Glasul Bucovinei, aprilie 1921 (Anul 4, nr. 670-694)
1921-04-20 / nr. 685
O discuție furtunoasă în chestia societății „Reconstrucția" — Ședința Senatului din 24 Aprilie — Ședința se deschide la orele 3 iam. sub președenția d. general Coandă. Pe basca ministerială d. Goga, Trica-iașî, gen. Rășcanui, Offidaibn, Antonesa. O. Președinta propune să se ia la discuție proiectul de lege păstra înființara societății „Reconstrucția". D. Dobrescu spune că proiectarea a fost adus la timp la cunoștința senatorilor. D. general Averescu, vorbește în sensul că legea să fie luată la discuție chiar azi. D. Dobrescu cere amânarea discuției. D. general Averesen cere urgența. Chestiunea este pusă la vot și mațioritatea SîHStalai se declară contra amânării. I. I. Mstor combate legea cu multă vehemență. B-sa arată că în loc să se dea acestei societăți ,atâtea avantagii, guvernul ar face mai bine să dea direct celor păgubiți din războia aceste avantagii cum de exemplu 50 la sută reduceri de taxe pentru transport precum și posibilitatea de a avea materiale. B. Nistor arată că societatea nu va reface pe cei păgubiți și va îmbogăți pe societari. Dacă legea a trecut prin Cameră cu o majoritate foarte slabă, aceasta se datorește faptului că opoziția a lipsit atunci din parlament. O. generală«resca se declară contra celor spate de d. Nistor. D. Dobrescui« cuvântai și vorbește la contra legii. Lege» aceasta dă unei societăți intrigai monopol al construcțiuilor. Criticând fiecare articol in parte, d. Dobreseu arat că avantigiile ce se oferă acsasei societăți păgubesc statul și împiedecă concurența, la timp ei vorbirei »sie. d. Dobrescu face esek reflexii relativ la d. general Avereses. De aici se pornește o întreagă vijejie. D. Dobrescu spuse că generalul Averescu a tratat ca socialiștii Primul ministru neagă. Oratorul citea și apoi depoziția dlai Averescu îs procesai socialiștilor, unde de a declarase că a tratat ca socialiștii, dar regretă. In cele din urmă majoritatea începe să vizisteze. D. Dolfisca, vorbește, fără să se poată auzi ceea ce »pare. Vorbitorul strigă da mai mult» ori, Primel ministru declară ci s'a înșela, și d-voastră senatori ii aplaudați ? D. Herz«, spuce că acami câtva timp a cerut guvernului diferite acte, pentru «a servi la vederea unei interpelări pa chestia societăți „Reconstrucții””. Oratorul afirmă că această societate a lasat abaz de generozitatea guvernanților și a speculat țara, atingândn și câștigări de milioane. Voci. Rușine, Cenzurat. Se face din nou scandal. Membrii opoziției se scoală in picioare și sa îndreaptă spre 11 bani. D. Nistor. D-le prim ministru, se fură sute de milioane și funcționarilor li se reduc salariile ? Ce va aice țara ? Cezarât Sa naște a avia incident loris primal miciurs ș! d. Nistor. B. Nistor. d ie prim ministru că tolerați asemenea pe spinarea țării, (aplauze ■ la opoziție). B. general Averescu spune că Senatul nu rectifică acum trecutul, oricum ar fi fost el. Astăzi , se discută modificarea unui decret-lege. Se produce tárnait. Denul made - ad d. Herzn încearcă să continue vorbirea sa. Se propune închiderea dUoarei. Qaozița protestează, in cele din urmă se hotârește continuarea discuției pentru ziua următoare. (Din »Steigal“). Se pare că tot aș* e, cam *"« «pas m»l dinainte , d. general — comandantul Guvernului — a început la capa unei secții și va termina în capni nași pe Bloc de miniștri. Din „Nemul Românesc“. ♦ * * Știrea dată de noi în numărul de eri al ziarului asupra revenirii guverna!«! in ce privește smrairea celor doi noi miniștri pentru Ardeal și Bucovina, era culeasă dintr’o sursă perfect autorizat!. Informația noastră fusese confirmată de însăși d. m n. Titulescu, sare, în ședința da cii a comisiei financiare, declarase că d-sa nu admite în ruptul capului crederea noilor ministere, pa care da altfel nici nu le-a cuprins în buget. Interese hotăritoare însă sa determinat guvernu să-și mențîe hoiărirea de a se înființa. Azi Sâmbătă, la ora 11 și Jam. dnic P. Grosa și Dori Popovici au depus jurământul la palat în fața Severanei și in asistența d-lor: prim ministru gen. Averescu, miniștrilor Take Ionescu, Mișu Antonescu și barosului Stârcea. Ne Întrebăm totuși nedumeriți . Care este situația celor 2 miniștri noi, cari au fost numți!, cari au depus jară mfintai, cari vor fsacțion poate, dar ale căror sancționi și resorturi na fgarea din bageta țării ? Bora“. -—---—------A—* ®---------—----—— Cum întimpina presa numirea de ministru a d-lui Dan Popoviui. După ce am agrozivit atâta ca Brificinta — anificare ca furca, cum spunea d. Maria —, după ce a provocat demisii, greve și pronanciamente ale funcționarilor din Ardeal, dupt ce a tulburat total viața de acolo, G.vítisor a revenit, și azi rsi aființeagă ministeriîle ArdealHlat și Bacalise, la persoana arhicunoscutului om poltic, d. dr. Groses și a îos:bruî beamter assriac, d. Dori Popovici cea mai înaltă capacitate a Bucovinei. Pentru Ardeleni și Bucovineni, aceasta poate fi o satisfacția, ca o recunoaștere a anul principii. Pentru noi însă, cari cunoșttim mai bine pr oamenii codri cei vechi, ea își ex:sîun că:l na îndoim că pentru nevoile provinciilor sa fost numiți cei doi miniștri. GLASUL BUCOVINEI_____________ ............r—r—■ ----- -.....TOOTin,11rmnT h. I - - III APEL Primim"dela soc. Ocrotirea orfanilor următorul apel : Ia arma risbeîalsi mondial au rămas în toată România Mare 360.000 de orfani, iar în Bucovina peste 11.000 orfani de războiu. Sub înalta protecțiune a M. S. Regina României s’a inființat societatea .Ocrotirea orfanilor din râzboi, al cărei scop este de a îngriji de orfan?. Pentru satisfacerea acestui scop secția regională Cernăuți întreține in Bucovina trei orfelinate îngrijind în măsura mjloacelor disponsibile de orfanii încredințați cântării sa e. Mjloacele societății sect lesi departe de a ajunge pentru o regrire după cum ar trebui să ői și după cum societatea ar dori să o facă. Se apropie Sf. Paști, ziua de bucurie pentru toți criștinii. Sărbătoarea aceasta este așteptată și de bieții orfani cari au mai mult decât alții dora! de oraz!de bucurie. Comitetul regiosasr dori să le procure ceva in bunătăfire in masa orfanilor oferită la ziiele Sf. Paști după obiceiul creștinilor. Mirori de du poolbîie însă nu permit nici cea mai modestă mbană • tăbia a mesei prntru aceste zile. Sind lipsă de Cină, zahăr, osi, brâasă, grăsime etc. Panica cs societatea si poată face de Sf. Paști aceasta mică bucurie orizn ior râma și jertfa războiului, ea apelea să ia mărinimea și dărnicia onoratului public din întreaga țară, rugând ca să contribuie cu baut sau alimate pentru acest scop. Darurile sunt de preciat la direcția orfelinatslei din Cetuieți, strada Nicolai No. 4, da Strojineț și din Suceava. * Președinta : Secretara : Elena Popovici. Const. Scaiat -------------------------.£«£------------------------- Seara da dans a D-reî Anca Ștefureac Luni, 18 Aprilie a. c. a avut loc în Teatrul Orășenesc seara de dans aranjată ca maită dibăcie, muncă și pricepere de D-șoara Anca Ștefureac. Numeros pupic cernăuțean s’a grăbit să iese parte db această aranjare, in care s’a produs atât D-șoara Anca Ștefartac cât și elevele d-sale, admirablikstreite. Insta bande foarte reușite au fost acoperita cu aplauze, iar strădescile d-șoarei Ștefareac și jacul perfect al d-șoarei Dora Constantinovici au fost răsplătite cu bachete de fort. Partea întâia a programei au constituit-o producțini de mișcări ritmice coreografice executate de grupări de fetițe, apoi gavota tuturelei și vaisaj albastru extrem de grațos din sat, în partea a doua a programei, pentru instruirea și aranjarea căreia și-a dat mare fineță compatriotul nostru, aproiatul artist G. Pantazi s’au oferit publicului prestațici desăvârșite. Mai întâi un „Rosdo francez antic" după muzica de Beethoven dansat de grupuri masive și en un solo ai d șoarti Anca Șofareac. Foarte mie a plăcut idila „Fintanșal și fetiță", prezentată ca multă artă și grape de d-șoart Dora Constantinovici și micuța d-ră Stânescu.... Reprezentația s’a încheiat ca admirabila pactoniimă ,Richia de ursici" de d. Dr. G Pamazi, jucată de d. Piticariă (Pașa), d-șoarele Wid nlotki (Favorita) Ana Șefarcac (Zaha) O,dea Loda (Bătrâna haremului) și turcoaice ii negri, toate eleve de ale d șoarei Anca Șictu eac. Costumele de o eleganță și o frumusețe tari, neîntrecuta muzică, ți dansurile orfeu ■ ■ [UNK] [UNK]—winw—, jg. Oft mi, ■ Nii mi ■ No. 685 t*te, toate încadrate într’un fermecător decor și prinse în splendide efecte de lumină au făcut o profundă impresia șî au satisfăcut pretențiile publicelor. încheiem aceste șire felicitând pe d-șoara Anca Ștefireac și ps d. Dr. G. Pantizi pentru fremoasele *ucele obținute, dorind ca astfel de reprezentații să se repete cât mai des. P. c. Increstori Ce așteaptă dl. Sobi Popovicî dela Lat in său ministru. Gazeta Popornloi din Suceava Nr. 84 din 17 c. scrie textual": ,Mai așteptăm însă de la acel Ministru că va ști însfârși să lămurească întreaga Românie mare asupra tuturor celor mari patrioți din Bucovina și mai ales din Cernăuți, cari astași se învărstesc cu atâta obrăznicie la mândria nostru tricolor, peîntru a-și ascunde propriile păcate și pentru a împroșca ca noroi» toată lumea care eu este de panica lor. Să o facă numai firi de cruțare, căci țara ictreagi știe dna sânt, ce ai fost și ce plătesc. • Carol de Habsburg, fostul împărat și Austriei, care a trebuit să părăsească Ungaria, unda venise cu gândul de a ocupa tronul de rege al Uagaciei, va pleca din Elvira (Șvriera), unde s'a adăpostit până acuma. Guvernel din acea țară ar avea plăcere ca el să o părăsească și de aceea Carol s’a pus în legătură cu Guvernai ansi site țrl, în care ar putea si se sfatorniceascä". Care va să zică mai îotSle trebuie si fim distras noi și apoi Circl de Habsburg nu va putea muta in sită țară, cu a 1 cărei guvern a și Intrat în legături de când Dori Popovici a devenit ministru. Am înțeleși -------------------------------------------------------------------Situația externă în Anglia continuă tratative între proprietari și mineri sub auspiciile guvernului. O soluție potrivită care să împace Pe, greviști, încă nu s’a aflat. Greva lucrătorilor dela căile ferate și transporturi s’a amânat până la 15 Aprilie, dacă până atunci chestiunea dintre mineri și proprietari nu va fi aplanată Știri din Germania arată că întreg cabinetul s’a raliat la părerea lui Simons, care a declarat că Germania trebuie să supună Aliaților nouă propuneri în chestia reparațiunilor. Experții au elaborat un proiect pentru reconstruirea regiunilor devastate din Franța cu ajutorul lucrătorilor germani. Apoi e vorba de un mare împrumut internațional, ale cărui anuități le va plăti ea. Declarațiile categorice ale președintelui Harding, ca Germania, să plătească în limita capacității sale, a stricat socotelile reacționarilor germani. In Franța curentul de a sili Germania cu puterea armelor să plătească despăgubiri, e dominant, pe când Lloyd George declară, că nu s’a făcut nici un aranjamnt cu Franța relativ la sancțiunile, care vor trebui aplicate Germaniei, în caz că aceasta nu va îndeplini condațiunîle reparațiunilor hotărite până la 1 Mai. * Comisiunea constituțională a Austriei a votat cu 14 voturi contra 10 o lege a Habsburgilor, Prin care se interzice familiei habsburgice întoarcerea pe teritoriul austriac. Compliciștii și contravenienții la această lege vor fi pedepsiți cu—5 ani închisoare. " * Grecii ar fi câștigat o mare învingere la lula Bmar, capturând vre o 6000 de Prizonieri și mai multe tunuri. încercarea turcilor de a rupe frontul grecesc n’a reușit. ——----— ■-2S-------------———INFORMAȚIUNI EXTERNE Bolșevicii și Româîsia — D. Krișin, delegatul Sovietelar pentru afaceri comerciale, care se află actualmente la Paria, a declarat, reprezentant alsi zaristui „Dimineața" 'mnătoarele cu privire la pacea cu România. .Un război ar însemna pentru sol acum să nu riscăm puterea. Un războiu, de sttiei, costă foarte scump și ar absorbi toate creditele de cari avem nevoie așa de urgentă ca să cumpărăm lână, bumbac și unede de arat. N’*a făcut oare pace cu Polonia, când ne-ar fi fost *șa de ușor să tărăgănim negocierii“ Și suntem dispuși mâine să facem pace cu toata lumea, atât cu Fanța cât și cu România. Tot ce voim este să reîncepeți a cumpăra și vinde“. M & è-