Glasul Bucovinei, decembrie 1921 (Anul 4, nr. 860-885)

1921-12-08 / nr. 866

Anul IV APARE ZILNIC JirJaO&A&OBXKTTTJK, » #> na an f 23 lei, pe V­ an 60 lei» pe tri! luni 30 lei, pentru țărani Bank, pe un an 60 lei, pe */, m 30 lei, pe trei luni & tei Nimei nma&rai de Duminica, pe un an 20 lei, pe Vi an 10 lei, pe trei luni 5 lei. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA Cernăuți, Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manuscrisele nu se înapoiază. AjrorrrPHi eștit REO01.AM» 1 as carcalaază după tarif și se primesc la administrația Strada Domneasca No. 33 Pestis turnata !n interiorul zi­aratei se urcă taxa cu 50% Ninftru­l I Leu Cernăuți Joi 8 Decembrie 1921 v»5“uul h«** uiHtHy/ucmuun­ ai <xi uimn Fondator: SEXTIL PUȘCARIU Telefon No. 61 ............... «• " Nr. 866 Apărătorul Constituției Acum un an la o întrunire a majorităților parlamentare d. general Averescu zicea ca o prefăcută modestie: «Sânt g­a ta ori­când să ce­des acest loc de grea și obositoare răspundere, dar nu văd succesorul, care ar da garanția su­­ficientă pentru banul mers al treburilor­ publice, 4! dacă iu cunoașteți numiți’li“ Nu mergeau trei berile obștești aici atunci strună, dar prin con­curaț! de e interesat și eficace al tuturor partide­­­or de ordine din țară mișcarea grevistă și anar­hică a maselor muncitorești Instigate de agenții bolșevici ii a fost potolit oiței, iar d. Averescu iși atribuia sie și exclusiv acest merit. De­sigur această operă ar fi fost putut fi săvârșită și de guvernele anterioare, dar pentru aceasta trebuia ca opoziția de atunci să aibă altă atitudine iar la aceia, pe care a avut o d. general Averescu in vremurile o­peziției sale. Procesul de anul trecut în contra lui Hie Moscovici et cossortes a demascat însă, că rolul d lui Averescu a fost cu totul altul pe acele vremuri, decât cel al partidelor de care vorbiam mai sus. Aceste în­prejurări deosebite explică deci succesul lui dar nu justifică defel atitudinea trecută a­­ sale. De atunci și până azi însă d. general Ave­r­sen a evoluat enorm la dragostea sa pentru acest loc. Ce are a face, că din zi ca zi lucrurile aoeră tot mai prost, că după trei ani dela uni­rea tuturor țărilor românești într’an frumos, bo­gat și mare stat, care este raca­t să fie nu nu­mai o strajă pentru ordinea și civilizații Euro­pei față de anarhia ce pare a se permanentiza în orient, ci și în centra românească, situația noastră de cultură și fericire internă departe de a se fi consolidat nițel se desfășoară neincetat la direcțiunea unei adevărate destrăbălări, bine cá avem la fruntea treburilor publice un om care este hotărît „a­­ para formele constituțio­­nale ale țării la contra oricui, și dacă vr’un ambițios oarecare ar îndrăzni să se atingă de ele, se va izbi de o rezistență fără precedes­ din partea sa**. Desigur mizeria vieții noastre publice vine din nerespectarea, dar nu a formelor, ci a spi­ritului legilor și a constituțiunei statului. Și dacă ne Întrebam, a cui este căderea la prima linie de a le respecta și aplica răspunsul și poate da ușor oricine. Cred că e de prisos a insista la această privință, cum a Înțeles guvernul ac­mai să-și facă datoria. Este la deobște cunos­cut că el a căutat aproape în tot decursul gu­vernării sale să substitue vieții reale, dornică dupd dreptate și stabilitate, formele goale ale le­gilor și In consecință am văzut cum el a înțeles si transforme ancheta cerută pentru matrapar­­tidurile de la aprovizionare Intr’o lichidare ino­centă, iar Reșița și Tișița a încercat să se ca­mufleze cu neaoșe întreprinderi românești, cum marea problemă a refacerii țiaotorilor devastat? de război a fost dată la antrepriză * Refacerii« și »Reconstrucției«, ambele societăți particula­r­e cari statal participă numai la apese. I­ar bene­ficiul revine la întregime numai acționarilor din sinul partidului poporalei. Și astfel am putea Înșira la Infinit șira­ faptelor, ca nu a Înțeles și retriege guvernul actual să respecte și să aplice legile și Constituția țării.­­­­ In contra acestui fel de a guverna, precum și In contra concepțiunei de legiferare, din care au izvorât legile agrare precum și cele finan­ciare, partidele de ordine din opoziție au­reat o atitudine foarte hotărâtâ, care a culminat la retragerea lor din Corpurile Legiuitoare, iar ce­­tățenii din țara întreagă in sute de adunări și congrese au aprobat cu lnsufi­cire unanimă a­­cest gest. Ce 1 pasă lasă domnului general A­veresen de toate aceste pro randamente băr­bătești. Că țara reală in toate u­ani­le ei a condamnat definitiv regimul său, nu face nimic, când el are pe partea sa țara legală, adecă ma­joritățile lui parlamentare despre care toată lu­­mea știe, cum au fost zămislite. O creatură născută din abuz, violență și demagogism nu poate avea semnele virilității, ci doar simpto­mele degenerării. Și atunci ,națiunea este foarte clară. „Țară legală«­ dac» și este numai « ficțiune» cum este în împrejură?Se actuale, prevalează țara reală; deci din punctul de ve­dere al formelor constituționale nu s­a produs aici ca eveniment, care ar necesita vr­o schim­bare, cu atât mai mult, că după afirmările pri­mului ministru, „ii raportat dintre coroană și guvern nu a suferit absolut aici o schim­bare« Dar această țară reală este nerăbdătoare, și nu se lasă alimentată cu vorbe goale, ea cere fapte și o îndreptare grabat­ă, pe care, durere, nu poate da guvernul domnului Ave­­­rescu, și astfel con­fi­ciul acest mare Intre țara reala și cea legală se înaspește. Domnul general Averescu fast descoperind In ființa sa tot mai multe indicații«­ providen­țiale, de a sta la cârma țârii acesteia, ori­cât de dezastroasă ar fi prezența, lui aici, vede In acest confil­i o tentativă criminală de a se a­­trnge de formele constituționale, iar tu înde­părtarea lui »O adevărată și sigură catastrofă pentru țară“. Deci toată nemulțumirea țării cu această guvernare încapa­bilă, și toate pornirile spre în­dreptare sânt atentate contra ordinii stabilite de D sa, și aumnd el singur, el este apărătorul Constit­utii, »cartea sfântă a alcătuirii noastre politice, pe care D sa a pus o constant și ab­solut deasupra ori­căror alte considerațiuni«­ In îpartelul său de un eroi­za» comic, d sa insă a uitat, că legalitatea și mai ales respec­tul pentru spiritul real al Const­iuțiunei țârii este principiul fundamental, de care sânt con­duse tocmai partidele, cari refuzi de a suferi prelungirea haosului politic actual și sânt ca­­pable și gata de a Înlesni în locul ficțiunii actuale co­nstituționale îndrumarea reală spre legalitate și adevărat constituț­onalista și la această pornire cine știe unde ar fi ajuns, dacă factorul cel mai de seamă al statului, carul Ii e­ste incredințatl I« i­ma instanța supraveghe­rea, ori de organele statului sa­­t la­­ gruitate și respectă Constituția» nu f­ar­e trezit din aceste alinări bătrânești, reducându-I­e realitatea, pe care desigur ceva mai puțin țanțoș decât la întrunirea majorităților a trebuit deși tot înain­tea aceleiași majorități, constituite Insă lub­ira fel de Rumpf-parlament de asta dată in cali­tate oficială n’o recunoască­mu declarațiunea fă­cută In ședința din 2 Decembrie a. c. că »Re­gele are dreptul de a numi și revoca miniștrii săi, și nimeni nu este îndreptățit, a contesta coroanei acest drept constituțional«. ■v Deci iată-l mai smerit pe apărătorul im­provizat și fanatic al constituțiunei țării, căror acum doi ani treceți nu-i convenia nici forma de stat și nici dinastia actuală, cum spunea tovarășul Iile Moscovîci acum un an la un pro­ces politic I. A. Burse. Federala „Moldova de Sus“ tace și.... face Fraudele «i escrocherii » dria federala averescanâ din Or.Soui ar fi a iaoi și ds dsta ac­asti an vom­ Insists de It asupra a hră do»5 mieralri gheșeftă­rești de to a­veres an. lati­ Ie: Federala »Moldova de S*»a d­eorelați si a cumpărat un densit sn ante - mob­i. Frește, ci doar ce­l mai liptea organ afland­ cooperstrate din Ba­­orina decit automobila­ federalei cu care­­ ai ae pr? umble „în intens de serviciu“ d-afi directori al feder*iei sv «ecane, d­ini membrii at­rom­bielui de „administrare” ca sas fără reverent, et..., etc... Pentru acest automobil marca Fach f’deraia d-Ioi Dori Popovici „a plătitŭ suma de lei 132 000; adecă vorba vluc ci & plătit și da ă e ca să mai exscu­ vom preciza ci aome d - 132.000 («la astă trei­­­zeci și două mi) iei a fost tre­ptă ora că'țtie fede­ralei ca și cum ar fi fost ist'grai plătită pentru ace­­astommbb. Vânători! aotomele loial­e evreul Wilhelm Rsachwerger d la Cernăuți str. Febrice? 2 A. Dar Ia­ră cano» — și aci incepe part­a apeclic averescapă a afacerii: ~ j'dant! Rsachwerger o*» primit pentru automobila­ viadat federalei din Cer­năuți decât suma de 112 000 (ena astă două speze:« mi*) lei Diferența de 20.000 lei pâol ia suma de 132000 lei trecută prin cărți ca priț de cumpărare a automobila!*! a intrat ia ale baznmre. Ale cal? A­ nume domni dela federala lui Dănu PopovH ș­i foarte bine la ale cui buzunare au livra* cei 20.000 tei al lui Rincbu­rger. Not astratăm rectificarea pe care­ fe­derala »Moldova de Su­* o va pedica in această chestiune ia zia­ el „Dreptatea“ și apoi vom reveni cu noi amieaate. Dacă lași acea rectificare ca­re va pro­duce atenei se vom vedea ailiți să aratăm ceti­torilor d-ce federala avereacană a găsit ca cale să tacă și să,... facă. intr’adevăr atone! când deșteptă ei anea avere a­­casă, rintri astă ia coloanele „Dreptății*1, rlspoozitad a­ el critici ce noi făcusem prib lei gospodării dela fe­derala din Cervaaț', « Inventat pe seama acestei fe­derale formula clasici „tace și­, face*, redactorii ave­­rea cari ai „Dreptății*” și in special autorul formulei­ citate a avut o inso­rație cât se poate de fericită. A­­cest „tace și... face* e și augestiv, și sincer, și ridi­col, și ipocrit, dar mai ales ca nanosarca de zeflemea admirabil de potrivit și adecvat ca cele ce se petrec zilate Îș­i deraia averescacilor din Cernăuți. Și de­ci istă iacă o aplicare practică a acestei formule cooperatiste a averescaoilor de la noi. Aface­rea ca murătanie și stofele comandate de federala „Moldova de Sus" de la firma Reggore & Margantera I din Torino e cunos­ată. Toată lumra ca oaște părți din prea interenantal „roman” al acestei afaceri și ne știe că nici până la-

Next