Glasul Bucovinei, ianuarie 1922 (Anul 5, nr. 886-906)
1922-01-24 / nr. 900
And V APAR ate na «« HKHsi, p« V, tn 60 tei, p« tecHnaf 30 tei, portra «rasă iA: gMaauifiOteigpeVicaSO tei, pe &d toni £1 tel. Moraai naraftrai de Disnfnica, pe ea ia 20 tei, pe Vi m 10 lei, pa Ini tari S lei. Mwmorul I Lew Cernăuţi Marţi 24 Ianuarie 1922 Telefon Mo. 11 REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Cernăuți, Strada Domtteasoft fio. 33 Se primise numai articole fseSEIte Manuscrisele nu se tnapetază. , Nr. 1*00 Fondator: SEXUL PUȘGARIU AieoarrcHi si «boua mb ■ H eateslsazi dapl tarif «1 se primesc la adaüaistnpi Strada Domneasoi No, 9S Peatm «aerate la interiorul daruim se arai taxa ea 10% fantema organizaţiei bistriţii ortodoxe naţionale a Statului renii Convocată din nou pe ziua de 16.XII *92, aşa zisa Consili cinată bisericească a discutat dispoziţiunile generale pentru organizarea bisericii autocefala ortodoxe române, alcătuite de comisiunea de 15, aleasă din pioul acestei Constituante. Bazele acestor dispoziţioai generale sunt: 1) Dîsposîţ’unile generale ale proiectului de statut organic, stablite de Comisiunea de 15 in sesiunea din Marshale 1921. 2) Proectul de lege pentru oginizarea bisericii auto cei. ort. române, redactat de Sf. Sinod In sesiunea de toamnă, care proect de Lege nu este nimic alt decât amintitele dispoziţiuni generale, întregite de Sf. Sinod la înţelegere cu fostul ministru Goga; 3) răspunsurile congresului Ardeal, date In sesiunile din Oembrie au trecut atât cu privire statut organic, cât şi cu privire Lege; 4) dorinţele bisericilor din Bucovina şi Basarabia. Proectul de Lege pentru organizarea bisericii de sub 2) a fost publicat de o foaie locală. Dar acest proiect nu este alcătuit de Comisia de 15. Nu acest proiect singur a format baza discuţiilorulterioare, ci toate patru proiectele au fost puse la baza discuţiei generale, şi din aceste patru proiecte şi discuţia ce le a tasctt a compus apoi Comisia da 15 un proiect nou cu titlul «Dispoziţival generare pentru organizarea bisericii». Principiile fundamentale care lesă la iveală la aceste dispoziţiuni generate sunt următoarele: /) principiul ai autonmie bisericească ; a ceata a’a desfăşurat într’o măsură foarte largă, teşi fără de a ştirbi legătura de prietenie, de veacuri întărită latre biserica ortodoxă şi statul, adeci poporul român; la baza acestui principiu biserica ortodoxă îşi reglementează, conduce şi administrează, prin organele ei proprii, toate anificeriie sale bisericeşti, şcolare, fundaţonale şi epitropeşti. Casă cu observarea legilor statului» adecă la cadrele unui raport fix şi prin lega între biserici şl stat, în baza căruia Regele are dreptul de control şi supremă inspecţiune asupra institutlunilor bisericii şl a organelor ei, care drept Regele il exercită ia mod consdtuţîonal prta M nistrul Cultelor, sesizând autoritatea b sericească. Nota caracteristică a acestuiraport dintre biserica ortodoxă şi statul român1 este, că această biserică este dominantă şi na- ţionalâ a statului român. Cuvântul »ionulavită« — cam preceasâi losrte exact atât I. P. S. Mitropolitul Primat Mrop, cât şi d. profesor Dlsssca — nu se Înţelege nici decora la sensul medieval de dominare, căci celelalte confesiuni recunoscute de lege au dreptul la deplină libertate; lasă bi-‘ serfca orodă la care şi prin care au trăit, auluptat şi au marii strămoşii noştri, biserica or-« todoxi care a susţinut şi ocrotit veacuri dearândul poporul şi statul român, această biserică trebuie şi pe viitor să şl păstreze frowogathsk Utorlect chiar sumai din motivul respectului profund faţă de o tradiţiune glorioasă şi sfântă a neamului nostru, care trailţiune a fost sancţionată şi prin însăşi Constituţia Ţării da până »acum. (lith. 21). Cele mai Însemnate prerogative ale bisericii ortodoxe ostroase sunt: Familia Domnitoare va fi botesată după ritul bisericii ortodoxe; Sărbătorile naţionale şi cele ale Familiei Domnitoare se vor oîcri in biserica ortodoxă; Cler a bisericii ortodoxe are la serbări religioase şi naţionale astaltate înaiatea derulai celorlalte confesiuni. 2) principiul constituţional; şi acest principiu s’a admis tntr’o măsură foarte largă şi anume Ia acel sens, că pe lângă 'ihfrhrM să funcţionez© ia viaţa administrativst, cu’turală-şcolară, tuadaţ'onali fi epitropeastâ ? bisericii au tatreg de corporaţiuni construite din clerici şi mireni, faşă în timbiceie diretk. to^raiSevul episcopal al bisericii ortoioxe. Numai pentru Mitropolia Ardealului s’au respectat disposiţiuniie Statutului organic Siguaian, că adecă aceste corporaţiuuni să aibă putere decisivă şi Lift de chiriarhi. 3) principiul repretintath ; acesta indică că clericii şi mirenii, membdi in corporaţiuniie amintire, sunt representaoţi aleşi ai darului şi al mirenilor, şi nu sunt numiţi. Ce priveşte raportul numeric dintre* reprezentanţii aleşi ai cerului şi ai mirenilor, la araiotitele corporaţiuni, s’a acceptat da Coasttaantfi proporţia egală dintre decici şi mireni, cu excepţia Mitropoliei din Ardeal, sade se menţine proporţ a doua clerici şi 7» mireni. 4. principiul electic priveşte forma alegerii care poate si fie sau directă sau indirectă (prin delegare). S’ats admis in principiu alegeri directe la baza sufragiului universal, numai congresul naţional (general) lbterncess se constituie din delegaţii adunărilor eparhia cu excepţia Mitropoliei din Ardeal, unde numai congresul mitropolitan trimite deli gsţl la Congresul nstlo»a!.. 5 S’’a convenit la Constituantă ca alegerea episcopilor si se facă de câtrâ adunarea eparhala electorală, iar alegerea mitropoliţilor si se facă de câtri adunarea mitropolit»aa , sumai la Mitropoliile Ungro Vlahiei şi Moldovei Suceavei episcopii, arhiepiscopii şi mitropolţii sâ se a- leagâ de cătră congresul naţional bisericesc, complectat cu membrii adaaârii eparhiale din eparhia vacantă. Confirmarea chiriarhlor sa va face de cătrlă Rege, urmând după datineie ţării învestitura regală. Aşezarea parohilor pdu alegeri de cătră parohieni se admite numai pentru Mitropola din Ardeal. 6. Pentru a asigura bisericii ortodoxe fondurile necesare la scopul îndeplinirii misiunii ei religioase, culturale şi filantropice, se reclamă pentru ea monopolul fumătoriior de ceară pentru trebuinţele culturul, precum există deja acest monopol la Basarabia, rapaopolul cărţlor de ritual, al icoanelor, al veşniatelor şi odoarelor bisericeşti „ aşişderea se relamă dreptul de perisoane morale pentru mitropolii, arhiepiscopii, episcopii, mifiiiuri, protopoplate şi parohii. Cer prilejul acestei disecţii, Mtropolitul Moldovei a amintit că ar avea pretenţii asupra fondului bisericesc din Bucovina. D-l prof. Collardac S-ai arătat tacă că aceste pretenţii sunt nejustificate. Se accentuează de toţi membrii Constituantei că tnvăţimâetul religios este singura besa de educaţie morală a tineretului şi deci ln consecinţă se fixează că laţcoalele primare, secundare şi profesionale Învăţământul religios is obligator cel puţin 2 ore pe săptămână de fiecare clasă. Această hotărtre a Constituirtei bisericeşti, fiind la asenti menta! întregului popor românesc, trebuie sublinită, deoarece fostul ministru al Instrucţiunii publice, d-l prof. P. Negulescu, a crezut de bine, chiar acum la timpul destrăbălării morale de pe urma groazateului războiu mpadiat, să propne talăturire» din şcoală a Învăţământului religios, iar proiectul d-sale» dezastruos neamului nostru, a trecut deja Prin Si-mi,, votat fiind fdrâ scrupul de «ă pre majoritate. 8 Coaste de efectele eminent osoralizăsoite ale bisericii ortodoxe, Coasta toasta bisericească, la una aiaîtate, stabileşte că cununia bisericească este obligatorie pentru toţi ortodocşii din Romiala Întregită, ceea ce este accentuat şi la art. 22 al Constituţiei vechi. Acestea sunt punctele principale ale celor 24 articole din Dispoziţiunile generate discutate la Constituanta bisericească din 16—24 Dec. 1921. Rămâne că Comisiunea de 15 si completeze statutul o g nic conform principiilor fundamentale schate mai sus. Dispozipunile generale, având trebuinţă de o sancţiune a Regelu», vor trece prin corporaţiesile legiuitoare, pe când corpul Statutului organic, deţii face parte integrantă din acesta Dispoziţiuni generate, nu va fi şi aici an ponte fi discutat de persoane străine de biserica ortodoxă,, di, stabilit la biza autonomiei de organele competente bisericeşti, va avea devinine putere de l»g, îndată ce î Dispoziţiunile generale vor fi sancţionate de Rege. V. Sesaa« bisericesc din .tombrie şi Nota proectul de Ea proiectul de I-"». • — 1 Desconsiderarea limbii româneşti In atenţia d-lu! minittrn al Justitei Pitram la redacţia noastri o decizie a frlbaan!vl«l d'n Oroisii, nset. VIII, cart poartă data de 4| 10 1921 şi a fost rxp-di one! româa din Cer pact*, ca RBme vidit romtoest, pe la mjlocul Ini fisncarie 1922, tot in ă tu nemțste. Nji credea că limba romínera! trebuie otistî* h sfârșit *i»i p imras:! local omolt in diregitoriik psbtce «le S amul românesc. Ce-o fi zi Jtid o «re as s’mpla țăran care de bine, de râs v» fi știind citi ceva romiaes'e, când cumpirând tin ogor, va primi dels tribanaisl românesc dcctstanra că xsmpărăt«ra sa e aprobaţi, in nemţeşte ? io mintea lui simplista, ideia de Stat rombecscă se va polen pr- St târî» cârd al primeşte de pe U satoritrile ststaiii românesc, hirilt in nem |«tte, dop! trei ani de zie de la noire ? ! C’rrmn stiraitor d-lor m nlstrsc a Justiției si pană espit desconsidențil cu care e tratată limba statalei la blssaislatitu’nl do OreSoft. sa