Glasul Bucovinei, iunie 1922 (Anul 5, nr. 1000-1020)
1922-06-23 / nr. 1014
Pag. 2. GASUL BUCOVINEI din interiorul Europei şi restul continentului şi, restabilirea unor raporturi între lumea civilizată şi Rusia. Primul problem a fost exclus încă de la început de la lucrările Conferinţei, a fost exclus din programul Conferinţei şi cred că bine este ca a fost exclus, pentru că într’o conferinţă de felul celeia dela Genova, ar fi putut fi problemul complicat încă de greutăţi noui, iar nu s’ar fi uşurat rezolvirea lui pe care dealtminteri toţi o doresc. Al doilea problem, acela al restabilirii unor raporturi între Rusia şi civilizaţia lumei, a făcut obiectul unor lungi negocieri la Genova. Intr’asemenea chestiune n’am avut niciodată pretenţiunea ca să luăm iniţiativa. Nu dăm noi directivele unor probleme de asemenea însemnătate mondială. Rolul politicei române este, în asemenea chestiuni mondiale, să înţeleagă cum poate să acorde interesele Statului nostru cu ale acelor care represintă mai desăvârşit interesele lumii şi să caute ca, în satisfacerea politicei pe care o susţinem, interesele ţarei să fie salvate. România şi chestiunea Rusiei In chestiunea rusă noi aveam două interese de ordin diferit, dar direct ale noastre: unul era acela al siguranţei graniţelor noastre, în special a Nistrului, graniţa firească şi naţională a Basarabiei pe veci reîntrupată cu România. (Aplauze.) Cealaltă era o operă totdeodată şi de dreptate şi de moralitate internaţională, era restituirea unui depozit solemn încredințat, în azil, unui Stat și care, după cel mai elementar principiu al or cărei vieți sociale, fie ea între indivizi, fie între State, nu putea să nu fie respectat. (Aplauze.) Pentru că în ambele chestiuni dreptatea noastră era clară și impusă de principii care trebuesc să stăpânească viaţa lumei civilizate, am avut complecta satisfacţiune ca în tratările cu Rusia ambele noastre drepturi să fie proclamate limpede şi hotârît. (Aplauze.) Împreuna cu întreaga Conferința am considerat că, oricare ar fi viaţa pe care Statele sau popoarele vor sau pot să o desvolte în interiorul graniţelor lor, nu trebue ca încercările şi experienţele la cari socotesc ei că au dreptul să supună pe aceia care le îndură, să fie primejdioase pentru alte state care repudiază asemenea încercări. Cu alte cuvinte, oricare ar fi starea interioară a Rusiei, precum noi nu avem pretenţiunea de a ne, amesteca în nici un fel în procesul ei intern, nu admitem ca alţii din afară să se amestece în viaţa noastră politică şi socială, nici prin agresiuni violente şi nici prin propagande subversive. Ambele aceste două condiţiuni au fost introduse în pactul provizoriu încheiat cu Rusia. Deci şi asupra acestor chestiuni noi am avut satisfacţie deplină. Situaţia financiară şi economică a României Este desigur în urma războiului o criză generală de care suferă toate statele. Cauza a fost comună, a fost războiul cu toate suferinţele şi jertfele lui. Manifestările ei astăzi se resimt deosebit la fiecare stat: la unele apar într’o formă socială la altele într’o formă economică. Forma relativ cea mai uşoară este cea financiară. Ne putem felicita că în statul nostru aceasta este forma boalei de care suferim Am fost fericit sa constat că sunt aprobat de oamenii cei mai competing și de cei mai cu autoritate din statele mari și civilizate ale lumii când am afirmat că nu este stat care să se poată restabili mai repede și mai sigur decât al nostru. Am spus-o sub forme deosebite şi am declarat-o în multiple împrejurări că în cât mă priveşte deşi resimt toată greutatea răspunderilor care cad asupra noastră, totuş nu aş voi să schimb sarcina noastră de guvern român cu sarcina multor altor guverne din statele care au o situaţiune financiară incomparabilă cu a noastră. (Aplauze prelungite). D-lor, faptul că boala este mai cu leac, nu arată că trebue să bolim; ceea ce trebue să constatăm este că facultăţile noastre ale ţărei şi ale neamului nostru sunt cu mult superioare dificultăţilor ce ne stau în faţă. Dar trebue ca aceste facultăţi să le facem eficiente şi prin ele să stăpânim dificultăţile şi primejdiile care ne stau înainte. (Aplauze). Scumpirea traiului în ţară Resimţim în timpul de faţă marigreutăţi. Scumpirea traiului, din pricina deprecierei monedei, apasă foarte greu pe unele clase de cetăţeni. In special funcţionarii, magistraţii, ofiţerii, pensionarii, rentierii de tot soiul care îşi au veniturile fixe, suferă foarte tare şi datoria noastră este săgrăbim cât se poate mai mult sfârşitul acestor suferinţe şi acestor desechilibrări. (Aplauze). Dar, d-lor, oricare ar fi dorinţa noastră de a pune capăt cât mai în grabă acestei stări bolnave, ea nu trebue să ne împingă să facem greşeli de acelea cari pentru o uşurare de o clipă, să agraveze râul şi cauza lui astfel încât mâine el să apară mai violent şi mai greu de vindecat Cu procedeuri de acest fel greşite au trăit guvernele in timp de 2 ani de zile şi rezultatele lor au fost dezastruoase. Nouă nu ne este permis să le repetăm. Nu ne este permis pentru că noi am văzut de la început adevăratul mijloc de a vindeca şi pentru că exemplele celorlalţi trebue să fie de folos tuturor. A spori, în momentul de faţă, lefurile este de sigur prima concepţiune care vine oricui. Comisiunile parlamentare vor examina în cursul verei sporurile necesare dar a spori, a îndoi, a întrei leafa astăzi, pentru ca chiar prin aceasta preţul vieţei să se înseşească sau să se înzecească, nu este o soluţiune a răului. Noi amcăut a soluţiona răul prin vindecarea cauzelor sale Astăzi, numai prin raţionamente, dar prin des- fâşurarea evenimelor, putem arăta că suntem pe calea cea bună şiă opera noastră este în curs deplin de reuşită. Consolidarea ituaţiei financiare a Statului Domnilor nu aţi fost convocaţi pentru a asculta expunerea ce vă ic, dar pentru ca să realizaţi prin votul d-voastră etoa a doua a consolidărei noastre financiare. Când etapa a doua este că deja etapa întâia a fost realiză, atunci când împreună am dat f ţărei şi străinătăţei impresiunea şi încrederea că are a face cu oameni ori se stăpânesc pe sine şi prin urmare care sunt î stare să stăpânească nevoile statului. Aplauze. Deja când am constituit guvernul am declarat că voim colaborarea tturor acelora care sunt dispuşi să ajute la marea opel de organizare şi de restaurare , dar am declarat totodată ca pentru realizarea ei noi consideraţi că unitaea de acţiune este o necesitate hotărîtoare pentru aeia care vor într’adevăr să realizeze cu putere un program hotărît şi greu. Aceste declaraţiuni au avut efect moral şi în afară şi de aceea , reprezentantul guvenului român a fost primit ca un om pe care se poate pune încredere în relaţiunile internaţionale, pentru că se ştie că la Bucureşti nu este şovăire în directivele politicei noastre. (Aplauze). Domnilor, când zic ale politicei noastre, zic ale politicei noastre a palamentului şi a guvernului pen- tru că această autoriate nu o poate avea reprezentantul unui guvern dtât că poate clar şi cu sinceritate să fie încredinţat şi să asigure şi pe ceilalţi de solidaritatea ce există în simţăminte şi în acţiune între el şi o majoritate a parlamentului puternică şi conştienţa. (Aplauze). Pentru că am avut credinţa că astfel stă situaţiunea politică a României, de aceea am putut vorbi în afara cu autoritatea care era necesară şi de aceea am fost primit cu încrederea care îmi era necesară. In opera noastră întreagă de guvernare atmosfera morală joaca rolul determinant, şi, cum vă spui sei consolidarea financiara în primul rând pe ea se stabileşte. Situaţia României în Europa Putem până astăzi să ne felicităm că am schimbat astfel atmosfera morală sub care Europa vedea România încât astăzi situațiunea guvernului nu mai este aceea care era acum 5 luni. Aplauze). Ca manifestare a unei etape, și totdeodată ca temei pentru etapele următoare, veți avea să votaţi consolidarea datoriei flotante care până a nu fi restabilit noua atmosfera nu se putea face în condiţiunile în care se tratează astăzi. (Aplauze). Domnilor, cum zicem oricât aşi fi dorit nu am voit sâ fifî convocaţi anume pentru dări de seamă şi nu socotesc că darea de seamă pe care mă sintăam dator să o fac, trebue sâ fie mai lungă căci între oameni cari sunt înţeleşi asupra sentimentelor şi principiilor care trebuesc să stăpânească acţiunea noastră politică, nu cred că este nevoe de mai lungi dezvoltări. Putem păşi înainte, cu încredere spre continuarea operei la care ne-am înhumat. Am avut credinţa aceasta din ziua în care am luat guvernul. Ce s'a întâmplat de atunci confirmă credinţa mea. Avem aci in interiorul Regatului, o foarte mare operă de realizat. La Genova era un barometru care putea să arate cât s’a ridicat atmosfera din Regat, dar atmosfera asupra căreia trebue lucrat, este aci. Ridicarea ei neîncetată o vom dobândi prin munca noastră comună, pentru desvoltarea cinstită a tuturor puterilor sănătoase ale neamului. Cu încredere sporită sa pășim înainte pentru realizarea programuluinostru de reorganizare. Aplauze prelungite și îndelung repetate. Atât in Ardeal, cat si in Bucovina si Basarabia, librarii saşi unguri si ruşi, refuza vanzarea cărţilor si revistelor noastre literare. Unii le ascund in fundul magaziilor, alţii le trimet înapoi asa cum le-au primit. Prigonirea cartei romaneşti de catra aceşti inadaptati indafiti ai vietei noastre sociale si culturale, constitue de buna seama lupta surda cu care ei nadajduesc inca sa oprească in loc tumultoasa viata romaneasca, constitue o stanjire a masei lupte de cuceriri a sufletelor, pana acum străine de neamul nostru, lupta absolut necesara pentru consolidarea Romanii Mari. Aducandu-va la cunostinata cele de mai sus, avem onoare a va ruga sa binevoiţi a lua masuri ca librarii saşi unguri si ruşi sa fie obligati sa primească, sa expună si sa vande cărţile romaneşti, cari nu pot constitui obiectul unei şi razbimarei nimanuia, ei o arma de lupta cinstita pentru consolidarea neamului. D-l preşedinte Flondor ar trebui în orice caz să aibă ceva mai multă grijă şi de limba românească din primăria Cernăuţilor în fruntea căreia se află. f ........................ ......a « • • ii......... Uite Feltete U pilii iii! CPUli Se ştie că unele din librăriile străine aflătoare în provinciile dezrobite refuză vânzarea cărţilor şi revis- t telor româneşti, sau sabotează răspândirea lor, îndesindu-le. E cunoscut faptul că şi unele librării din Cernăuţi au avut şi mai au încă aceeaşi atitudine condamnabilă şi iloială. Societatea scriitorilor români sesizată ,fiind de lucrul acesta, a intervenit pe lângă ministerul de interne, ca să ia măsuri împotriva acestui abuz al librarilor straini. Urmarea a fost că ministerul a trimis următoarea circulară, pe care primăria noastră în loc sâ o comunice ceior vizaţi, o trimite librăriei «Ostaşul Român», care are merite deosebite pentru răspândirea cărţii româneşti, ceeace n’ar fi încă greşala cea mai mare. O trimite însă într’o limbă absolut imposibilă, aşa că un librar ce nu ştie bine româneşte va rămânea foarte puţin edificat din ea, citind-o. O reproducem întocmai ca un document de neglijenţa ce-o arată primăria noastră faţă de limba româneasca-Societatea Senitorilor Romani, prin adresa Nr. 16441922, ne aduce la cunoştinţe ca, in provinciile liberate, cărțile romanești, cari au alcătuit cea ciimai armata de cucerire a sufletului romanesc inopilat, sunt astazi prigonite. 1 No. 1014 Un comunicat al Studenţimii Români. Deoarece la adunarea de protest a minorităţilor, ţinută în ziua de 18 Iunie a. c. în sala Casei germane, s-au adus ofense grave la adresa poporului românesc şi a instituţiilor statului, Vă invităm la o adunare pe ziua de 25 Iunie a. c. ora 11 a. m. în „Teatrul Naţional“. • • • • Studenţimea română Situaţia externă La 19 iunie a avut loc a doua şedinţă a conferinţei de la Haga. S’a ales o comisiune generală şi trei subcomisiuni care să se ocupe cu chestie proprietăţii particulare, a datoriilor ruse şi a creditelor. Fiecare subcomisiune se compune din 17 membrii, în care intră un englez, un francez, un belgian, un italian, un olandez şi un japonez, iar celelalte 5 locuri vor fi ocupate de alte naţiuni în legătură cu chestiunile la ordinea zilei. Belgia are de gând să urmeze alta politică decât aceea pe care a urmat-o la Genova şi în consecinţă s-a apropiat de teza engleză. Dealtfel nu există o diferenţă mare între punctul de vedere englez şi cel francez. Delegaţii ruşi vor fi în număr de 11 şi se speră, că bolşevicii vor fi mai moderaţi in pretenţii. Se aşteaptă cu înfrigurare rezultatul întrevederii între Poincare şi Lloyd George. Italia e de părere, că se poate ajunge la o înţelegere cu Rusia sovietică. Rusia în discuţiile cu delegaţii englezi s’ar fi arătat gata să restituie 90 procente din averile sechestrate. * Austria e în ajunul falimentului şi a revoluţiei. Coroana nu mai are nici o valoare; toată lumea caută sa preschimbe coroana în valori străine, mărfuri și alimente. Prăvăliile au refuzat să mai vândă. * La 18 Iunie au avut loc alegerile generale din Irlanda. Parlamentul irlandez se va deschide la 1 Iulie. Cele mai multe voturi au fost exprimate in favoarea partidului care admite acordul cu Anglia. INFORMAŢIUNI CULTURALE . De la Societatea „Mazililor şi Răzeşilor“ — Societatea «Mazililor şi Răzeşilor» aranjează Duminică 25 iunie orele 10 juni, în sala Teatrului Naţional o serbare culturală, la care d. profesor Ovid Ţopa va vorbi despre situaţia actuală a Românilor slavizaţi. Se vor executa de câtră corul Şcolii normale şi cântece. Toată suflarea românească este invitată să participe la manifestarea aceasta românească, cu atât mai mult că imediat după serbare urmează meetingul de protest al studenţimii române. STUDENŢEŞTI De la Cercul studenţesc „Arboroasa1* — Cercul studenţesc «Arboroasa» din Cernăuţi va ţine Luni la 26 iunie cu orele 8 seara o şedinţă plenară ordinară în sala Societăţii pentru cultura şi literatura română (Palatul Naţional). Toţi membrii Cercului sunt rugaţi să participe.