Glasul Bucovinei, octombrie 1922 (Anul 5, nr. 1092-1114)

1922-10-01 / nr. 1092

Hag. 2. Du tt-un­ ministru Flora. După întimpinarea dela gara asupra căreia am reportat în numărul trecut, d-nu­ ministru de justiție Florescu s’a dus la curtea de apel, unde în sala cea mare a avut loc o recepție festivă a magistraților și a avocaților. Cu acest prilej d. ministru s!a întreținut cu cei prezenți aducând în discuție diferitele chestiuni cu­­­­rente din magistratură. Avocații minoritari au ridicat­­ chestiunea limbii în justiție, d. ministru Florescu însă a reușit prin argumente lămurite să convingă în așa chip pe vorbitorii minoritari, încât ei înșiși, dezarmați în fața acestor argumente au trebuit să recunoască perfecta îndreptățire a măsurii luate de d. ministru Florescu în chestia limbii la justiție. In cursul acestei discuțiuni d. Vasile Bodnarescu a avut inspirația nenorocoasă, ca să intervie, apărând cauza perdută a minoritarilor cu motive trase de păr și producând o impresie atât de penibilă, încât d-nul ministru într-un moment dat l-a întrebat dacă e Român. La amiazi a avut loc în palatul administrativ o masă un cerc restrâns, la care au luat parte și d-nii pre­ședinți ai Curții de apel, baroului și procurorul ge­neral. După masă de ministru a avut la Curtea de apel­ o conferință cu magistrații în chestiunea organizației­­ judecătorești și a felului de înaintare a magistraților,­­ în vederea proectului de lege ce-l prepară în ches­tiunea aceasta de ministru al justiției. Discuția a fost foarte interesantă și în cur­­­­sul ei magistrații au avut ocazie să-și arate opiniu­­nile lor și să atragă d-lui ministru atențiunea asupra mai multor puncte bune și salutare din vechea orga­nizație judecătorească. Seara a avut loc o masă dată în cinstea d-lui ministru de către magistrați și avocați. Masa s’a desfășurat într’un mod foarte animat. Seria discursurilor a început-o de senator și avocat C. On­­ciu print’un toast mult aplaudat și bine sim­it la a­­dresa M. S. Regelui.­D. președinte al baroului Reuț a vorbit în mod erudit și însuflețit asupra raportului ce trebue să domnească între magistrați și avocați, încheind dis­cursul în sănătatea d-lui ministru Florescu. D. Boldur, președintele Curții de apel, arată bucuria ce o simt magistrații cu ocazia vizitei șefului justiției în Bucovina, asigurându-i de toată încrede­rea lor. D. avocat Disdie a rostit, în limba română, o vorbire de o rară frumusețe și erudițiune. D-sa arată că pe pământul Bucovinei, în Suceavă, s’a făcut pri­ma codificație a dreptului de către Alexandru cel Bun, care a fost apoi întregită de Vasile Lupu în vestita­­pravilă și desăvârșită în legiuirea lui Kalimache, care se regăsește in mare parte și în redacția actuală a codului civil austriac. Reorganizarea și modificarea justiției noastre trebue să se facă deci clară în temeiul străvechei tradiții românești, în conformitate cu obiceiurile pă­mântului și nevoile reale ale poporului și statului ro­mânesc. Discursul binesimțit al d-lui Disdie, evocând mărețele figuri din trecutul acestei țări, a produs cea mai bună impresie, răsplătit fiind cu călduroase aplauze. D. Burac, notar public, arată într’o frumoasă, documentată și bine chibzuită cuvântare, rodnica acti­vitate a d-lui ministru Florescu în viața publică și-i aduce omagiile notarilor publici din Bucovina. D. cons. dela Curtea de apel, Căpățină intr’un discurs admirabil, atât ca formă cât și ca fond, insistă asupra rolului magi­stratului în viața publică și a­ deosebirii ce trebue să fie între activitatea magistratului și a avocatului. Intre­­ altele spune că magistratul trebue să apere legea și­­ aplicând-o să apere statul care nu poate fi, decât românesc. In numele tinerilor avocați vorbește un d. avocat, al cărui nume ne scapă, mulțumind d-lui ministru pentru dreptatea ce și-a făcut-o. D. V. Bodnarescu ia cuvântul spre a explica și a atenua atitudinea inexplicabilă și penibilă de la recepția din sala Curții de apel. Deși atmosfera însu­flețită și românească din sală îi venia într’ajutor a făcut-o într’un chip neiscusit declarându-se când drept bolșevic, când drept bun Român. Seria vorbirilor a încheiat- o de ministru Florescu printr’un frumos și avântat discurs, mulțumind pentru prea frumoasa primire ce i se face și asigurând justiția din Bucovina de toată solicitudinea sa. Amintește prin cuvinte pline de recunoștință încrederea și patriotismul ce l-a întâlnit în rândurile tuturor magistraților și avocaților români și neromâni. Vorbirea d-lui Florescu a produs o adâncă im­­presiune. D. Florescu mai rămâne o zi în Cernăuți spre a asista la unele ședințe de la Curtea de apel și Tri­bunal și spre a face eventual o excursie la Putna. -- -------------------------------­Turcii pretind Tracia și peninsula Galipoli Constantinopol, 28 (Rador). — Franklin Bouyl­­lon a sosit în Smirna, unde a avut o întrevedere cu Kemal, apoi a plecat la Angora pentru a propune adunării naționale condi­țiunile de pace. Adunarea na­țională a comunicat lui Kemal să nu suspende ost­ti­­litățile și să accepte conferința de pace numai după ce Turcia va reintra în posesiunea Traciei și a pe­ninsulei Galipoli.­ ­ V . S­OLASUL BUCOVINEI In Bucovina războiul a distrus, cu desăvârșire >5 de edificii școlare primare, pe când alte 240 de edificii au suferit pagube mai mari sau mai mici. Re­­acerea tuturor școlilor acestora reclamă o cheltuială de aproximativ 25 milioane lei. Firește că în aceste vramuri de criză economică și financiară mai ales n’a putut fi înscrisă dintr’odată suma aceasta în întregi­­ne în bugetul învățământului. Cele 25 milioane Lei trebuie repartizate asupra mai multor ani succesivi. Pe lângă acestea, în baza egiuirilor în vigoare, comunele, iar nu statul sânt ob­­igate de a reface școlile- Dar statul înțelege ca să dea tot concursul­­ său comunelor. Țăranii noștri sânt vrednici de toată lauda. As­­cultând­ îndemnurile domnului director general al in­strucțiunii publice, care a vizitat aproape toate comsu­­lele în care edificiile școlare trebuie refăcute, s’au apucat de lucru, mulțumindu-se cu ajutoarele mici ,ari Ii se pot acorda. Unde ravagiile războiului au făcut ca populațiunea să sufere mai mult, directoratul și-a luat adese aproape toată sarcina refacerii edifi­ciilor școlare. Ajunge să arătăm că construirea unei școli de 4 clase costă aproximativ 500.000 Lei. Totuși, grație stăruinței d-lor prefecți și revizori și a d-lor deputați, dar mai ales grație solicitudinei d-lor miniștri I. Nistor și C- Angelescu, lucrările se fac cu mult spor. In Câmpulung, Pojorâta, Valea Putnei, Iacobeni, Botuși, Breaza, Benea, Mamornița, Lucavița, Sulița­­nouă, Codri! Cosminului, Buda, Repujeniți, Buria, Budeniți, Igești, Crasna-Ilschi, Coșciuia, Solca, Ceahor, Rarancea, Coțmani, Cotul-Bainschi, Berhomet pe Si­rete, Adâncată, Mitocul Dragomirnei, etc. etc., refa­cerea școlilor este pe sfârșite sau în curs. In Vama grija d-lui președinte Iorgu G. Tom­a a făcut ca să se înceapă dintr’odată construirea a trei școli primare. Vămenii își iau astfel un loc de mare cinste în acțiunea reconstruirii școlilor primare. Chiar zilele acestea directoratul instrucțiunii publice a distribuit comunelor din diferitele județe prin consiliile școlare județene ajutoare în suma to­tală de 530 000 Lei. Cum aceeași sumă a fost distri­buită și primăvara trecută, subvențiunile acordate de când d. prof. Procopovici se găsește în fruntea di­rectoratului, se urcă la 1.060.000 Lei, la cari se mai adaug și alte ajutoare, foarte considerabile. In acțiu­nea sa domnul director general este ajutat de un harnic și conștiincios personal tehnic.*) *) Ținem să accentuăm, spre a răspunde unei obser­vări a „Dreptății“ vestitoare a »actelor mărețe“ a fostului di­rector al Școalei Normale, că oricâte călătorii ar fi făcut ac­tualul director general al învățământului în interesul refacerei edificiilor școlare, ele nu sânt eternizate în cărțile contabili­tății. Dl. Procopovici nu înțelege să ia nici o­ diurnă, care grăbește să dee o mână de ajutor comunelor sărăcite. D-na Tomoiaga a încasat numai din acest titlu vra 8000 Lei, pe lângă leafa lui de director, de secretar general și pe lângă cele 12.000 Lei minus 2000 Lei pentru „munca sa’extraordinară“ Acesta ar fi Cazul Tomoiaga N-rul 6 .*. —— ...... Mt ............. Apostoli în automobil A avut pe vremuri Primăria orașului Cernăuț un automobil, cumpărat după obiceiurile averes cam în chip cam puțin onorabil. Păr. cons. Georgică Șandri se tot primbla cu el, până într’o zi i s’a potrivit de l­i vândut, firește cu bun câștig­­, nu întrebați pentru cine, căci este indiferent. Acuma părintelui Georgică i-a venit iar poftă si se preumble cu automobilul și nici cardinalul Ipiru ș nici viitorul episcop nu s’ar da în lături de ceva" pre­umblări cu mașina. Iată deci că d-lor cer cu stăruința stăpânirii să se cumpere un automobil. Și, dragi Doamne, acest automobil ar urma să fie menit pentru consister. Firește ! Nici că se poate un mijloc mai but pentru combaterea adventismului, mai ales că un au­tomobil costă astăzi cel puțin 200.000 (două sute mii) le și întreținerea lui cel puțin 120.000 (una sută douăzec mii) lei pe an. Dară părintele Georgică Șandru, cart în materie de afaceri e om cu multă carte, a găsit­­ aici leacul. A aflat adecă sfinția Sa, că d-l Georgia Sârbu are de vânzare o hărdughie veche, bună rea cum mai potrivită pentru combaterea adventiștilor. Ș­tiindcă un șofer de meserie costă prea mult, părinte și spu­n, isteț cum este, a propus să-l facă șofer pe unul din servitorii de la consistor, plănuind că are servitor chiar dacă va învăța meseria de șofer, se va mulțumi tor cu leafa de slugă consistorială. Acuma ce mai multă vorbă , sau că este sat că nu este de unde îmbunătăți soarta preoților,­­ cultului ortodox în general, a atâtor văduve și orfani le-a venit părinților Georgică Șandru, Ipițu, viitorulu episcop, poftă să se preumble cu automobilul. Prin urmare vrei, nu vrei — vorba Românului — be­ Grigore aghiazmă ; doar Hristos și apostolii săi , cu automobilul au propovăduit legea creștinească!? No. 1092 T l­MI INFORMAȚIUNI STUDENȚEȘTI ( Dela societatea acad. „Junimea“. Au murit membrii­­ noștri onorari Arhimandritul-mitrofor Eusebie Popo­­vici și Arhipresviterul-mitrofor Afteraie Berariu. Toți­­ membrii activi vor purta timp de 8 zile adecă până Sâmbătă 7 Octombrie a. c. panglica în doliu. ZIARISTICE . D-1 N. Dașcovici, prim-redactorul ziarului «Dacia», i s’a retras din redacția respectivă cu ocazia și din cauza modului cum s’a decis lichidarea soc. anonime «Ziarul Dacia» de adunarea generală extraordinară. ARTISTICE I Repertoriul companiei lirice Leonard. Sâmbătă 30 I Sept. Dragoste de Țigan, abonament A. Duminică , Oct. Lăutarul, Matineu prețuri pe­­ jumătate. 1 Duminică 1 Oct. Soțul fericit, abonament B. Luni 2 Oct. Floarea din Stambul, de Leo Fall,­­ abonament A. Marți 3, Clopotele din Corneville, de Hanquette,­­ abonament B. Mercuri 4, Contesa Dansului, de Rob Stolz, abo­nament A, joi 5, Principesa Oiala, de Gilbert, abonament B. Vineri 6, 0 Manevră de Doamnă, de Kalman,­­ abonament A. Sâmbătă 7. Voevodul Țiganilor, de 1. Strauss abonament B. Duminică 8, matineu la orele 2 și jum. Dragoste de Țigan, de Fr. Lehar. Duminică la 7 și jum. seara Fetița Olandeză, de Kalman, abonament B.­­ Luni 9, Sânge Polonez, de Nedbal, abonament A. Din caua aglomerației de material suntem nevoiți să amânăm cronica teatrală pentru numărul viitor. SPECTACOLE Sâmbătă 30 crt. seara, compania de operete Leonard va reprezenta „Dragoste de Țigan, operetă în 3 acte de Lehar. In rolurile principale vor apărea d-nii N. Leonard, N. Ciucurette, G. Timica, D. Teodorescu, G. Petrovi­­cescu, C. Dinescu, etc. și d-nele V. Miciora, El. Ma­­vrodi, S. Teodorescu, Lu’cr. Ionescu, D. Țuțuian. -L DIVERSE Cursurile de limba română pentru funcționari, aranjate de către Directoratul Instrucțiunii publice,­­ vor începe Luni în 2 Octombrie­­. D-nii funcționari,­­ cari doresc să participe la aceste cursuri gratuite sunt invitați să se prezinte spre înscriere în ziua­­­­ amintită la orele 8 dem. în Școala reală ortodoxă. 1 De la Prefectura de Poliție. —­ Orele de serviciu la Prefectura Poliției sunt fixate cu începutul lunei octombrie 1922 de la ora 8 până la ora 14. Banca construcțiilor.­­ Comitetul de acțiune pentru înființarea Băncii construcțiilor a ținut zilele acestea două ședințe, în cari s’a luat hotărîrea să se­­ facă toate demersu­rile pentru înființarea acestei bănci. Din Șirete. — Adunarea constituitivâ a coopera­­t­­ivei „Sas-Vodä“ din Șiret va avea loc Marți în 3 Oc­­­­tombrie a. c. la orele 2 p. m. în localitățile Ateneului român.I TELEGRAME 01. I. I. C. Brătianu în Ardeal București, 29. (lux).— Dl ministru preșe­dinte Brătianu a plecat în Ardeal, pentru a lua parte la împărțirile de pământ. Circulația în strâmtori permisă București, 29. (Rador).— Ultimile știri spun că circulația prin Dardanele este permisă ca și înainte,­­ Autoritățile engleze exercită control nelăsând să­­ treacă mai cu seamă nici un fel de material de războiu. Trupe turcești în zona neutră Londra, 28. (Lux).— Trupele turcești a­u pătruns iarăși în zona neutră. O divizie de cavalerie turcească a pătruns în zona neutră pe la Erencoi, altă divizie a violat neutralitatea în împrejurimile dela Bigha. Aliații evacuează Constantinopolul ? Londra, 28. (Rador).— Eri s-a ținut un consiliu de miniștri englez care ar fi hotărît evacuarea Cons­­­­tantinopolului și concentrarea trupelor aliate la Ga­­lipoli și Ceanak, dacă kemaliștii vor lua ofensiva. «Chicago Tribune» anunță că Englezii au început cu evacuarea populației civile de la Ceanak.

Next