Glasul Bucovinei, iunie 1924 (Anul 7, nr. 1559-1580)

1924-06-10 / nr. 1564

Fuziuni... Când acu doi ani şi jumătate M. S. Re­gele l-a însărcinat pe d . Ioan I. C Brătianu cu formare­a guvernului ce-a trebuit să ia, durere fără beneficiu de inventar, imens de greu încărcata succesiune a generalului, care nu înţelegea să plece decât opunând o «re­­sistenţă fără precedent», atunci toţi aceia cari nu reuşiseră să se înţeleagă cu d-l­­. I. C. Brătianu asupra unei cooperări în opera de guvernare, ridicară împotriva actualului prim­­ministru şi a partidului liberal acuzaţiunea că, venind singur la cârma statului, adecă nu în colaborare cu alte partide şi grupări politice, nu poate da ţării decât un regim de partid, unilateral, neavând asentimentul şi deci concursul tuturora etc... Nici faptul că partidul liberal venia la guvern în colaborare cu partidul ţărănesc basarabean, de sub con­duce­rea~u-fuî iVîiîiîsuu ;iTCC.Í£t)_yu purtîdul democrat al unirii, de sub conducerea d-lui ministru Nistor, n’a fost în măsură să ate­nueze, să domoliască puţin atacurile pătimaşe ale acelora cari atunci erau cei mai convinşi propagandişti ai ideii că numai un guvern de concentrare ar fi putut să dea ţării liniştea, ordinea şi bazele de legalitate pentru viitoa­rea desvoltare a statului. Decât d-l Ioan I. C. Brătianu, chemat de încrederea Coroanei, a format guvernul cu concursul acelor elemente cari au înţeles din­ capul locului că pentru o spornică guvernare, menită să aducă în sfârşit ţării mărite opera atât de urgent necesară a consolidării, sunt necesare, nu interminabile pertractări şi rea­sigurări în vederea unor situaţiuni personale, ci o desăvârşită unitate de vederi programa­tice, o conducere unitară în realizarea acelor idei, o colaborare necondiţionată şi neprecu­peţită, toate acestea sintetizând sentimentul de conştienţă şi solidară încredere ce parti­dul liberal constant a acordat-o şi o acordă actualului şef de guvern. Alegerile generale efectuate în primăvara anului 1922 au dat avizului regal de chemare la guvern a d-lui Brătianu acea confirmare populară, ce a probat că gestul Coroanei se­sizase în mod lămurit şi just situaţiunea po­litică din ţară. De atunci încoace guvernul prezidat de d. Ion I. C. Brătianu, ajutat de corpurile le­giuitoare, stătue într’o continuă muncă fără preget. Realele resultate binefăcătoare ale o­­perei actualului guvern nu au nevoie fireşte nici de recunoaşterea din partea acelora cari, în haosul pertractărilor absolvite, a acelor în curs şi presumptive, nu mai ştiu ce firmă şi ce programă au, nici de laudele căprarilor domnului general Averescu şi nici de admi­raţia sau reclama demagogică a adepţilor in­ternaţionalei verzi. Dar guvernarea prezidată de către d. Ion I. C. Brătianu nu are numai meritul de a fi muncit la aşezarea pe temelii de legalitate şi de reală consolidare a­­alcătuirii noastre de stat. Această guvernare a reuşit, chiar numai în cei doi ani şi jumătate expiraţi, să facă o utilă şcoală politică. Astăzi, după observaţiile ce desigur au făcut mai ales în parlament cu ocazia discutării şi votării diferitelor proiecte de legi, corifeii opoziţionişti de toate culo­­rile şi nuanşele au revenit asupra teoriilor de acu doi ani cari preconizau ca singur ad­misibil un guvern de concentrare. Fiecare din­tre partidele şi fracţiunile de partide politice caută acum apropieri, consolidări, fuziuni cari să le întărească, să le ridice prestigiul şi să le apropie de posibilitatea venirii la putere, pentru a da ţării un guvern, evident, de par­tid. Intr’o importantă adunare politică ţinută la Craiova , Iorga a arătat cât e de nece­sară constituirea a încă unui serios partid de guvernământ, de stânga zicea d. lorga, care să ia la timp succesiunea guvernului liberal. Acestei cinstite iniţiative patriotice a d-lui Iorga i-a urmat, cum ştim, iezuitica invitare a d-lui Maniu pentru pertractări cu fostul par­tid nraţionalist-demotrat. Si înt ca şi acele per­tractări au sfârşit, mare Maniu, doar cu spo­rirea arhivei partidului naţional, secţia pertrac­tărilor. Partidul naţionalist-democrat a fuzionat cu fracţiunea Argetoianu, dându-şi noul par­tid naţionalist al poporului. Taica Averescu, îngrijorat se vede de iremediabila pierdere a Argetoianiştilor, tratează, a tratat şi va trata de sigur cu oricine, la nevoie şi cu d. Marghi­loman, numai să mai ajungă odată în si­tuaţia de-a nu mai vrea să plece de la pu­tere. Şi dacă d. Maniu nu ar fi recunoscutul pertractant profesionist, care în prezent pertrac­­tează cu ţărăniştii, l-am putea cita şi pe d-sa ca pildă de adevărul că astăzi toată opoziţia caută să dea fiinţă unor partide politice pu­ternice şi consolidate, pentru a putea da ţă­rii fiecare din ele un guvern de partid. Şi deci conchidem : Ce multă dreptate a avut d. Ion I. C. Brătianu în 1922 consti­tuind un guvern de partid iar nu unul de concentrare. Ce util pentru această ţară e faptul că la adăpostul şi în şcoala experien­ţei politice a unui atât de bun şi încercat patriot cum e actualul prim-ministru, au pu­tut să se dumiriască şi orienteze atâţia din oamenii noştri politici. Ce bine a fost şi este că România a avut şi are acest partid naţional­­liberal, pe care s’a putut răzima în cele mai hotărîtoare clipe din viaţa acestui neam, şi cât de adevărat este şi în lumina celor ară­tate mai sus că dacă acest partid naţional liberal n’ar fi existat, el ar fi trebuit in­ventat ! 0 • • • nilor Capitalei a urat bun venit oaspeţilor. Au vorbit apoi d. prof. univ. G Ţiţeica şi d. Ghiriac. I. P. S S. Mitropolitul Balan al Ardealului, a mulţumit în n­imele asociaţiui ei «Astra» în cuvinte mi­­şcătoare°pentru primirea călduroasă ce s’a făcut «Astrei». La ora 11 dim a avut loc recepţia la Ateneu. Au luat parte: I. P. S. S. Mitropolitul Primat, Dr. Mi­ron Cristea, d. Dr. Angelescu, ministrul Instrucţiunii Publice, I. P. S. S. Mitropolitul Pimen al Moldovei, I. P. S. S. Mitropolitul Bălan al Ardealului, d-nii Dr. Costinescu, primarul Capitalei, Mihaiu Dragomirescu, Ermil Pangrati, rectorul Universităţii, Mugur, din par­tea Fundaţiei «Principele Carol», Vasile Goldiş, pre­şedintele «Astrei», N. Iorga, Preşedintele «Ligii Cul­turale». La orele 11 şi 10 minute a sosit A■ S. R. Principele Carol. A luat cuvântul d. Dr. Costinescu,în numele co­munei Bucureşti bineventând pe oaspeţi. In cuvinte frumoase d-sa a relevat rolul important ce l-a avut înalta instituţie culturală «Astra» în uriaşa luptă na­ţională şi culturală contra şovinismului maghiar, păs­trând curată limba strămoşească în Ardealul robit. Societitei cili inospili In ziua de 2 iunie crt. a sosit la Bucureşti un grup de 740 membri ai Societăţii culturale «Astra» în frunte cu î. P. S. S. Mitropolitul Bălan. Oaspeţii au fost primiţi în gara de Nord cu onoruri mari, fiind întimpinaţi de d-nii: M. Berceanu, prim ajutor de pri­mar, generalii I. Manolescu, preşedintele «Caselor Na­ţionale» şi Dragu, V. Goldiş, preşedintele asociaţiei «Astra», prof. univ. G. Ţiţeica, Chiriac, preşedintele soc. corale «Carmen» etc. In sala de primire a luat cuvântul d. M. Ber­ceanu, prim ajutor de primar, care în numele cetăte­ Cuvântarea Principelui Moştenitor A. S. R. Principele Carol a spus următoarele: «Ca unul dintre acei care ne-am închinat o mare dtsnonflW iR'fflpia nia lifllhl« imk* mului prin cultură, sunt fericit a saluta azi împreună cu reprezentanţii culturei din Capitală, pe reprezen­tanţii asociaţiei «Astra» în acest oraş unde trebue să bată sufletul României întregite. Această vizită pen­tru cei ce luptă pentru cultura românească, trebue să aibă un tâlc deosebit. Această vizită e o înfrăţire su­fletească a românilor de pretutindeni. Azi, când această veche şi puternică asociaţie culturală poate să păşească peste munţi la ea în ţară, sufletul românilor se umple de bucurie. In această vizită vedem o confirmare şi mai mare a veşnicei uniri a Marei Românii. Această vizită mai este o în­frăţire a celor ce lăsând la o parte luptele politice din toate clipele, se împreună spre a-şi uni toate pu­terile pentru o altă luptă politică, care nu poate să fie decât politica oricărui român, politica de propă­şire a neamului românesc întregit. Fiecare dintre noi care suntem în această sală, trebue să ducem la bun sfârşit munca începută. A­­ceastă muncă este întărirea românismului pe baze so­lide. Căci azi când întreg poporul e chemat la con­ducerea ţărei, când orice cetăţean îşi poate spune cuvântul, azi avem nevoie de un popor întărit care trebue să ştie ce vrea, întărirea poporului nostru, care trebue să ştie ce vrea el însuşi, aceasta este scopul celor ce luptă prin cultură. Prin venirea asociaţiei «Astra», primită aci cu inimile deschise, vedem cu toţii o strângere a oştiri­lor sub acelaş drapel care trebue să fâlfâie pe toate ţinuturile. Odată cu salutul meu, vă fac o rugăciune : Strân­geţi rândurile, sus inimile, prin cultură. Iar la această serbare culturală gândul nostru se îndreaptă spre Suveranul Nostru». Corul şi orchestra intonează imnul Regal. .. P. S. S. Mitropolitul Primat dr. Miron Cristea arată bucuria şi mulţumirea stârnită prin venirea în Capi­tală a acestei instituţii, aducând salutul său în numele bisericii ortodoxe şi binecuvântarea sa. D. Dr. Anghelescu salutând pe oaspeţi, într’o magistrală cuvântare evoacă numele marilor înaintaşi, întemeietori şi îndrumători de şcoală românească ai Ardealului, în frunte cu marele erarh Andrei Şaguna, părintele Asociaţiei Transilvănene, arătând lupta apri­gă de peste o jumătate de veac dusă pentru răspân­direa naţionalismului şi culturei naţionale în masele adânci de poporului. Numele «Astrei» va rămâne în­scris cu litere de aur în istoria neamului, îndeamnă la o colaborare strânsă, pentru a da o nouă viaţă poporului român Vorbesc d-nii: Emil Pangrati, rectorul Univer­sităţii din Bucureşti, în numele acestei instituţii, prof. N. Iorga, în numele «Ligii Culturale», prof. univ. G.

Next