stesgar care se va sfinți probib.î in Aagissî. Saprisolviri sa fost 200 Lei. Mulțumirile rosite ch ior dosasori. Societatea va m*5 da petreceri după Sf. Pașîi, ÿ la Aagust a. c. (s*) P?eredistere central P. Forfotă și Secretarat sacrul V. Dagaa.