Glasul Bucovinei, iunie 1922 (Anul 5, nr. 1000-1020)

1922-06-23 / nr. 1014

Pag. 2. GASUL BUCOVINEI din interiorul Europei şi restul continentului şi, resta­bilirea unor raporturi între lumea civilizată şi Rusia. Primul problem a fost exclus încă de la început de la lucrările Conferinţei, a fost exclus din programul Conferinţei şi cred că bine este ca a fost exclus, pentru că într’o conferinţă de felul celeia dela Genova, ar fi putut fi problemul complicat încă de greutăţi noui, iar nu s’ar fi uşurat rezolvirea lui pe care de­­altminteri toţi o doresc. Al doilea problem, acela al restabilirii unor rapor­turi între Rusia şi civilizaţia lumei, a făcut obiectul unor lungi negocieri la Genova. Intr’asemenea chestiune n’am avut­ nici­odată pretenţiunea ca să luăm iniţiativa. Nu dăm noi direc­tivele unor probleme de asemenea însemnătate mon­dială. Rolul politicei române este, în asemenea ches­tiuni mondiale, să înţeleagă cum poate să acorde in­teresele Statului nostru cu ale acelor care represintă mai desăvârşit interesele lumii şi să caute ca, în satisfacerea politicei pe care o susţinem, interesele ţarei să fie salvate. România şi chestiunea Rusiei In chestiunea rusă noi aveam două interese de ordin diferit, dar direct ale noastre: unul era acela al siguranţei graniţelor noastre, în special a Nistrului, graniţa firească şi naţională a Basarabiei pe veci reîn­trupată cu România. (­Aplauze.) Cealaltă era o operă totdeodată şi de dreptate şi de moralitate internaţio­nală, era restituirea unui depozit solemn încredințat, în azil, unui Stat și care, după cel mai elementar prin­cipiu al or cărei vieți sociale, fie ea între indivizi, fie între State, nu putea să nu fie respectat. (Aplauze.) Pentru că în ambele chestiuni dreptatea noastră era clară și impusă de principii care trebuesc să stăpâ­nească viaţa lumei civilizate, am avut complecta satis­­facţiune ca în tratările cu Rusia ambele noastre drep­turi să fie proclamate limpede şi hotârît. (Aplauze.) Împreuna cu întreaga Conferința am considerat că, ori­care ar fi viaţa pe care Statele sau popoarele vor sau pot să o desvolte în interiorul graniţelor lor, nu trebue ca încercările şi experienţele la cari socotesc ei că au dreptul să supună pe aceia care le îndură, să fie primejdioase pentru alte state care repudiază asemenea încercări. Cu alte cuvinte, ori­care ar fi starea interioară a Rusiei, precum noi nu avem preten­ţiunea de a ne, amesteca în nici un fel în procesul ei intern, nu admitem ca alţii din afară să se amestece în viaţa noastră politică şi socială, nici prin agresiuni violente şi nici prin propagande subversive. Ambele aceste două condiţiuni au fost introduse în pactul provizoriu încheiat cu Rusia. Deci şi asupra acestor chestiuni noi am avut satisfacţie deplină. Situ­aţia financiară şi economică a României Este de­sigur în urma războiului o criză gene­­rală de care suferă toate statele. Cauza a fost comună, a fost războiul cu toate suferinţele şi jertfele lui. Ma­nifestările ei astăzi se resimt deosebit la fiecare stat: la unele apar într’o formă socială la altele într’o formă economică. Forma relativ cea mai uşoară este cea fi­nanciară. Ne putem felicita că în statul nostru aceasta este forma boalei de care suferim­ Am fost fericit sa constat că sunt aprobat de oamenii cei mai compe­ting și de cei mai cu autoritate din statele mari și civilizate ale lumii când am afirmat că nu este stat care să se poată restabili mai repede și mai sigur de­cât al nostru. Am spus-o sub forme deosebite şi am declarat-o în multiple împrejurări că în cât mă pri­veşte deşi resimt toată greutatea răspunderilor care cad asupra noastră, totuş nu aş voi să schimb sar­cina noastră de guvern român cu sarcina multor altor guverne din statele care au o situaţiune financiară in­comparabilă cu a noastră. (Aplauze prelungite). D-lor, faptul că boala este mai cu leac, nu arată că trebue să bolim; ceea ce trebue să constatăm este că facultăţile noastre ale ţărei şi ale neamului nostru sunt cu mult superioare dificultăţilor ce ne stau în faţă. Dar trebue ca aceste facultăţi să le facem efi­ciente şi prin ele să stăpânim dificultăţile şi primej­diile care ne stau înainte. (Aplauze). Scumpirea traiului în ţară Resimţim în timpul de faţă mari­­greutăţi. Scum­­pirea traiului, din pricina deprecierei monedei, apasă foarte greu pe unele clase de cetăţeni. In special funcţionarii, magistraţii, ofiţerii, pensionarii, rentierii de tot soiul care îşi au veniturile fixe, suferă foarte tare şi datoria noastră este să­­grăbim cât se poate mai mult sfârşitul acestor suferinţe şi acestor dese­­chilibrări. (Aplauze). Dar, d-lor, oricare ar fi dorinţa noastră de a pune capăt cât mai în grabă acestei stări bolnave, ea nu trebue să ne împingă să facem greşeli de acelea cari pentru o uşurare de o clipă, să agraveze râul şi cauza lui astfel încât mâine el să apară mai violent şi mai greu de vindecat­ Cu procedeuri de acest fel greşite au trăit guvernele in timp de 2 ani de zile şi rezultatele lor au fost dezastruoase. Nouă nu ne este permis să le repetăm. Nu ne este permis pentru că noi am văzut de la început adevăratul mijloc de a vin­deca şi pentru că exemplele celorlalţi trebue să fie de folos tuturor. A spori, în momentul de faţă, lefurile este de sigur prima concepţiune care vine ori­cui. Comisiunile parlamentare vor examina în cursul verei sporurile necesare dar a spori, a îndoi, a întrei leafa astăzi, pentru ca chiar prin aceasta preţul vieţei să se înseşească sau să se înzecească, nu este o solu­­ţiune a răului. Noi am­­căut a soluţiona răul prin vindeca­rea cauzelor sale Astăzi, nu­­mai prin raţionamente, dar prin des-­­ fâşurarea evenim­elor, putem arăta că suntem pe calea cea bună şiă opera noastră este în curs de­plin de reuşită. Consolidarea ituaţiei financiare a Statului Domnilor nu aţi fost convocaţi pentru a asculta expunerea ce vă ic, dar pentru ca să realizaţi prin votul d-voastră etoa a doua a consolidărei noastre financiare. Când­­ etapa a doua este că deja etapa­­ întâia a fost realiză, atunci când împreună am dat f ţărei şi străinătăţei impresiunea şi încrederea că are a face cu oameni ori se stăpânesc pe sine şi prin­­ urmare care sunt î stare să stăpânească nevoile sta­tului. Aplauze­. Deja când am constituit guvernul am declarat că voim colaborarea tturor acelora care sunt dispuşi să­­ ajute la marea opel de organizare şi de restaurare , dar am declarat totodată ca pentru realizarea ei noi­­­­ consideraţi că unitaea de acţiune este o necesitate hotărîtoare pentru aeia care vor într’adevăr să rea­lizeze cu putere un program hotărît şi greu. Aceste declaraţiuni au avut efect moral şi în afară şi de aceea , reprezentantul guvenului român a fost primit ca un om pe care se poate pune încredere în relaţiunile in­­t­­ernaţionale, pentru că se ştie că la Bucureşti nu este şovăire în directivele politicei noastre. (Aplauze). Domnilor, când zic ale politicei noastre, zic ale politicei noastre a palamentului şi a guvernului pen-­­ tru că această autoriate nu o poate avea reprezen­tantul unui guvern dtât că poate clar şi cu sinceri­tate să fie încredinţat şi să asigure şi pe ceilalţi de solidaritatea ce există în simţăminte şi în acţiune în­tre el şi o majoritate a parlamentului puternică şi con­­­­ştienţa. (Aplauze). Pentru că am avut credinţa că astfel stă situa­­ţiunea politică a României, de aceea am putut vorbi în afara cu autoritatea care era necesară şi de aceea am fost primit cu încrederea care îmi era necesară. In opera noastră întreagă de guvernare atmos­fera morală joaca rolul determinant, şi, cum vă spu­­i sei consolidarea financiara în primul rând pe ea se stabileşte. Situaţia României în Europa Putem până astăzi să ne felicităm că am schim­bat astfel atmosfera morală sub care Europa vedea România încât astăzi situațiunea guvernului nu mai este aceea care era acum 5 luni. Aplauze). Ca manifestare a unei etape, și totdeodată ca temei pentru etapele următoare, veți avea să votaţi consolidarea datoriei flotante care până a nu fi resta­bilit noua atmosfera nu se putea face în condiţiunile în care se tratează astăzi. (Aplauze). Domnilor, cum zicem ori­cât aşi fi dorit nu am voit sâ fifî convocaţi anume pentru dări de seamă şi nu socotesc că darea de seamă pe care mă sintăam dator să o fac, trebue sâ fie mai lungă căci între oa­meni cari sunt înţeleşi asupra sentimentelor şi prin­cipiilor care trebuesc să stăpânească acţiunea noastră politică, nu cred că este nevoe de mai lungi dezvol­tări. Putem păşi înainte, cu încredere spre continuarea operei la care ne-am înhumat. Am avut credinţa ace­asta din ziua în care am luat guvernul. Ce s'a întâmplat de atunci confirmă credinţa mea. Avem aci in interiorul Regatului, o foarte mare­­ operă de realizat. La Genova era un barometru care putea să a­­­rate cât s’a ridicat atmosfera din Regat, dar atmos­fera asupra căreia trebue lucrat, este aci. Ridicarea ei neîncetată o vom dobândi prin mun­ca noastră comună, pentru desvoltarea cinstită a tu­turor puterilor sănătoase ale neamului. Cu încredere sporită sa pășim înainte pentru realizarea programului­­nostru de reorganizare. Aplauze prelungite și înde­lung repetate. Atât in Ardeal, cat si in Bucovina si Basarabia, librarii saşi unguri si ruşi, refuza vanzarea cărţilor si revistelor noastre literare. Unii le ascund in fundul maga­ziilor, alţii le trimet înapoi asa cum le-au primit. Prigonirea cartei romaneşti de catra aceşti inadap­­tati indafiti ai vietei noastre sociale si culturale, con­­stitue de buna seama lupta surda cu care ei nadajduesc inca sa oprească in loc tumultoasa viata romaneasca, constitue o stanjire a masei lupte de cuceriri a sufle­telor, pana acum străine de neamul nostru, lupta absolut necesara pentru consolidarea Romanii Mari. Aducandu-va la cunostinata cele de mai sus, avem onoare a va ruga sa binevoiţi a lua masuri ca librarii saşi unguri si ruşi sa fie obligati sa primească, sa expună si sa vande cărţile romaneşti, cari nu pot con­stitui obiectul unei şi razbimarei nimanuia, ei o arma de lupta cinstita pentru consolidarea neamului. D-l preşedinte Flondor ar trebui în orice caz să aibă ceva mai multă grijă şi de limba românească din primăria Cernăuţilor în fruntea căreia se află. f ..............­.......... ......a « • • ii......... Uite Feltete U pilii iii! CPUli Se ştie că unele din librăriile străine aflătoare în provinciile dezrobite refuză vânzarea cărţilor şi revis- t telor româneşti, sau sabotează răspândirea lor, înde­­sindu-le. E cunoscut faptul că şi unele librării din Cer­năuţi au avut şi mai au încă aceeaşi atitudine con­damnabilă şi iloială. Societatea scriitorilor români sesizată ,fiind de lucrul acesta, a intervenit pe lângă ministerul de in­terne, ca să ia măsuri împotriva acestui abuz al li­brarilor straini. Urmarea a fost că ministerul a trimis următoa­rea circulară, pe care primăria noastră în loc sâ o comunice ceior vizaţi, o trimite librăriei «Ostaşul Ro­mân», care are merite deosebite pentru răspândirea­­ cărţii româneşti, ceeace n’ar fi încă greşala cea mai mare. O trimite însă într’o limbă absolut imposibilă,­­ aşa că un librar ce nu ştie bine româneşte va rămâ­nea foarte puţin edificat din ea, citind-o. O reproducem întocmai ca un document de ne­glijenţa ce-o arată primăria noastră faţă de limba româneasca-Societatea Senitorilor Romani, prin adresa Nr. 16441922, ne aduce la cunoştinţe ca, in provinciile libe­rate, cărțile romanești, cari au alcătuit cea ciim­ai armata de cucerire a sufletului romanesc inopilat, sunt astazi prigonite. 1 No. 1014 Un comunicat al Studenţimii Români. De­oarece la adunarea de protest a minorităţilor, ţinută în ziua de 18 Iunie a. c. în sala Casei germane, s-au adus ofense grave la adresa poporului româ­nesc şi a instituţiilor statului, Vă invităm la o adunare pe ziua de 25 Iunie a. c. ora 11 a. m. în „Teatrul Naţional“. • • • • Studenţimea română Situaţia externă La 19 iunie a avut loc a doua şedinţă a conferinţei de la Haga. S’a ales o comisiune gene­rală şi trei subcomisiuni care să se ocupe cu chestie proprietăţii particulare, a datoriilor ruse şi a cre­ditelor. Fiecare subcomisiune se compune din 17 membrii, în care intră un englez, un francez, un belgian, un italian, un olandez şi un japonez, iar celelalte 5 locuri vor fi ocupate de alte naţiuni în legătură cu chestiunile la ordinea zilei. Belgia are de gând să urmeze alta politică decât aceea pe care a urmat-o la Genova şi în consecinţă s-a a­­propiat de teza engleză. Dealtfel nu există o dife­renţă mare între punctul de vedere englez şi cel francez. Delegaţii ruşi vor fi în număr de 11 şi se speră, că bolşevicii vor fi mai moderaţi in pre­tenţii. Se aşteaptă cu înfrigurare rezultatul între­vederii între Poincare şi Lloyd George. Italia e de părere, că se poate ajunge la o înţelegere cu Ru­sia sovietică. Rusia în discuţiile cu delegaţii englezi s’ar fi arătat gata să restituie 90 procente din averile sechestrate. * Austria e în ajunul falimentului şi a re­voluţiei. Coroana nu mai are nici o valoare; toată lumea caută sa preschimbe coroana în valori stră­ine, mărfuri și alimente. Prăvăliile au refuzat să mai vândă. * La 18 Iunie au avut loc alegerile generale din Irlanda. Parlamentul irlandez se va deschide la 1 Iulie. Cele mai multe voturi au fost expri­mate in favoarea partidului care admite acordul cu Anglia. INFORMAŢIUNI CULTURALE . De la Societatea „Mazililor şi Răzeşilor“ — Societatea «Mazililor şi Răzeşilor» aranjează Duminică 25 iunie orele 10 juni, în sala Tea­trului Naţional o serbare culturală, la care d. profesor Ovid Ţopa va vorbi despre situaţia actuală a Românilor slavizaţi. Se vor executa de câtră corul Şcolii normale şi cântece. Toată suflarea românească este invitată să participe la manifestarea aceasta românească, cu atât mai mult că imediat după serbare urmează meetingul de protest al studenţimii române. STUDENŢEŞTI De la Cercul studenţesc „Arboroasa1* — Cercul studenţesc «Arboroasa» din Cernăuţi va ţine Luni la 26 iunie cu orele 8 seara o şedinţă plenară ordinară în sala Societăţii pentru cultura şi literatura română (Palatul Naţional). Toţi membrii Cercului sunt rugaţi să participe.

Next