Glasul Bucovinei, septembrie 1923 (Anul 6, nr. 1348-1370)

1923-09-16 / nr. 1360

Pag 2 loc de combatere a filmelor rele este reprezentarea de filme bune. Filmul bun este în primul rând cel mai potrivit mijloc de educație morală și de complectare a cu­noștințelor câștigate în școală, iar pentru neștiutorii de carte, cel mai bun mijloc intuitiv de instruire. El poate fi totodată și distractiv, oferind piese hazlii, satirice, etc. etc. De aceea, mai întâi­ în Franța, apoi aproape în toate țările civilizate, s-au constituit societăți, în primul rând de părinți cu copii de școală, cari și-au pus drept scop montarea și reprezentarea de filme bune, educative, moralizatoare și distractive. Astfel s’a constituit și la noi, și anume în București, un co­mitet de cei mai distinși profesori universitari și se­cundari, de medici, industriași, preoți, etc.,­ toți oa­meni îngrijorați de buna educație a generațiilor tinere de astăzi, lăsate pradă filmelor de criminalitate și des­­frâu. Acest comitet a pus bazele unei societăți ano­nime pe acțiuni, numită pe scurt „Civil“, adică Cine­matograful Instructiv Viața și Știința. Despre rosturile acestei societăți, care cu drept cuvânt poate fi numită o operă salutară, vom vorbi în unul din numerii viitori. A. D. «GLASUL BUCOVINEI» Aurel Vlaicu toi în 13 a lunei acesteia s’au împlinit 10 ani de la moartea lui Aurel Vlaicu. Primul inventator al unui nou tip de aeroplan, a fost o dovadă strălucită a geniului inventator al poporului românesc. Bucovina a avut prilejul să-i admire zborul la Cernăuți în anul 1912. Venit în București unde a găsit tot spri­jinul ministerului de războiu, spre a-și per­fecționa invențiunea, pleacă într-o zi de toam­nă cu aeroplanul său, dorind să treacă peste Carpați în zbor, spre a lua parte la serbă­­rile Asociației din Orăștie. Din cauza unui defect de motor cade din zbor la poalele Carpaților, murind moarte de martir, ca un semn prevestitor al martiriului și al biruinței ce în curând avea să încerce și să dobân­dească poporul românesc. Cu prilejul împlinirii a­ zece ani de la moartea sa, la București s-a oficiat un pa­­rastas și presa i-a închinat frumoase articole de închinare. Ne închinăm și noi în fața memoriei lui Aurel Vlaicu, figură reprezentativă a geniului românesc care n’a ajuns încă la deplină des­fășurare. Silit următorul program general, urmând ca progra­mul amănunțit definitiv, să se publice ulterior. Sâmbătă 22 Septembrie crt. Plecarea din Bu­curești cu un tren special la ora ce se va comunica ulterior." Duminică 23 Septembrie crt. Dimineața, sosirea in Cernăuți, primirea de câtră Cercul Regional A. G. I. R. și autorități, incunrtiruirea, Te-Deum în Cate­drala ort.­rom. apoi vizitarea orașului Cernăuți. Șe­dința festivă de deschidere a Congresului în sala Palatului Mitropolitan. Luni 24 Septembrie crt. Dimineață și după a­­miază. Lucrări în secțiuni în localul Universității din Cernăuți. Marți 25 Septembrie crt. Dimineața. Lucrări în secțiuni. După amiază. Lucrări în secțiuni unite (nu­mai chestiuni profesionale). Miercuri 26. Septembrie crt. Dimineața. Ședință plenară de închidere a congresului și votarea mo­țiunilor. După amiază. Vizitarea orașului, uzinei elec­trice, și fabricelor de bere și de zahăr. Joi 27 Septembrie crt. Dimineața. Plecarea la Mănăstirea Putna (un grup cu trenul la ora P55 iar restul cu automobilele, in zori zilei. Sosirea ambelor grupe, vizitarea mănăstirei (Mormântul lui Ștefan cel Mare) a fabricelor de sticlă, geamuri și becuri, de Ciment și de cherestea. După amiază. Plecarea cu trenul spre Vatra­ Dornei, sosirea și incuartiruirea. Vineri 28 Septembrie or­. Dimineața. Vizitarea regiunei și a instalați­unilor balneare. După masă. Despărțirea congresiștilor in trei grupe. Grupa 1.­ Râul Bistrița Piatra Neamț. Plecarea cu plutele pe Bistrița. Sosire și încuartiruire la Broș­­teni și Borca Grupa II: Bistrița, Năsăud—Cluj. Plecarea ,cu trenul electric la Prundul Bărgaului și Bistrița—Nă­­săud. Sosirea la Bistrița- Năsăud, vizitarea regiunei. Grupa III.: Dărmănești—București. Plecarea cu vagoane speciale la București. Sâmbătă 29 Septembrie crt. Dimineața. Grupaj Continuarea drumului cu piuîeie până la Piatra-Neamț. După masă.Sosirea la Piatra Neamț, vizitarea orașului și plecarea la București cu vagoane speciale. Grupa 11: Plecarea spre Cluj. Sosirea la Cluj și vizitarea ora­șului. Grupa III: Sosirea la București. Duminică 30 Septembrie crt. Dimineața. Grupa I­a Sosirea la București. Grupa II: Plecarea la Bu­curești cu vagoane speciale, sosind la București sea­ra. Grupa III: Sosirea la București. * Direcțiunea tramvaiului electric din Chișinău va supune, în curând, unui examen de limba română pe în­tregul ei personal. * Prorectorul Universității din Cluj a dizolvat pe ziua de 8 Septembrie centrul studențesc ..Petru Maior“, deoarece centrul s’a pus in afară de regulamentele uni­versitare să tulbure liniștea si buna rânduială în timpul lucrărilor universitare începute. Odată cu această ho­tărâre s’a afișat la facultatea de medicină o înștiințare, prin care se pune studenților evrei in vedere, că dacă până la 15 Septembrie nu vor avea cadavre evreești, nu vor mai fi îngăduiți la disecții. Comunitatea israelită nici îngăduie pentru disecție, nici intrăm chip, cadavre evreești. Cel de al lll-lea congres general al inginerilor din România Asociația Generală a Inginerilor din România ne roagă să publicăm următoarele: Consiliul de Admi­nistrație A. G. I. R. a hotărît ca al treilea congres al Inginerilor din România să aibă loc în zilele de la 23- 30 Septembrie crt. la Cernăuți. Comitetul de recepție al acestui Congres a sta­ — «mm Cronica României-Noul Ministrul instrucțiunii a hotărât să desființeze gră­dinile de copii din Timișoara, pentru motivul tendințe­lor fățișe de maghiarizare- S’a mai dispus ca școalele de călugărițe din acel oraș să aibă clase paralele române și neromâne. O parte din șvabi s’au „indignat“ și preoți­­mea rom­ano-catolică a pus la cale o întrunire de pro­testare. * Șvabii au sărbătorit 200 de ani de la venirea lor în Banat. Coloniștii veniră mai cu seamă din ținuturi ger­mane și alsaciene . In ziua de 20 Septembrie se va deschide congresul de toamnă al învățătorilor din județul Chișinău. Se va discuta chestia pământurilor școlare, drepturile de în­vățător și se va decide înființarea unei foi periodice pentru învățătorime. * In grădina Soborului din Chișinău se ridică un mo­nument în amintirea marilor luptători naționali Marafa și Mateevici. No. 1300 Un răspuns cerut «Dreptatea» averescană, năcăjită că «Glasul Bucov­» n’a putut să ia în serios un editorial al ei cu titlul «Controlul averilor», ne cere în articolul ei de fond din 13 Sept. c. să înșirăm «după nume ave­­rescani, cari și-au făcut avere din politică etc.» Să începem deci a-i face plăcerea! Iată ce înserțiune se putea citi astă vară în ma­rile ziare vieneze printre informațiuni: „(Müllnern bei Villach, Station Finkenstein.) Herrliche Sommerfrische, Hotel K­äm­m­erhof, Schwimm- und Sonnenbächer, reichliche Pension 60.000 Kronen. Dori Popovici, Besitzer.“ Românește: Müllnern lângă Villach, gara Finkenstein. Vilegiatură minunată, Otel Kärntnerhof, Băi de înnot și de soare, pensiune îmbelșugată 60.000 coroane. Dori Popovici proprietar. Neues Wiener Journal din 31 iuli 1923, a­rul 10 668, pag. 9 col. 3-a informația a 5-a. Chiar în vederea «Controlului averilor» proectat de guvernul averescan, ministrul averescan d-l Dori Popovici, in patriotismu­l neîntrecut, se vede că-șî cumpără orele și vile dincolo de graniță-Deocamdată atâta! SITUAȚIA EXTERNf. Guvernul Greciei a adoptat toate hotă­­ririle conferinței ambasadorilor și a notificat Ligii Națiunilor intenția de a depune imediat la Banca Națională a Elveției suma de cinci­zeci de milioane lire italiene. Data evacuării insulei Corfu și a ostroavelor adiacente încă nu a fost fixată de conferința ambasadorilor. Pro­babil data primirii scuzelor va fi fixată pentru 20 Septembrie. Flota italiană va naviga în fruntea escadrei aliate, primind prima salutul flotei grecești din Pireu. După știri din presa italiană se pare că Italia dorește să păstreze insula Corfu până când înalta Curte de Justi­ție internațională din Maga va fi fixat suma despăgubirilor. Comisia de anchetă asupra asa­sinatului din Janina va trebui să fie la fața locului săptămâna viitoare.­­ Guvernul italian ar fi refuzat să ad­mită propunerea Iugoslaviei de a supune dife­rendul Fiume arbitrajului președintelui republi­că elvețiene.­­ Vaticanul proiectează să trimită un de- FOIȚA Frățiani Eminescu S’a afirmat că nevropatia lui Eminescu a fost ereditară. Maiorescu în articolul din anul morții lui Eminescu, Eminescu și poeziile lui (1889) Critice vol. Ii­ zicea: «Dacă a înnebunit Eminescu, cauza este excluziv internă, este înăscută, este ereditară. Cei ce cunosc datele din familia lui, știu că la doi­­­ frați ai săi, morți sinuciși, a izbucnit nebunia înainte de a sa și că această nevropatie se poate urmări în linie ascendentă2). Și acelaș Maiorescu, vorbind despre desordonata viață a lui Eminescu «Nu această viață i-a cauzat nebunia, ci germenele de nebunie înnăscut a cauzat această viață». De aceea urmărirea vieții frăținilor lui Eminescu este de dublu interes. * * * Stabilim înainte de toate că părinții poetului Gheorghe;î) și Rareșa 4) Eminovici, căsătoriți în 29­­) Fals! Numai unul (Nicolae) dintre frații lui Eminescu s'a sinucis (vezi N. Zaharia, Mihail Eminescu, Viața și opera sa 1023, 19.­­2) ? “) Vezi articolul meu: Gheorghe Eminovici, tatăl lui Eminescu In „Glasul Bucovinei“ V 1922 N­ rii 1156 și 157. 4) Vezi articolul meu: Rareșa (Raluca) Iurașcu, mama lui Eminescu în «Glasul Bucovinei» VI 1923 N­ rii 1174, 1175 și 1176, Iunie 1840 5), au avut, nu 10 copii, cum afirmă unul­­ dintre acești copii, căpitanul Matei“) Eminescu (în Omagiu lui Eminescu 1909, 146—147), ci 11 copii, fiindcă menționatele Contribuții la biografia lui Emi­nescu din «Viața Rom.* vol. 45, mai pomenesc în plus și de o Ruxandă «soră mai mare a poetului, născută­­ la 5 Mai 1845 și botezată la 10 Mai». Eminescu a avut deci 6 frați și 4 surori7) latâ­i: 1. Șerban, născut la 1841. Dela 1852—1859 elev la liceul din Cernăuți, obținând pe clasa a 6-a media generală rea (Radu Sbiera, Amintiri despre Eminescu b) Data aceasta ni se dă (pentru prima dată!) în izvodul de zestre (din 26 Mai 1840) al Raluchii Iurașcu, publicat în ..Viața Românească“ 1921, vo! 45, 123—124. ®) Lui Matei Em­. i-au scăpat și de altfel câteva infor­mații inexacte. 7) le rectificăm și pe N. Zaharia op cit. 105/ 1903, 17). Locuia în 1857/8 împreună cu frații să Nicolai, Gheorghe și Ilie la Aron Pumnul (Sbiera, 18) Un Dr. A. Ștefanovici, și el pe atunci 2) elev în Cer­­­năuți ni- i înfățișează pe frații «Ilie și... mai cu seamă­­) Lipsa de precizie ireproșabilă a informatorului Stefa­­novici am indicat-o în Nota 4) din articolul Eminescu eter în­ „Glasul Bucovinei“ VI 1923 Nr. 1215 Gheorghe Eminovici, tatăl lui Eminescu Rareșa Eminovici, mama lui Eminescu

Next