Glasul Bucovinei, noiembrie 1925 (Anul 8, nr. 1957-1980)

1925-11-01 / nr. 1957

Pag. 2 »GLASUL BUCOVINEI* Darea de seamă a Rectorului pe anui de studii 1923/24 şi 1924/25 Dăm în cele ce urmează un extras din darea de seamă, cetită de c. rector Şesan în ziua de 24 Oc­­tomvrie crt. cu ocazia solemnităţii inaugurării anului de studii 1925/26, Senatul Universităţi noastre s’a străduit în tim­pul ultimilor doi ani să lucreze m­ână’n mână cu mi­nisterul Instrucţiunii, pentru a înlesni cât se poate de mult studiul serios al studenţimii. In acest scop mi­nisterul a creat numeroase burse pe lângă universita­tea noastră ş. a. In anul şcolar 1924/25 : 40 burse a 1.000 Lei, repartizate astfel: 20 bursa la facuit. de drept, câte 10 burse la facuit. de filozofie şi ştinţe. 80 burse a 600 lei lunar repartizate astfel: 20 burse facuit. de drept şi câte 30 burse pt facuit. de filoso­fie şi ştiinţe. 40 burse a 300 Lei repartizate astfel •• câte 20 burse pt. facuit. de filozofie şi ştiinţe. In acest an ministerul Insrucţiei a întreţinut 2 câminuri pt. studenţi şi 1 pt. studente. In aceste câminuri au fost adăpostiţi în anul 1923/24 131 studenţi, iar în anul 1924/25 au aflat aici adăpost 215 studenţi. Pen­tru întreţinerea lor s’au cheltu­i în anul 1923/24 1 milion şi 500 mii lei, iar în anul 1924/25 cheltueiile au fost de 2 milioane şi 225 mii lei in anul crt. s'a în­fiinţat şi un cămin pt. studen de, care va fi terminat în vara anului 1926. Universitatea mulţumeşte d­lui ministru Al. La­­pedatu precum şi Fondului bisericesc ort.­rom. din Bucovina pt. donaţiunea unei clădiri în valoare de 1 milion Lei destinat căminului pt. studente. Universi­tatea aduce deasemenea mulţumirile ei d­lui profesor I­ Nistor, care in calitate de ministru al Bucovinei a stăr­uit pt. înfiinţarea câminurilor studenţeşti. Pentru ajutorarea sta­de­nţilor bolnavi s’ a înfiin­ţat soriet­it la „Asistenta medicală a studenţilor de la Univers­­atea din Cernăuţi“ care a fost „sprijinitâ ba­neşte în mai multe rânduri de Ministerul Instrucţiu­nii şi de Fondul religionar din Bucov­a. Se cuvin mul­ţumiri şi acelor domni medici cari în mod gratuit şi a pus ser­vicii­« la dispoziţia studenţimii. In ce priveşte activitatea corpu­­i didactic uni­­versitar, aceasta a fost deosebit de fecundă. Pe lângă lucrările profesorii jr dein cele 4 facultăţi se trial pu­blica­t urmâtoarele reviste ştiinţifice: „Candela“ sub co­ducerea d-lui profesor V. Tarnavs..., „Codrul Cosminului“ sub conducerea d-lui prof. I. N­itor, şi „Junimea "literară“ sub cond. d lui prof . Nidor. Afară de aceasta s’au mai ţinut numeroase cursuri da popul­arizare, atât de profesori străini, cât şi da pro­fesorii noştri. Aşa d. Dr. Roader din Hanov­a a v­or­­bit despre dasgropârile mormântu­ui Tut-Ankh A­nori, d. Cantary din Paris a Lent .-studii in traco­ina, d. Leon Duguit de la Bordeaux a­­mut o confsiinţă des­pre b­era de stat, d. Clark dia Universitatea de Jale ne-a vorbit despre viaţa din America, iar d. p­ot Carcopino de­ Paris despre „Pontica imperiala ro­mană“. Pe lângă conferinţ­­e de popularizare ţinute de profesorii noştri în încăperii, Univarstaţii, au au ţi­nut conferinţe în prov­oce : d. profesor Nistor la Su­ceava, Bucureşti, Brăi­l, Roman, S­bîu şi două la Cer­năuţi, d. recor Gândea la Siret, Rădăuţi, Vatra-Dor­­nei, Suceava, Doroho­i, Roman şi Cernăuţi, d prof. Grecu la Bucureşti şi Câmpulung, d prof Marmuliuc la Rădăuţi şi Brăila, domnul profesor Moranu la Suceava, d. profesor Bocăneţu la Gura-Humorului, d Brăilan la Galaţi. In cei doi ani din urmă s’au făcut la universi­­tatea noastră numeroase numiri şi înaintări de pro­fesori, prin cari s’au complectat catedrele vacante. Bibliot ca universităţii a sporit în anii expir­ţi cu un mare n m­ăr de cărţi. Aşa la finea anului 1923 e.i i upr n dea 250.812 volume, iar in anul 1925 ea cuprinde nu mai puţin de 271.695 volume. Deci rezultă un spor de 20.883 volume. Pentru universitatea noastră este deosebit de îmbucurător faptul ridicării unui fost profesor al fa­cultăţii noastre de Teologie mai întâi la rangul de episcop al Cetăţii Albe şi apoi la acel de mitropolit al Bucovinei.­ Ar mai fi de relatat faptul că la intervenţia d­lui ministru Nistor Universitatea noastră a primit terenuri de zidire, da­care ea are atâta lipsă. ----------------------------------------------------­ D. Painlevé a format noul cabinet francez Paris, 30 (Rador). — Cabinetul s’a con­stituit astfel: D. Painlevé presidentia. Mi­nisterul finanțelor a fost scindat, Painlevé luând conducerea tezaurului, iar Bonne­t conducerea administrației financiare. Astfel Painlevé va controla în special mişcările tezaurului, direcţia contabilităţii publice, rela­ţiile cu băncile şi chestiunile schimbului, iar Bonnet va conduce administraţia finanţelor şi alcătuirea bugetului, urmărind discuţiunile parlamentare. Briand externele, Chautemps justiţia, Schiamet, internele, De Monzie lu­crările publice, Daladier râsboiul, Bore­ ma­rina, Loucheur comerţul, Durând agricultura, Delbos instrucţia, Morel coloniile, Durajour munca şi Anteriau pensiunile. Subsecretarii rămân aceiaşi. Paris, 30 (Rador). — Noul guvern se va prezida Marţi parlamentului. --------__—-----»•«« Decretul de numire a I. P. S. S. Patriarhului ffî rort București, 30 (Rador) — „Monitorul Ofi­cial11 a publicat astăzi decretul numirii I. P. S. S. Mitropolitului Miron Cristea ca Patriarh. ----------------------------------------------------- 0 ofilii a MM Polliei Pentru menţinerea linişte! şi ordinar Cu ocazia alegere! pentru adunarea eparhială in Cercul I Cernăuţi (Roşa) parohia Roşa, care a fost amânaţi pt U­ziua de 1 Noembrie 1925 şi va avea Ioc in localul expozitului Primăriei din Roşa. Prefectura Poliţiei a dispus, în interesul menţinerii liniştei şi ordinei publice, următoarele : 1. Toate cârciumile, bodegile, berăriile şi loca­lurile de vin şi răchiti sunt obligate să fie închise în cuprinsul înr­egului oraş şi tuturor subord­ilor de Sâmbătă 31 Octombrie crt. ora 21 până Luni 2 No­­embrie crt. ora 6. Aceasta disp­oziţiune nu se referă la restaurante, cafenele, cofetării şi localuri de spec­tacole, cari pot fi deschise în limitele prevăzute de legea repausului duminical, totuşi le este oprit în timpul ace­sta să vândă băuturi spirtuoase în local şi în ţ­­ară de iota 1. 2. Int ’o zonă de 500 metri împrejurul localului elec­toral orice aglomeraţie şi orice agitaţie electorală sunt oprite Accesul in această zonă nu este adom decât alegătorilor ins­rişi în lista electorală din Roşa şi anume intrarea în zonă numai pe şoseaua pr­i­­cipală în direcţia de la Casa germ­nă la deal, pâră- No 1957 sirea acestei zone însă numai pe şoseaua principală în direcţia spre Ţetina. 3. Având in vedere că cu ocazia alegerii din 25 Octombrie 1925 s’a încercat în Roşa a frustra alegerea, se atrage atenţia populaţiei asupra dispo­­ziţiunilor legei din 26 Ianuarie 1907, în baza căreia conform art. 8 oricine, care îngreveză, împiedică sau frustrează votarea vre­unui alegător, se face vinovat de un delict, pentru care legea prevede pedepse grave. 4. Contravenienţii vor fi înaintaţi Prefecture­ de Poliţie pentru îndrumarea procedurei legale. Totodată se atrage din nou atenţia populaţiei asupra dispozi­­ţiunilor legii pentru reprimarea unor noi infracţiuni contra unistii publice, care prevede cele mai grave sancţiuni contra oricăruia, care va încerca să tulbure liniştea publică. -----------------------••••----------------------­ SITUAŢIA EXTERNA Grecia şi Bulgaria au luat măsuri pentru încetarea ostilităţilor Trupele greceşti au în­ceput retragerea îndărătul liniilor de frontieră. Un delegat englez, francez şi italian au plecat la locul conflictului, pentru a face anchetă a­­supra originei tu­burărilor de la frontiera greco­­bulgara România a intervenit la timp pentru aplanarea conflictului şi pentru menţinerea păcii in Balcani. Cuvântul sincer şi pacific al Ro­mâniei a fost ascultat şi la Sofia şi la Atena. Sugestiunile României au fost în perfectă con­formitate cu deciziile Consiliului Ligii Naţiu­nilor Singurul for competent pentru rezolvarea conflictului rămâne acuma Consiliul Lgii Na­ţiunilor. Acesta va aduce o hotărire definitivă şi va judeca chestia vinovăţiei. * Criza guvernamentală din Franţa a în­trat pe calea rezolvării. Painlevé a primit man­datul pentru formarea guvernului. Painlevé are asigurată colaborarea in guvern a lui Briand. Se pare că criza actuală este și parlamentară și ministerială * Pilodor, noul ministru al României la Pra­ga, și-a luat postul în primire. * Racovschi a fost numit ambasador rus la Paris, iar Brassin a trecut la Londra. * Noul consiliu al Elveţiei se compune din 49 social democraţi, 3 comunişti, 3 socia­lişti independenţi, 60 democraţi, 42 conserva­tori catolici, 30 ţărănişti, 8 democraţi liberali şi 3 fără partid. * Consiliul Societăţii Naţiunilor ar fi de­liberat asupra posibilităţii încheierii unui pact de siguranţă al ţârilor balcanice, asemănător pisc­l­ui de la Locarno. * Nici Angola şi nici Franţa nu vor opune obiecţiuni serioase evacuării zonei Coloniei, dacă guvernul german nu procede în confor­mitate cu tratatul de la Locarno. Noul ministru al Bulgariei la Bucureşti Bucureşti, 30 (Rador) — Astăzi, cu fastul obici­nuit, R­aele a primit la Sinaia pe noul ministru al Bulgariei care a prezentat scriso­are de acred­­are, în prezenţa d-lui ministru Duca. Drumuri moldovene (Pe urmele lui Creangă) — Continuare şi sfârşit — Dar ochiu-ţi treaz şi pentru altfel de aspecte, a mai prins el şi alte înfăţişări. Cutare veche căsuţă mol­dovenească cu prispă, cu cerdac — tipul casei care dispare şi care mai dăinueşte în vechile noastre oră­şele de provincie (la Suceava d. p., în cartierul arme­nesc dela Botoşani etc.). Vrednic de luare aminte e apoi avântul zilelor noastre cătră stilul arhitectonic moldovenesc, aşa cum îl vezi la casa ocolului silvic. — Domnu’ Naie, o foiţă — se îndreaptă un brav cetăţean cătră tovarăşul său de repaos, cu acea atât de intuitivă strângere a degetelor pe care numai un rutinat fumător, veşnic în perplexitate de „forţă“, o poate schiţa. — Da chibrit este ? — răspunde plescuitul Domn Naie, trăgându-şi alene tabacherea. — Pân’ la chibrit mai va. Deocamdată să vedem ce fel de marfă de tutun ai dumiata pe ziua de azi.. . — continuă onorabilul amic al lui domnu Naie. . . Și ca la comandă două proiectile de scuipat ţişnesc deo­dată, una din colţul gurii amfitrionului Naie, cealaltă din partea adversă gurii dumisale, deci din gura ami­cului, — încrucişându-se ca o imaginară ciocnire de idei cetăţeneşti. Şi tăinbcind noi aşa de colo până colo, şi po­menind unul dintre noi despre prietenul nostru Gheor­­ghiţă de la Pipirig, odată ne pomenim în faţă cu un obraz care-i tot un zimbet. Sculptorul V. A. Gheor­­ghiţă (care în „Ion Creangă“ An. VII 1914 ne dădea un bust al lui Creangă), fratele revizorului nostru dela Pipirig. De unde şi pâ­i unde iată-ne acu în atelierul lui V. A. Gheorghiţă, la vorbă veselă şi la multe fru­moase strămutări pentru noi, căci d-l Gheorghiţă mai e şi un pasionat culegător a .... orce, şi’n micul său muzeu ar avea de petrecut destul material de geologie, de mineralogie, albume, fotografii (Creangă, Conta) etc..., etc... Ba dacă ar fi fost să fie şi dacă încăpeam cu toţii într’o singură oală, ne înfruptam şi cu ceva săr­măluţe moldoveneşti... Dar de vreme ce călătorului îi şade bine cu drumul şi obrazului celui subţire cu foa­mea, singurul abuz pe care ni-l mai îngăduim faţă de excesiva gentileţă a d-lui Gheorghiţă e că ne lăsăm conduşi de d-sa la o rudă a familiei Creangă, care ne confirmă definitiv autenticitatea fotografiei ce ne-o înfăţişează pe Ileana Creangă în tinereţă. De-acu să-i dăm şi împăratului ceea ce-i împăra­tului, şi birtaşului ceea ce-i a birtaşului. Când tăbărîm cu toţii la masă, şi fiecare începe aş-i spune chelne­rului durerea atunci pare­ că toate speciile regnului zo­ologic nu-s în stare să sature atâta poftă carnivoră. — Domnul ce pofteşte ? — Mie? Costiţe de purcel cu varză. — Domnul ? — Peşte fript. — Domnul? — Friptură de iepure. — Domnul ? — Văcuţă cu musaca. — Domnul ? — Urs prăjit, domnule! Slujbaşul oţelului îşi lungeşte mai întâi faţa a m­­are, şi apoi gura până la urechi de râs. — Cum urs, vă rog ? — Urs, domnule! Urs „nu de cei pe care-i joai ursarii, ci de mămăligă, umplut cu brânză, rotund, pr jit pe jăratic şi bun de pus138­ drept inimă, când ţi foame“. Atâta lucru ar trebui să ştii şi dumiata, da te lauzi că te afli în ţara lui Ion Creangă! Şi bucuria nu-i exuberantă, gălăgioasă, uimitor poate pentru toţi ceilălţi meseni, cari n’au de unde că neobişnuiţii lor tovarăşi de masă se găsesc la­­ pătul unei bogate izbândiri. Poştalionul cu patru căiuţi înhămaţi buziş aşteag la scară. Clinchetele zurgălăilor se iau la întrecere dărăitul trăsurii, năstruşnice chiuituri răzvrătesc ac întunerecul nopţii, iar paşnicul revolver al locotenei lui P. răcneşte serbatece trăznete de armă... Până luminiţele Târgului-Neamţ rămân departe în urmă şi adâncul cerului înscelat coboară blânda tihnă a nop­ teca Morari -----------------------------------------------------­ 438) Ediţia Cernăuţi 1924, 54 (iarăşi după neglijenţa­­ „Minerva“ „şi­­de pus drept.“ In „Conv. lit.“ XV 1881 — 447 numai: „şi pus drept...* In ed. 1892, 77: „şi de pus dre­pu ed. Gh. T.Kirileanu „Cartea românească“ (.1924) 55:„­ de pus drept...“

Next