Glasul Bucovinei, noiembrie 1922 (Anul 5, nr. 1115-1138)

1922-11-01 / nr. 1115

Pag. 2. Rolul Băncii Naționale intr’un ultim consiliu al Băncii Naționale, la care a luat parte și d. Vintilă Brătianu, ministru de finanțe, s’au luat următoarele hotărîri cu privire la rolul acestei bănci-Pentru a sprijini politica financiară a Statului și pentru asigurarea unei propășiri economice din care va ieși consolidarea cea mai temeinică a finanțelor publice, trebuie ca Banca Națională să poată satisface următoarele nevoi imperioase ale vieței noastre eco­nomice : 1. Prin complectarea organizării in provinciile liberate să ajungă la cel puțin o rețea de Sucursale și Agenții de aceeași densitate ca în Vechiul Regat. 2. Grație organizației actuale și celei viitoare să îndemna și îndrumeze întărirea rețelei private de credit național. 3 Să urmărească și ajute, prin Casa Centrală a Băncilor Populare și Cooperativelor sătești, dez­voltarea și întinderea creditului la sate și orașe. 4. Ca treptat cu retragerea ce Statul va face din datoria lui flotantă, partea corespunzătoare să meargă la nevoile economice naționale. A­este nevoi sunt în acest moment de trei categorii : a) pentru a alimenta creditul necesar agri­­culturei și mobilizărei recoltei actuale până la vân­zarea ei; b) pentru a întreține o notă normală industriei naționale și a reduce astfel prin sporirea producției, alimentarea din afară; c) pentru a face față nevoilor de naționalizare­­ a vieței economice în provinciile desrobite. Cu cât Statul va înlesni situația Băncii Națio­nale prin stingerea datoriei sale, cu atât această restituție trebuie să înlesnească creditul privat având ca țintă finală să nu depășească totalul emisiunei actuale. Aceasta mai cu seamă până ce organizarea temeinică a creditului industrial, a creditului ipotecar și finanțarea expr­o­prier ei va spori mijloacele nece­sare pentru a alimenta creditul privat. Cele unite vor deveni în curând membru în Liga Națiunilor. * In Italia fasciștii, cari sânt vechii luptă­tori pe front, intelectualii și micii burghezi, au pornit o acțiune energică contra socialismului dis­trugător de stat. Conștienți de puterea lor ei doresc să dicteze legile lor Italiei. Guvernul de Facto amenințat din partea fasciștilor cu războiul și cu atacul contra Rom­e­i a fost silit să demisioneze. * Situația în Grecia e destul de nesigură și tulbure. întreaga putere se găsește încă în mâna comitetului revoluționar, care arestează pe autorii dezastrului din Asia Mică. * Guvernul din Angora a decis să colonizeze în Tracia în locul Grecilor evacuați triburi turcești. In împrejurimile Adrianopolului au și sosit peste 10 000 de coloniști. ——— i­n i ■ i ■ ' 9 * « • —■ [UNK]«■ [UNK] [UNK]..—■ [UNK]I i ■— i "■ ■ [UNK] Sit­ știa ex­ernă . Invitațiile pentru conferința de pace de la Lausanne au fost remise tuturor țărilor partici­pante. Grecia va fi reprezentată prin Venizilos și miniștri greci din Paris și Londra. Ministrul de externe român va reprezenta Ro­­mânia. Marii aliați vor ajunge la un acor­­ pri­vitor la apropiatul Orient și vor impune hotărîrea lor Grecilor și Turcilor. Franța crede, că guvernul britanic va renunța de a face din Ceanac un nou Gibraltar și-și va retrage definitiv trupele din Strâmtori.­­ Bonar Law, noul prim­ ministru al Angliei a declarat, că va menține alianțele, dar nu le va lărgi. Chestiunea despăgubirilor va găsi o soluțiune echitrabilă deoarece Germania e în stare să plă­tească. Premierul și-a exprimat speranța, că Sta­ GLASUL BUCOVINEI No. 1115 INFORMATIONI EXTERNE Fasciștii lucrează. — Roma, 28 (Rador). — In legătură cu demisia cabinetului Facta, Regele Italiei s’a reîntors la Roma, încercarea d-lui Facta, în tratative cu conducă­torul fasciștilor, Mussolini, pentru remanierea cabine­tului, a eșuat, i­ari la amiază a început punerea în aplicare a planului fascist de­ a pune mâna pe putere cu forța. Fasciștii au început ofensiva în toată Italia. In Cremona, fasciștii încercând să ocupe prefec­tura, au dat lupte sângeroase cu armata ; patru per­soane au fost ucise și multe rănite. In Piacenza, fasciștii au ocupat localul poliției și au instalat autoritatea lor. In Florența, fasciștii au reușit să ocupe gara și poșta. In cursul nopții de ori, autoritatea a fost trans­misă, în toate orașele, puterii militare.­­ In Roma, autoritatea militară a ocupat gara și punctele principale ale orașului. La Milano, armata a ocupat de asemenea instituțiunile de stat. Marșul în contra Romei al fasciștilor va intim­­pina în orice caz o împotrivire energică. Liniște in Polonia orientală.­­ Știrile relative la o revoltă orientală sunt desmințite ca lipsite de orice temei. Trupele care păzesc granița orientală au exe­cutat manevre. Ele au fost întărite numai cu 3 regi­mente de cavalerie. Revolta generală de care vorbesc știrile sus numite se reduce în realitate la incursiunea mai multor bande de 40 sau 60 de oameni fiecare, cari au trecut granița din­spre Rusia­ Sovietică și s’au dedat la prădăciuni. Aceste bande au fost risipite și respinse peste graniță. Circulația fiduciară în Ungaria.­­ La 15 octom­brie a. c. circulația hârtiei monedă în Ungaria se ri­dica la 61, ,940, 752. 466 coroane ungare. S’a cons­tatat că stocul de hârtie monedă ungurească s’a urcat dela 7—15 Octombrie a. c. cu 1 miliard 677 milioane coroane. Aceasta înseamnă că Ungaria merge spre fa­liment. UNIVERSITARE Inaugurarea catedrei de literatură modernă și folklor. — D. dr. Leca Morariu își începe cursurile Sâmbătă în 4 Noembrie, orele 5—6 p. m . sala VIII cu secția de inaugurare Literatură și Folklor. STUDENȚEȘTI Dela „Cercul­­ studențesc „Arboroasa“ — Cercul studențesc «Arboroasa» ’din Cernăuți va ține Dumi­nică în 5 Noembrie a. c. la orele 2 și jumătate d. m. o ședință plenară ordinară în cabinetul de lectură al «Societății pentru cultura și literatura poporului ro­mân» (Palatul Național). Toți membrii sunt rugați să participe precis la ora indicată. MUZICALE Regimentul 3 Grăniceri în dorința sa de a con­tribui la mișcarea culturală și artistică, a înființat P0 lângă fanfara sa și o orchestră de clasa I-a de 40 mu­­zicanți buni, pentru ca Comuna Cernăuți să aibă o muzică ireproșabilă. Pentru a se desvolta gustul muzical care la Cernăuți nu este neglijat ca în celelalte orașe,­­ orchestra noastră va da cu începere din luna Noem­brie, concerte simfonice în sala festivă a Casei Ger­mane cu prețuri mici pentru a putea lua parte toată lumea doritoare de muzică. Primul concert are loc la 5 Noembrie ora 4 p. m. iar al 2-le la 12 Noembrie ora 4 p. m., cele ur­mătoare se vor anunța la timp prin ziare și afișaj. Din partea noastră îndemnăm publicul să acorde cel mai larg sprijin acestei frumoase întreprinderi. Dorim din toată inima, ca în orașul nostru să se des­­volte o cât mai intensă viață artistică și muzicală. ARTISTICE Repertoriul companiei lirice Leonard Marți 31 Anișoara Seria A. Miercuri 1 Novembrie Lăutarul Seria B. Joi 2 Dragoste în Zăpadă Seria A. Vineri 3 Floarea din Stambul Seria B. Sâmbătă 4 Vânzătorul de paseri Seria A. Duminică 5 matineu Suzana seara Voevodul Ți­ganilor Seria A. Luni 6 Dansul fericit Seria A. Succesul unei bucovinence. — Aducem la cu­noștința cetitorilor noștri o știre din cele mai îmbu­curătoare. D-na Silvia Căpățînă, binecunoscută publi­cului cernăuțean din concursurile date anul trecut la concertele societății »Armonia,« a reușit cu strălucit succes, la examenul ce­ a avut loc zilele trecute la București pentru ocuparea catedrei de piano de la conservatorul de muzică din Iași. Din parte­ ne felicităm călduros pe distirîsa noastră concetățeană și dorim să o auzim concertând cât mai curând în orașul nostru. DIVERSE FOIȚE Pliuri cari vor trebui sărbătorite Acuma când suntem uniți cu patria mamă, se cade să ne gândim la acele persoane și instituții, cari prin activitatea lor au contribuit în măsură mare la ajungerea acestei ținte. Mă gândesc că pentru zilele acestea n’am fi fost de loc pregătiți, dacă aceste per­soane și instituții n’ar fi netezit calea care a dus la unirea din zilele noastre. Și dacă adevărul e acesta, atunci e datoria noastră, a’acestora de astăzi, să ne gândim cu recunoștință la ei și această recunoștință nu s’ar putea manifesta mai bine decât prin sărbăto­rirea memoriei lor la anumite prilejuri. Și câteva din aceste prilejuri se prezintă în anul acesta sau în anul viitor. In anul 1923 se împlinesc centenarele de la naș­terea bărbaților Alecu Hurmuzachi și N­. Porumbescu. Alecu Hurmuzachi este fratele lui Eudoxiu Hur­muzachi, al cărui centenar s-a serbat la 1912 cu toată demnitatea. Alecu a stat alăturea de fratele său Eu­doxiu în toate fazele luptei politice pentru desrobirea Bucovinei de sub jugul Galiției. Puținul bine pentru țara noastră ce-a rezultat din lupta aceasta îl dato­­rim în întregime fraților Hurmuzăcheni. Rezultatele ei sunt: deslipirea politică și administrativă de Galiția, autonomia Bucovinei cu o cameră provincială, eoope­­rarea unei catedre pentru limba și literatura română la liceul din Cernăuți, instalarea în toate drepturile ei a limbii românești, care postulat fie zis între pa­­rentez­i nu e îndeplinit nici până azi. Fazele acestei lupte le putem urmări în ziarul «Bucovina», (1848—1850) cel dintâiu ziar românesc în Bucovina, al cărui redactor principal era tocmai A­­lecu Hurmuzachi. "’Ziarul «Bucovina» era pe vremuri un centru cultural, în coloanele căruia întâlnim pagini din cei mai însemnați scriitori din vremea aceea. Din corespondența familiei Hurmuzachi cu bărbați politici din Ardeal vedem câtă grijă avea A. Hurmuzachi pentru redactarea conștiincioasă a acestui ziar, care era foarte bine informat și care a căutat să îndru­­meze legături trainice cu Ardealul. Când la 1865 apare cea dintâia revistă româ­nească în Bucovina cu numele de «Foaia Soțietății pentru cultura și literatura poporului român», unul din cei dintâi și din cei mai credincioși colaboratori ai ei a fost tot A. Hurmuzachi. A scris informații, re­cenzii, rapoarte etc. Aici găsim și cele dintâi recenzii despre înce­­­­puturile teatrului românesc în Bucovina. Aceste înce­­­­puturi se datoresc mai ales lui A. Hurmuzachi. Și de fapt, dacă începând cu anul 1864 am putut avea un bun teatru românesc în Bucovina cu compania Fany Tardini, atunci meritul e a lui A. Hurmuzachi. El an­gajează compania teatrală, el face propagandă printre cercurile boerilor cari pe atunci simțiau încă româ­nește, el face recenziile și, înainte de toate, el se în­grijește de un repertoriu potrivit pentru Bucovina. Din corespondența ce a avut-o cu V. Alecsandri ve­dem câtă grijă a avut A. Hurmuzachi pentru teatru Mulțumită. D-l Ștefan Voitcu, legător de cărți, a dăruit Direcțiunei școlare din Clocucica pentru copiii germani suma de 100 lei. Pentru darul acesta frumos i se exprimă cele mai călduroase mulțumiri. De la „Sfătul Mogustoresc“. Comitetul «Sfatului Negustoresc» Cernăuți aduce la cunoștința tuturor comercianților și industriașilor că Centrala «Sfatului» București indrumează cu concursul tuturor secțiilor o acțiune cu scopul amnestiei» delictelor comise împo­triva legii de speculă și împotriva legii de impozit pe cifra de afaceri. Toți comercianții , industriașii cari au fost con­­­­damnați și pedepsiți pentru contravențiuni împotriva acestor legi sunt invitați in interesul lor propriu, ca să trimită «Sfatului Negustoresc» Cernăuți str. Rott­a până cel târziu 3 Noembrie 1922 în scris informa­­țiunile următoare: 1. Numele și pronumele pedepsi­tului, 2. Adresa exactă, și profesia, 3 Data și numă­rul de gestiune a sentinței condemnatoare, 4. Felul și măsura pedepsei (bani sau arest), 5. indicarea dacă condamnatul e membrul «Sfatului» sau nu­ românesc din Bucovina, “din care făcea o chestiune de onoare pentru neamul românesc de aice. El vor­­bia chiar într’o scrisoare cătră Alecsandri de un «vii­­■tor al teatrului național din Bucovina». Dar câte n’am putea spune despre meritele sale la înființarea «Societății pentru cultură și literatură», printre întemeietorii, îndrumătorii și purtătorii de grijă ai căreia era și el. De aceea Academia Română îl alege la 1866 ca pe unul din cei dintâi membri ai săi. Și de la nașterea celuilalt bărbat, Iraclie Porum­bescu, se împlinește la 9 Martie 1923 un centenar. Acest fost secretar la ziarul «Bucovina» și vrednic preot nu are numai meritul de a fi tatăl cunoscutului compozitor bucovinean, Ciprian Porumbescu, ci el are fericirea de a fi și cel dintâiu scriitor modern buco­vinean mai însemnat și, considerând timpul când a scris, cel mai bun prozator al vremurilor sale în Bu­covina. Paginele sale de proză se­­ pot ceti și până astăzi cu mult interes și trebue să se găsească cineva să reediteze o seamă din ele. E interesant să cons­tați că acest contemporan și adorator­ al lui A. Pum­nul a știut să evite în scrierile sale, pe cât i-a fost posibil, exagerațiunile pumnaliste și imitațiunile ser­vile germane. In paginile acestui prozator se ciocnesc aceste exagerări și imitațiuni cu limba și mediul po­pular și cu bucurie trebue să constați că aceste din urmă au învins aproape pe toată linia. Astfel cred că se impune comemorarea acestor bărbați, cari au merite incontestabile pentru cultura românească din aceste părți.

Next