Glasul Bucovinei, decembrie 1921 (Anul 4, nr. 860-885)
1921-12-01 / nr. 860
JALI ELASOL BOCQUIN&1 Declarațiunile 9-Iui 3on 3. C. Jiltianu la Congresul Partidului Liberal ținut în 27 ort, la București. D. 1. 2. C. Bvianu (este latimpinat la tribul ca adimaitaci și ovuțioci entuzisste furtunoase cari dóréul mar multe minute) Dar, nu așteptam de la mine o cuvântare longi, nu pentru ci ora este batn'ad, dar pentru că la ziua de astăzi mai mult zice preacața d voaba aci, decât toate covâotrile pe care le-am patea rosti. Am co> atatat astăzi, ca România Mare nu Încape in Capitala veche a tării. (Ovuțans prelungite). Am coastatat-o ca emoțiune, dar firi mirare, pentru ci am avut totdeausa încredere in simțlcainteie poporala» rostra. Daci n’am fi avut incredere la tatele prinea și patria si mai ale, de algar, că aa noi am fi fost oameni reri să proporbalm reforma electorală pe care n’am fi știut-o ca p bnă să asigure dezvoltarea direi și a statala (ovaț aoi estaziaste prelungit«) Dior, din faptee trecute, se eaac totdeodată și istoria și legoda. Legenda cuprinde câte odată poezia trecem'u', dar cuprinde adesea ori pe d’antregul minciu*. Noi am avut intr’un moment dat in contra noastră legenda, am primit insă intorul ca lacredere, niadoi știam el avem pentru soi Istoria, (evațant fartonoase netilișiti). Astfel advărul a’a luminat și aita atroaea partidului național-fibral la fața votalui aniversar a aplcat In numeroasele alegeri parțiale și a apărat astăzi la manifestația pe care ați văzit-o toți și a vizat-o Capitala Întreagă, (ovaț'ant fartanoane pre- Hang t). Dar, starea țării este astfel dacăt nu are nevoe să fie deacnaă. De nenorocire o amum ca toții, o simțim na »ama! toți cei din țară, o simt și cei din afară, ea este astfel încât tot românii conștient zice: nu este vreme ce pe dat, trebue s’o Îndreptăm imediat. (Ováliani entaslas'e prelungit?) Țra eate bogată. Mancitor și intelgent este poporal Mai se face. Dar atonei de ce ,tâa m zerit Inăaotra ? De ce atâta desconsiderare in afară ? Preda Storiimanceste și este ia pigalel, coar sama oral este in lipta. Unde e vina? Spsește o concepțane, o acțiune de guvern, ispaeșt, ceea ce este mai grav, chiar preocuparea pentru asemenea interesugerate din partea acelor cari an răspunderea lor. (Ovalani zgomotoase preinogle). Eate de vină faptul ca cel droft lanat încredințate in primul rând interecese generale, ca privesc la *1« ci priveac la izerabile și strâmte Interese de periome ssa de grapuri zise poitice, (Ctandual prelungite). Aeasșa stare a țării o arată și cheltuelile și impozitele raporte nesăbuite psntro că nu corespund nevoilor țării. Eie aa corespund nevolor pentru că cei cari fac aceste chitaeil in numele statului le fac la folosul lor propriu și ca și na pas mă »r intrebarea :( cari sunt nevoile reale aie statala ? (Ovadam furtunoase prelungte) Eie aant nesăbate și totuși stabilirea Impoztelor constitue o lege atât de losemnată in vara popoarelor Încât votarea Impoztelor, a fost Însăși isvorul veții constitoțonale (ovațiunl,prelungitt). La noi Întregul aștern financiar a fost astfel făcut, amânat, creat și deschțat, căci de șuae Uni guvernul care i’a votat na 1 poate aplica. (Ovațiuni zgomotoase prelungite). Trăesc toți in cea mai mare seaigaraoă pest a cel ce au și ceea ce produc, findă rând perftod au venit deia guvern de ar declarați le contradictorii câ as aplică și na se aplică, câ ae poate aplica și nu se pesta aplica. (O.ațani fartanoase nesfârșite). Dar, e gatu să Insist. Situația mea este astfel taât ml era»lis eă văd, cum «părem noi din vechia! R gat la ochi fraților noștri de peste vechile hotare pe care orgia vremanior i-a impedicat să casească de aproape ce era la noi. Dar nacâjdaiat că ixanul ninda-ne mai adân, vor avea deataia incredere la r.O, și nu vor crede in ceea ce vâd astăzl este ogl na* vech'da R gat. (Ovațiuni fartanoase prelungite și repetat ) Am fost un stat mai mic, dar am fost un stat cinstit și puternic , repatiem manifcularile vieții actuale a statului care ea este imagina credincioasă a ceea ce trebui să fie și a ceea ce a fost Regatul român. (O ațoolog >motoas: pre nngite). Pe lâgă grea fire«ac £ care ce cuprinde pe toți pentru vița și pentru menea noastră, pentru manca și pentru InteretU iot regalul Sut și a e ooomiei sale naționale, o preoenoirt și o grijă m a mai vie neatâpânește când ne gândi la polte țioatari ale Argata- Iui. in granițele noui, avem nevoia, de a ne contolita. Știm de a>gtr că oricât putem să ne aprijicim pt patriotismul oștirei noastre, de care se va vorbi Întotdeauna ca recDDO idoța și ca respect, nu numai din partea noastră, dar și a și rolul de generații cari vor urma. Și câ ne potem rezema pe viteja ei și pe apistal saa de jertfa și de disciplină, dar z dar permanent și paterni, ai granițelor noastre trebue să fie aca coo și noțânat ooată de care vobia anul din predecesorii mei la această tbocă și de a est penet de vedere este soara primejdie a, ia sa cu dăm tatoror dar mai alea celor cea marginele țârei ln.vedere a iemna,a cinstită, încrederea la spiritul de dreptate care trebue si stâpâneasă guvernul României Mari. (Ovațiuni fortunoane prlungite). Iată de ce d*lor, «ovațiunea de astăzi nu mai poate să bănuească. (Ovaționi entuziaste ago moio* se care doreaia mai multe mnate) Dar solii lor, oameni constrsetiv, nu punem nici odată o cheațione ca aceasta, fără să avem gata și ce se pene la loc. Dacă ce eate azi nu mai trebue să mai fie ce poate să fie mâine? Râapa acai nostru e limpede. Declar fără șovăire ci partidei național liberal eate in stars să ia răspanderea indreptărei acestei sjtasțiani. (Ovaționi entuziaste prilsngire și repetate). Pa această declarație ca o datorie imperioasă și ca sentimentul adânc al răspundenlor ce implici (ovaționl prelu ngi), o fac ca crediti , că Statul nostru nou, n’a fost creat ca să se prăbașiatcă și o fac ca vederea cară, că nu ex ată alt sastrament de muncă și de devotament către țară, mai sincer, mai organest și mai patrole decât al nostru. (Ovaționi entuziaste prelange) O fac fără nici o coniderație de ordin personal pentru că Încrederea mea nu o pan in forțele arat om- Această încredere o pan la capitalul de experiență și de mancă al acelora cari compan partidul național-liberal, ceea ce face ca acest capital să nu fie primejdali pri insuficiența unei om, «ca prin tot ce poate fi aleatori« $« prin folos la condiția«ile vieței individuale. (Ovadiuni tart«apa«e prelungiți). Dar nic! această capacitate a reprezentanțlor partidelor naționaliberal prin ea însăși n’are suficienti dacă ea i-a r Ins poteri din argunul intreg pe care ne retzimă, din organeI constituir și disciplinat, disciplinat in fața intereselor veamann) care santeți dv. care este organizațianra partidclel național-1 beraî. (Ovațions furtuooase presiogist). Și nici aceasta d-lor n’ar fi intesfațător daci dv., iiși vi n’ați fi expresianea creata,ionala Interesata general, a conșiinței naționale pe care alegeri ne poate sprijini opera de carstenii acelei care stă la fața noastră. (Ovaț’ani prilangite) Acești operă cere ca suflet curat, dEVOtauseat, muncă harpică, experiență, dar mai ales, cere concnt- 8.1 căldarea ai tuturor celor care se simt legați de existența statului român. (Ovațiid entuziaste, prelungite și indeling repetate.) In această operă, partidul național iberal trebue «i casti astfel concura și tuturor forțelor pe care le are această țară. la acțiunea noastră de partid am Înțeles si ie eratim sg noma) individual, dar am fost fericit săccesatăm cu Partidele Vorei din Basarabia și Racovina bîji dat increderea și adeaiasea ior. (Ovațiuni eotuziaste prelungite). Primim de asemenea peana scsipiirea acestei opere ajutorat tuturor banilor romini, pentru ca asimăm să staie realizarea unei opere abânite de partid, ci li chemăm la o operă de salvare națioală. (Ovațiuni fartunoase prelungite și indemise repetate.) Nu doare inima si vedem unde se găsește astăzi țara, ne doare Inima pentru țară și pestra coroană pe cari noi azi ne despărțim la aimitmintele noastre, ne doare Joini” sa vedem că se redUchide mâica „Parlamentur Reșței*1. (Ovațiuni fartunoase prelungite) In asemenea atmosferă morală și materială nu se pot stăpâni interesele generale de care vi vorbiam. (Ovațial.) Noi ne rezemam puerile noastre pe autoritea morală, pe încrederea care am meritat-o prin faptul că atei odată n’am fugáJolt ceiace nu puteam indiplioi. la fața deficuităților momentale, nu se-am sdimbat crezările noastre. Am preferit credincioșilor să suportăm sfrângeri temporare pentru că am socotit că atenci când ținem la partea nostră ideia de dreptate socală, că atenei câd avem la partea noastră apărarea națională pe temele democratic și de înfrățire socială, oameni totdeauna de partea cea mai tare. (Ovada-i). In opera noastră mai bine de o jumătate de secol, in opera noastră am căutat totdeuna sa cunoaștem pulsul sevelor reale ale disvorțărei democratice a acestui popor ți l-am urmărit ca destulă iubire pentru ca sâ nu fi dat nici o dată greșit astăzi din nou acordăm acțiunea noasra politică ca a care nevoi și ia ixasi festul program care se va ceti după prios la această sală am propus salcitatile cerute de nonile realzări pe cari ni le reclamă vechii nostru crea la progresul neîncetat al vinței politice și sociale. Dar pe d’aanora marei preocupări azuel de mâine ne stăpânește cum v’am spus nevoia ca știrea de astăzi să nu mai dăionescâ la forma primejdioasă la care se afli. (Uv.ținut preiegie). D-lor, creatorul ibuingel aicea vorbind de bolnavi : „eu îl îngrijesc, Damnescu il vindecă“. Noi partidul național libtral «om Îngriji pe cel pe care a ți l-au adus la starea atât de gea și Dumneteu adică conștiința națională ii va vindeca. (O^asisn fartanoise. Avlam a ținat ce sfârsire.) ............... ■ 11 -11»......................... CITITI „GLASUL BUCOVINEI” No. 860 Cooperativa dt construcții „Ciotul frecționarilor"* din Caranți Demisiei 27 c. Comitetul ccop. de diistracți .Căminul fracționărilor" «’* Întrunit in ședință fi * de cutat asupra mizărilor ce bbne luate pentru realizarea scopurii. După lungi de abateri la cari au luat parte aproape toți membrii a’a votat următoarea moțiune: Coop. ,Cămian! funcționarilor publici", societate de clădiri ieftine pentru funcționari, intrantă astăzi la 27 Noembrie 1921 in o adunare generală extraordinari in aaia Primăriei din Cerniați, având ia vedre mizeria în care au fost aruncate cele mai multe familii de fancționari publici din cauza lipsei de locuințe, o atare care amenința a deveni tranportabili mai ales În urma nonei legi asupra chiriilor, care nu prevede nici cea mai mică probare a frecționarilor publici. Considerind că functionarii publici de toate categoriile, aducând jertfe reale pentru iof â igerea srmei prin care trec organzițiile statale, muncind ca de ainterenare la consolidarea vieții publice și as prin urmare dreptul de a cere sprijinul celor ce • cat in stare să aline aoîe fînțele — și Considerând în sfârșit că această cooperativă a fost inființată deja in Aprilie 1921 și că de atunci și pină seama s-a a ficat numeroase intervenții rimate până acuma fară rezultat, penru dobândirea terenurilor necesare dela stat și comnost precum și a sportanței material indispensabil pentru realizarea acopuri), Cooperativa hoîlrește: 1. cere ca toată las'atența ca Primăria din Cernăuți să pani la dispoziție Cooperativei toate locurile virane indispensabile în condițiile fixate in Legea impoasisîui pe locuri virane și Încurajarea coasteloii de clădiri dintie 1921, observând n-au mai ales diapoziț'unile art. 3 care prevede rezervarea locurilor menite pentru locințe necesare funcționarilor publici, urmând deci ca ac eate locuri să nu fie vândute prin licitație publică, ci cedate cu prețuri redute in continuarea acțiunei incepate înainte de războiu cu privire la construirea de locuințe ieftine pentru funcționari, 2. cere ca Statul să penă in aceleași condțiuni la dispoziția cooperativei terenurile ce-i aparțin In deosebi tereeurile iatre Spital și Cazarma de Roșiori (numite azi Schiepergarten), 3) cere ca Drecția generală a Cooperativelor să Intervină pentru obținerea creditelor necesare pentre împrumutarea cooperativelor de construcțiuni astfel cum s’a frent pentru celelalte cooperative, 4) cere ca Mielaforu de Domenii și d apană ca Fondul Religionar din Bucovina aă dere lemnul necesar cu un preț redus de cel puțin 50% in senzul art. lî din Legea impozitelor pe locuri virane și incrijma construcțiunilor, considerând că pădurii» fondului religioner conmUneie o avere publică cu «ctiad destinație ca și binamie Statalul amiaibi la articolul Citat, 5. însărcinează Consiliul de Administrație să istervici din noi și cu toată energa pe lângă d. Miniatra al Racodnd, d. Primar al Oroăațaiul și Direcția Cooperativelor, de pe lângă Mstattral Muscel, rugând ca toate formalitățile necesare să fie Împlinite încă in cariei fanilor următoare ca In primăvară Cooperativa aa fie îs mässrä a Începe construcțiunile. 6. Însărcinează pe Consiliul de Administrație si înainteae aceste toate cereri tuturor locurilor competente, grenol totodată ca ele să visă și ic cecoștința publicului larg. ----—--------■— *« ——----------------Cinste in nani de lungile articole contra insihițarei «ne» societăți preoțești pentru Întreaga dieceză, un preot, de fapt andigatîst consistor lainic, face in mod malițios in Dreptatea“ obiecțiunea ci posesorii de teologie să scrie mai bine broșuri. — Dar ca știa I. P. C. Sa aatorul art colniat, ci tocmai profesorii Codrea, Chitarcfrc și Șaan au publicat lucrări de toatt actualitaea. 8a mai mult S. Sa știe prea bine că lest total nostru de arte grafice a oferit cartea d-lnâ profesor Candes despre „Concordate“ și a d-lui Cotlarciuc deapre Ocrotirea aocioă și bserica“ P. V. Constotor spre cumpărare pentru bbliotecile parohiale și tot Domniile lor, autorii art coi-lor acestora as voeri să cumpere aceste cărți atât de necesare pentru preoți. Aceasta e cinstral S’a pus sub tipar și în curând va apare în institutul de arte grafie xx „Glasul Bucovinei” xx AL. PROCOPOVICI . Introducere in studiul literaturii vechi**