Glasul Bucovinei, ianuarie 1925 (Anul 8, nr. 1725-1746)

1925-01-14 / nr. 1733

Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Sirad« Domn«a»«Ä Nr, JMt «HUNJUK! Şi Ria»E m ««tautansA după t*rt| şi »« prim«»«: Us #£*&■■, «tpfewfc: Str*d* feomncauMKfl M«. ÄS ftsam iwwwriPi H MUM liinM «0 «wsä %w» cb W% Pomi 4« futfmatfe Bst & JVft»' v s a Qtf. — «i, pnm « \ ^ . -Ajet c° .. .«a M. p« tnMbwi 5* pot^° u —i«i*4; p« n u N hi, p ■«% A' r - «o W. Putini itrAlaitaite p* m m ««•kt p« »*, aa m ki. M fite is m4I«m ffiartitai. %• ptfmt** «mm3 »rüc«!t kcälit« »mumtorna m M bwpoisai. ^”m*M ■.■■■■". ----------------------------- ” Conferinţa dela Paris Conferinţa miniştrilor de finanţe intera este dobândirea victoriei comune, au fost nesfâr­şit de mari şi aduse fără nici o precupeţire. Numai în teritodul vechiului Regat pagubele Haţi ci se tine zilele acestea la Paris, e»e f !asboi“ » ,est s*aibm“. Prim ,seminte­l’ pe­ tara noastră de o importantă de,, Z« " , sebita. După câştigarea bîruînţîi prin uriaşe sfor­­­­ţări şi jertfe comune, când s’a pus la caie distribuirea reparaţiunilor şi despăgubirilor pe cari statele biruite, şi în special Germania, trebuia să ie plătească aliaţilor biruitori, par­tea ce s’a atribuit României, este aproape derizorie. Este adevărat că­ România a primit pe urma biruinţii comune cel mai mare câştig teritorial. Şi-a dublat aproape teritoriul şi, făcând abstracţie de teritoriile coloniale în şi-a pierdut viaţa în război şi, se ridică la 300.000 cifră stabilită cu rigurozitate ştiin­ţifică. Dar şi teritoriile noul reclamă sume foarte mari pe de o parte pentru îndreptarea strică­ciunilor de războiul pe de altă parte pentru înfăptuirea, unificării culturale şi economice, căci în această privinţă provinciile eliberate rămăseseră mult înapoi din punct de vedere românesc d­e cauza diferitelor stăpâniri stră­ine asupritoare. Apreciind toate acestea, noua conferinţă 01^4 a* p,„t, „jrî „r, oi ,■* interaliată de la Paris va trebui să ţină seama afara de europa, cu un stat al at­riruitor , . . ...... ... . . î­n măsură cuvenita de justele pretenţiuni ale României. Vasile Oprea­nu şi a adăugit un nou teritoriu atât de în­tins ca România. Sub impresia acestui câş­tig teritorial, conferinţele interaliate ce s’au ţinut în privinţa distribuirii reparaţiunilor, au căutat să scadă partea cuvenită României Astfel ultima conferinţă ce s’a ţinut în pri­vinţa aceasta la Spaa, a atribuit României numai 1 la sută din totalul despăgubirilor pe cari Germania a fost obligată să le plătească prin tratatul de pace. Modul acesta de a se lăsa impresionați şi de a vedea ai conferinţelor de până acuma, este însă foarte greşit şi cu totul neîntemeiat România nu şi-a adăugit decât teritorii cu rat naţionale româneşti din punct de vedere istoric şi etnic. Nici o palmă de pământ nero­mânesc nu şi-a Însuşit pe urma războiului, din potrivă teritorii cu populaţie numeroasă românească au rămas încă în afară de gra­niţele României întregite. Teritoriile ce şi le-a adăogat România,­­ s’au cuvenit in virtutea principiului naţiona şl ai autodeterninârii, un principiu de care s’au bucurat şi s'atece n’au participat la râz­boinl cel mare. Deaceia distribuirea despă­gubirilor şi reparaţiunilor nu poate sta în oa­recare raport cu teritoriile naţionale ce s’au atribuit unui stat, ci numai cu jertfele şi pa­gubele ce le-a suferit un stat aliat prin par­ticiparea sa la războiu şi la dobândirea vic­toriei comune. Privite din acest punct de ve­dere fără îndoia­l că preterţiunie României la distribuirea despâgubilor sunt Indnptăţite pe deplin şi trebue satisfăcute cu totul in altă măsură decât s’a făcut in conferinţele de până acuma. România a Intrat în războiul cel mare cu un elan nesfârşit şi şi-a pus in joc propria­­ existenţă de stat independent. Situaţia ce-a avut-o în războiur­i a fost din cele mai grele. Încercuită şi despărţită de aliaţii săi din apus, a fost trădată şi părăsită de singurul ei mare aliat din apropiere. Teritoriul, aproape de două treimi, i-a fost cotropit de inamic care l-a se­cătuit într’un ch­p sistematic şi neîndurător, iar partea rămasă­­ bera­­ a fost pustiită de propriul ei aliat bolşevizat. Jertfele ce le-a a­dus România, şi în vieţi de oameni şi în bo­gâţii, pentru înfrângerea inamicului comun . ----------------------•»••----------------------­ Constatări cu pru­­sul arestării lui Rădici Odată cu arestarea lui Rădici la Zagreb s-au des­coperit cu această ocazie o mulţime de documente, cari dovedesc legăturile acestui ţărănist cu internaţionala Ill­a, cu organizaţiile revoluţionare din Macedonia şi cu „ebrediştii“ maghiari. Descoperirile de la Zagreb intere­sează de aproape şi România, întrucât Rădici a între­ţinut legături cu unii politiciani de la noi sub auspiciile Internaţionalei a III-a. Mai departe la fel ca şi în Iugo­slavia agenţii unguri au uneltit şi uneltesc pe pământ românesc contra statului. Aşa zisul partid maghiar după declaraţiile recente făcute de d. Tătărăscu la Cluj , a încheiat o înţelegere secretă cu comuniştii, urmă­rind deslănţuirea revoluţiei în România. Acest plan a­­vea să fie adus la realizare cu ajutorul unor oameni politici de soiul lui Rădici. Ţărăniştii români Lupu­­şi Madgearu l-au vizitat pe Rădici la Zagreb, luând parte cu acesta la diferite întruniri publice şi consfătuiri secrete. Când au aflat însă despre arestarea fratelui lor de cruce Rădici, ei au căutat să dea alt înţeles acestei vizite. De fapt ţărăniştii Lupu şi Madgearu dacă au mers la Zagreb, nu s’au in­teresat numai de politica revoluţionară a lui Rădici, ci s’au solidarizat cu această politică la întrunirea din Za­greb în următoarele puncte: 1) Că vor duce aceeaşi luptă în România, pe care ţărăniştii croaţi o vor desfă­şura în Iugoslavia; 2) Că vor avea aceiaşi atitudine faţă de dinastia română, pe care Rădici o va avea faţă de cea sârbă şi 3) Că vor lupta pentru înlăturarea for­mei actuale de guvernământ şi pentru întronarea Repu­­blicei. Textul declaraţiunilor făcute de d-rul Lupu în întrunirea dela Zagreb parte a fost publicat în ziarul o­­ficios croat, iar parte a fost comunicat guvernului ro­mân de către legaţiunea din Belgrad. Cu ocaziunea arestării lui Rădici s’a mai stabilit că legăturile pe cari ţărăniştii croaţi le-au întreţinut cu sovietele ruse prin Rădici, sunt perfect asemănătoare cu legăturile stabilite în sarcina d-rului Lupu. In ziua de 7 iunie 1924 Rădici a primit o telegramă de la Moscova, aproape identică cu aceea a lui Smirnov, primită de d-rul Lupu înainte de 2 luni. Prin urmare şi ţărăniştii din România ca şi cei din Iugoslavia au lucrat sub aus­piciile şi la ordinul „fraţilor“ de la Moscova împotriva intereselor naţionale. 0 dasminţîra D. Incuieţ pleacă în străinătate în interes personal Bucureşti, 12 (Rador). — „Viitorul“ desminte ca­tegoric ştirea că d. Incuieţ pleacă la Paris pentru re­luarea negocierilor cu sovietele. Un comunicat al minis­terului de externe afirmă că d. Incuieţ pleacă în străină­tate în interes personal fără misiune. Teatrul Naţional După ciclul frumos de reprezentaţii date de Teatrul Naţional din Chişinău urmează in 16 Ianuarie a. c. concertul maeştrilor Alexandra Pârraru şi B Vrobie cu. In zilele de 17, 18 şi 19 Ianuarie a. c. se vor da 4 reprezentaţii de o echpă a Teatrului Naţional din Bucureşti, sub conducerea marelui maestru B Bufiruky. Se vor reprezenta interesantele piese Can­dida de Bernard Shaw. Domnişoara Iulia, de August Strindberg Ce ştie satul de V. Ai Jean. Autorul piesei din urmă, dl Ya’jean, di­rector general al teatrelor, ne va cinsti cu pre­zenţi sa şi va ţine două conferinţe, una des­pre Bernard Shaw şi alta de­sp­re arta drama­tică, înainte de începerea spectacolelor de Sâm­bătă seara şi de Duminecă la matineu. In 27 Ianuarie a c. va sosi măestrul Petre Sturza, cu compania sa, pentru şase reprezen­taţii date la Cernăuţi în timpul de la 27 Ianua­rie— 7 Februarie. Această companie va face un turneu prin Bucovina cu al­­e şase reprezentaţii şi anume 2 la Câmpulung, în 2 şi 3 Fe­bruarie, 2 la Su­­reave în 4 şi 5 Februarie şi 2 la Rădăuţi în 6 şi 7 Feb­uarie. In acest turneu compania va sta sub pro­­tecţiunea Direcţiunii Teatrului Naţional din Cernăuți. Cronică muzicală Concertul simfonic de Duminică 11 c., ne-a dat sub rutinata baghetă a d-lui căpitan R Mitlea, profesor al Conservatorului nostru, unul din cele mai izbutite concerte simfonice din cursul seziunii. Programa variat şi ingenios alcătuită cadru de data aceasta la perfecţie cu facultăţile orchestrei filarmonice. Pastorala lui Beethoven, cele două poeme simfo­nice de Borodin şi Glinka, şi Dansul macabru din St. Saens i s’au înfăţişat într’o interpretare vrednică de re­putaţia melomanului nostru oraş şi vrednică de pres­tigiul celui ce ocupă o catedră la Conservatorul Cer­­năuțean.---------------------«o • «,----------------------­ Conferinţa de la Paris Paris, 12 (Rador).— Miniştrii de finanţe au ajuns după amiază principiul de acord asupra diferitelor ches­tiuni din program. Paris, 12 (Rador).— Experţii puterilor mici, anume România, Serbia şi Cehoslovacia, au prezentat dimi­­neaţa comitetului experţilor anumite observaţiuni vizând în special restituirile bunurilor ridicate şi participarea la plăţile altor puteri foste inamice decât Germania. Repre­zentantul României a cerut în special ridicarea cotei de 1 la sută. Reprezentantul României a protestat contra anumitor concluziuni cuprinse în raportul experţilor. Chestiunile în legătură cu redactarea raportului de­finitiv al experţilor au fost rezolvate spre satisfacţia tuturor. După amiază comitetul experţilor a redactat ra­portul care va fi prezentat mâne spre aprobarea mi­niştrilor de finanţe. Pagubele de războiu ale Statelor Unite vor fi acoperite prin procentul de două şi un sfert la sută din anuităţile Dawes. Procentul suplimen­tar va fi realizat prin reducerea părţii unor puteri care beneficiază de prioritate. Deasemenea procentul Franţei de 52 la sută va fi redus pentru următorii doi ani la 50.80 la sută. Astfel Franța va încasa prima anuitate Dawes în suma de 392 milioane mărci.

Next