Glasul Bucovinei, noiembrie 1921 (Anul 4, nr. 836-859)
1921-11-26 / nr. 856
Anul IV APARE ZILNIC ABONAMEKTOX, • «m «a 120 Sri, pe V» an fin te, pe trei luni 30 Lei, pentru titraşi tank: pe un an 60 Id, pe V« an 30 lei, pe trei luni b Id. Hamal nomâiu) de Dominica: pe un m 20 lei, pe Vs an 10 lei, pe tro luni 5 iei, REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Cernăuţi, Strada Domnească No. 33 Sa primesc numai articoleiscălită- Manuscrisele nu se înapoiază, ancxtcvaşi nadi^Amps nu calculează după tarif şi se primesc la administraţi« Strada Domnească No. 33 Pont» inserate In interiorul ziarului se aici taxa cu 50 Număr pentru ţărani Cernăuţi Sâmbătă 26 Noembrie 1921 Nr. 656 Organul partidului democrat al unirii Follator: SEXTIL PUȘCĂRII* Telefon No. 61 Cine ia răspunderea ? În preajma aerorilierii Sfatului Ţării) Astă-vară, când sfetnicii ţării s’au întors pe la vetrele lor acoperiţi de o neoişnuită faimă, toată lumea era încredinţată că ei nu se vor mai întoarce la Bucureşti şi că mâaia poporului amăgit îi va sorta în toate părţile cum suflă vântul de toamnă franzele uscate de pe copaci. Şi într adevăr, o astfel de adunătură de tot soiui de oameni nici nu era vrednică de alt sfârşit Ducând o viaţă de paseri răpitoare şi făcând din gospodăria Statului, cum a zis un ţăran la ana din adunările noastre, o gospodărie de vadană, pe care toţi o fără şi o îaşalâ, sfetnicii averescani ai acestei nenorocite ţări, după ce s’au sfădit s’au ocărât şi s’au pălmuit un an de zile, au votat într’o singarâ noapte 18 legi, ca să aibă ca ce se măadri în faţa alegătorilor. Când adevăraţii sfetnici ai poporului s’au pas de a curmezişul acestor blăstămăţii, averescanii i-au haiduit, iar cel mai mare ciocoi, care s'a lăfăit vreodată pe laiţa miniştrilor, l-a poftit pe un cuvântător ţărănist să-l pape..... Atunci toţi deputaţii neaverescani au părăsit Sfatul Ţării, legându-se între folaită să nu se mai întoarcă in acest sfat, să arete ţării întregi prin gazete şi adunări cam averescanii îşi bat joc de ciinstea şi de drepturile poporului şi să ceară într’un glas schimbarea ocârmuirii şi alte alegeri. Noi, partidul democrat al Unirii, ne-am ţinut de acest cuvânt şi glasul poporului nostru a răsunat în toate adunările poporale din judeţe şi in marele Congres din Cernăuţi cu atâta tărie, încât s’a auzit până la Bucureşti. Acest glas n’au putut să-l Inăduşe averescand, cari au rămas uluiţi auzindu-i, s’au năpustit însă, în neputinţa lor, asupra hotărîrii luată în Congres şi asapra telegramei care s’a trimis Maiestăţii Sale Regelui, ciuntindu le pe amândouă. Astfel averescanii, tremurând de frica poporului scos din cătaşeie răbdării, nu-i dau voie nici măcar să se jelneascâ Regelui său să ceară dreptate. Ei însă se înşeală amar, căci un şivoi de mante nu-1 opreşti cu câteva beţe aruncate în drama lui, nici zborul unui voitor nu-1 împiedeci, zenalgându-i câteva pene! Poporul român din Bucovina şi-a spus bârbâteşte cuvântul său şi acest cuvânt a ajuns la cunoştinţa takarara. El aşteaptă liniştit să vadă ce va urma. Se zvonesc multe lacrurî latre altele se zvoneşte că partdul ţăcănesc al D-lui Jilhanichi s ar porta cu gândul să se împace cu averescanii şi si între înapoi in Si dai Ţării, din care a ieşit astă vară. Dacă treaba aceasta se va întâmpla, stand vom şti doarl lucruri. vom şti cam anii oameni îşi ţin cuvântul şi vom mai şti cine li-a prelungit averescani or veleatul. Noi nu credem că tocmai partidu! ţărănesc va sări in ajutorul celui mai ciocoiesc govern şi că ar putea înghiţi, dî dragai anai scana de ministru, ruşinea ce i s’a făcut, scriem însă despre acest zvon aşa, cum se vorbeşte despre toc acolo de an de ier fam. Noi avem credinţă că zvonul acesta nu se va adeveri, căci a crede in el ar însemna a gândi de rău de an partid, a cărei vrednică ţinută de până acuma nu ne îndreptăţeşte la In crai acesta. Neadeverindu-se zvonul, averescanii vor rămânea părăsiţi de toată lumea şi atenei Sfatul Ţârii, care este chemat pe ziua de Luni, 28 Noeanbrie, nu va putea să ţie şedinţe şi să mai dorească legi, fiindcă el nu va mai fi dn sfat al „ţării“, ci numai un sfat al partitului averescan, pe care ţara însă nu-l va eccnoaşte in acest c&* avereswsai^t and weyrand, se vor prăbuşî, căci dovada va fi dată că ei nu se mai bucură de încrederea ţării şi că sânt urgisiţi de întreaga lume. Maiestatea Sa Regele, văzând Incrul acesta, ii va pofti pe D-l Averescu să facă aceea ce acesta nu prea vrea, ad'Că să se mulţămească de o cinste, care nu i-o mai da ţara, şi D-l Averescu, fireşte, se va retrage. Dacă Insă i-a sări cineva în ajutor, atonei ar putea s’o mai încarce şi oricine îşi poate închipui cum va încurca-o când se va vedea la largul său, fără opoziţie. Aionei însă toată răspunderea va cădea asupra celor ce li vor da ajutor şi împotriva lor va trebui să se îndrepte toată mânia poporului amăgit şi vândut. Noi, cari ni-am făcut datoria pe deplin, aşteptăm sfârşitul ca cugetul împăcat Itorgu Ii. Tona. .........- - » a ——... ■■,■■■——--— Cinste şi vrednicie româneasca fit altă parte a şassei noastre scriem despre Prinderea lui Max Goldstdn. Soldatul, căruia se datoreze tn mare parte această prindere se numeşte Alexandru Haringea şi este din Banat. Max Goldstttn a sott să i delsuşi banii fi toate lucrurile de praf, numai ca să scaPt. A voit săi dele anume 200 dotări, adecă In banii noştri jo 000 de 1,1, /77p Uva bulgăreşti, 800 lei, două ceasuri de aur, o brăţară ţi un inel tot de aur ţi cu Pietre scumpe. Soldatul AUxandru Htringea a rămas credincios Jurământului tău către țară fi Rge fi a răspuns bine lui /uda. /mplinmiu fi datoria 11 a fost grav rănit, dar a ajutat ca Să fie prins un primejdios duşman al Smd rândtuls din ţara noatiră Pentru aceste fapte frumoase soldatul AU»cistdrte H,rungta treime să fie pus pentru toţi o pildă de cinste fi vrednice românească. . ?, c. Satul arde şi baba se piaptănă Dels an coif !* cellait ai firii iamea e aetnvâ* tat&id. Scumpirea mersa a traista», sporirea firi misară a girărilor, căderea iafroaa a pr-filai banilor, toate aer stea fac ca top locuitori] — afară de samsarii ţi gheşeftarii averescae! — si fie nemn'tsmip. Şi ce crtdep cinstiţi cetitori? Credep poete ci averescaaii se gândesc si îndrepte lacrartie, si le iadrameze pe cais beai? Perlca Sfinte]I Averescaaiior le arde asm«! de dricii fi alte reiaeoiţi]. Acu de carind le-i trizult prin minte si msii faci en gheţeft gritali fi a&nme pe sama fonda* lai. Oh sftnl e limitoml. Sa ftie ci ciocoii fi ciocoipl avereieani a'aa apăcat si ridice li Poiata(candor »n ciad, pe cere vroesc si-i faci dar â. L. R. Principilor moftecitori. Stim ca topi cam fi prin ce mijloace s’as adunat de prin sate bani pentru acest castel. A.am iaşi averescanii şi-au ades aminte ci acel castel al lor, Cesiurat e ridicat pe na pământ care-i in stapânirea foadoist. Deci dăm an pas la cale si schmbe aci ioc dila Polasa lucsnilor impresai ca cam 2500 filei de pidnre şi îi schimbai lor si-i des foedilai o pidnre a statalei de cam 2200 filei de lingi comuna Codril Cosmiontal (Franztal). Apoi averescanii an botirît ci cele 2500 file! de pidnre ale foodalui an nn preț de cam 12.400000 (donispresrce railloace patra sute de mii) de lei, iar cele cam 1200 filei de pidnre ale statalei de la Codrii Cosmbalsi an as preţ de cam 14 000 OCAî (patrusprezece miiospe) lei ! Şi nici aşa ficiada -se schimbai acestor lideri intre stat şi fosd, deodsti fondai t’a trezit îacircat feţi de stat ca o datori de 1600.000 (in milion saeesnte mii) iei! A dat fondai cam 2500 filei de pidire ia schimb peatas 1200 filei fi ;iaci a ma i fi rims$ datori tar d a aceasti datorie I s’au socotit cam 1.000.000 («a milion) de lei drept pret pentru Iernasi, patra fi ceelalte material» date peotra castelal ca pricina,.tar. restul de 600 000 (tase aste tal) iei a rimas ca fondai si-i pli es sei statala! in bani gata. Orieiae poate lesac Înţelege ce pirVală pentru fondal spatru bisericesc e şi această afacere averneaei. Dar, zic averescanli, bine ci iasă bani, ce pe pisi roai de food, doar aceata s o avere firiddpâo. Şi sinte miri de ce lacrari ie arde acum sverescsri or! Lntasa na mai ştie ce si faci de necazuri si se* cl, iar closoli schimbi pădurile și facele*fefuri grasei Adevărat de pi vorba Rominaim* c- Salai aide iar baba se pîspiini. .... .......•• ——.....—— ■■■ Generalul părăsit de credincioşii săi Deputata Constantin Sava din Banat, care făcea parte din partidul averescan ieşit din acest partid şi s’a mulţumit şi de postul de secretar al Camerei. D-sa a trimis d-lui general Averescu o scrisoare, din care luăm şi noi următoarele rânduri : „Poporul nostru şi noi deputaţii bănăţeni, cari cu atâta dragoste şi Însufleţire am alergat sub drapelul politic desfăşurat de Dv. ne-am înşelat amarnic In aşteptările noastre“. „Slujbaşii, ţărănimea şi muncitorimea bănăţeană Şi ardeleană au ajuns Intr'o stare foarte jalnică. Iar aceasta parte din cauza spuzei de ordonanţe (pompe scrise) şi a legilor D-stră nechibzuite, parte din cauza nepriceperii şi rea voinţei celor Încrezuţi de I)-voastră cu aplicarea acestor ordonanţe şi legi. La acestea se mai adaugă nenorocita D voastră politică economică ţi financiară, sistemul pensiilor şi prigonirea tuturor acelora cari nu vreau să se închine drapelului politic al D-voastră“. Dacă aşa vorbesc Averescacu, aticei ae ,să..mai vreem noi?!