Glasul Bucovinei, noiembrie 1925 (Anul 8, nr. 1957-1980)
1925-11-01 / nr. 1957
Pag. 2 »GLASUL BUCOVINEI* Darea de seamă a Rectorului pe anui de studii 1923/24 şi 1924/25 Dăm în cele ce urmează un extras din darea de seamă, cetită de c. rector Şesan în ziua de 24 Octomvrie crt. cu ocazia solemnităţii inaugurării anului de studii 1925/26, Senatul Universităţi noastre s’a străduit în timpul ultimilor doi ani să lucreze mână’n mână cu ministerul Instrucţiunii, pentru a înlesni cât se poate de mult studiul serios al studenţimii. In acest scop ministerul a creat numeroase burse pe lângă universitatea noastră ş. a. In anul şcolar 1924/25 : 40 burse a 1.000 Lei, repartizate astfel: 20 bursa la facuit. de drept, câte 10 burse la facuit. de filozofie şi ştinţe. 80 burse a 600 lei lunar repartizate astfel: 20 burse facuit. de drept şi câte 30 burse pt facuit. de filosofie şi ştiinţe. 40 burse a 300 Lei repartizate astfel •• câte 20 burse pt. facuit. de filozofie şi ştiinţe. In acest an ministerul Insrucţiei a întreţinut 2 câminuri pt. studenţi şi 1 pt. studente. In aceste câminuri au fost adăpostiţi în anul 1923/24 131 studenţi, iar în anul 1924/25 au aflat aici adăpost 215 studenţi. Pentru întreţinerea lor s’au cheltui în anul 1923/24 1 milion şi 500 mii lei, iar în anul 1924/25 cheltueiile au fost de 2 milioane şi 225 mii lei in anul crt. s'a înfiinţat şi un cămin pt. studen de, care va fi terminat în vara anului 1926. Universitatea mulţumeşte dlui ministru Al. Lapedatu precum şi Fondului bisericesc ort.rom. din Bucovina pt. donaţiunea unei clădiri în valoare de 1 milion Lei destinat căminului pt. studente. Universitatea aduce deasemenea mulţumirile ei dlui profesor I Nistor, care in calitate de ministru al Bucovinei a stăruit pt. înfiinţarea câminurilor studenţeşti. Pentru ajutorarea stadenţilor bolnavi s’ a înfiinţat sorietit la „Asistenta medicală a studenţilor de la Universatea din Cernăuţi“ care a fost „sprijinitâ baneşte în mai multe rânduri de Ministerul Instrucţiunii şi de Fondul religionar din Bucova. Se cuvin mulţumiri şi acelor domni medici cari în mod gratuit şi a pus servicii« la dispoziţia studenţimii. In ce priveşte activitatea corpui didactic universitar, aceasta a fost deosebit de fecundă. Pe lângă lucrările profesorii jr dein cele 4 facultăţi se trial publicat urmâtoarele reviste ştiinţifice: „Candela“ sub coducerea d-lui profesor V. Tarnavs..., „Codrul Cosminului“ sub conducerea d-lui prof. I. Nitor, şi „Junimea "literară“ sub cond. d lui prof . Nidor. Afară de aceasta s’au mai ţinut numeroase cursuri da popularizare, atât de profesori străini, cât şi da profesorii noştri. Aşa d. Dr. Roader din Hanova a vorbit despre dasgropârile mormântuui Tut-Ankh Anori, d. Cantary din Paris a Lent .-studii in tracoina, d. Leon Duguit de la Bordeaux amut o confsiinţă despre bera de stat, d. Clark dia Universitatea de Jale ne-a vorbit despre viaţa din America, iar d. pot Carcopino de Paris despre „Pontica imperiala romană“. Pe lângă conferinţe de popularizare ţinute de profesorii noştri în încăperii, Univarstaţii, au au ţinut conferinţe în provoce : d. profesor Nistor la Suceava, Bucureşti, Brăil, Roman, Sbîu şi două la Cernăuţi, d. recor Gândea la Siret, Rădăuţi, Vatra-Dornei, Suceava, Dorohoi, Roman şi Cernăuţi, d prof. Grecu la Bucureşti şi Câmpulung, d prof Marmuliuc la Rădăuţi şi Brăila, domnul profesor Moranu la Suceava, d. profesor Bocăneţu la Gura-Humorului, d Brăilan la Galaţi. In cei doi ani din urmă s’au făcut la universitatea noastră numeroase numiri şi înaintări de profesori, prin cari s’au complectat catedrele vacante. Bibliot ca universităţii a sporit în anii expirţi cu un mare n măr de cărţi. Aşa la finea anului 1923 e.i i upr n dea 250.812 volume, iar in anul 1925 ea cuprinde nu mai puţin de 271.695 volume. Deci rezultă un spor de 20.883 volume. Pentru universitatea noastră este deosebit de îmbucurător faptul ridicării unui fost profesor al facultăţii noastre de Teologie mai întâi la rangul de episcop al Cetăţii Albe şi apoi la acel de mitropolit al Bucovinei. Ar mai fi de relatat faptul că la intervenţia dlui ministru Nistor Universitatea noastră a primit terenuri de zidire, dacare ea are atâta lipsă. ---------------------------------------------------- D. Painlevé a format noul cabinet francez Paris, 30 (Rador). — Cabinetul s’a constituit astfel: D. Painlevé presidentia. Ministerul finanțelor a fost scindat, Painlevé luând conducerea tezaurului, iar Bonnet conducerea administrației financiare. Astfel Painlevé va controla în special mişcările tezaurului, direcţia contabilităţii publice, relaţiile cu băncile şi chestiunile schimbului, iar Bonnet va conduce administraţia finanţelor şi alcătuirea bugetului, urmărind discuţiunile parlamentare. Briand externele, Chautemps justiţia, Schiamet, internele, De Monzie lucrările publice, Daladier râsboiul, Bore marina, Loucheur comerţul, Durând agricultura, Delbos instrucţia, Morel coloniile, Durajour munca şi Anteriau pensiunile. Subsecretarii rămân aceiaşi. Paris, 30 (Rador). — Noul guvern se va prezida Marţi parlamentului. --------__—-----»•«« Decretul de numire a I. P. S. S. Patriarhului ffî rort București, 30 (Rador) — „Monitorul Oficial11 a publicat astăzi decretul numirii I. P. S. S. Mitropolitului Miron Cristea ca Patriarh. ----------------------------------------------------- 0 ofilii a MM Polliei Pentru menţinerea linişte! şi ordinar Cu ocazia alegere! pentru adunarea eparhială in Cercul I Cernăuţi (Roşa) parohia Roşa, care a fost amânaţi pt Uziua de 1 Noembrie 1925 şi va avea Ioc in localul expozitului Primăriei din Roşa. Prefectura Poliţiei a dispus, în interesul menţinerii liniştei şi ordinei publice, următoarele : 1. Toate cârciumile, bodegile, berăriile şi localurile de vin şi răchiti sunt obligate să fie închise în cuprinsul înregului oraş şi tuturor subordilor de Sâmbătă 31 Octombrie crt. ora 21 până Luni 2 Noembrie crt. ora 6. Aceasta dispoziţiune nu se referă la restaurante, cafenele, cofetării şi localuri de spectacole, cari pot fi deschise în limitele prevăzute de legea repausului duminical, totuşi le este oprit în timpul acesta să vândă băuturi spirtuoase în local şi în ţară de iota 1. 2. Int ’o zonă de 500 metri împrejurul localului electoral orice aglomeraţie şi orice agitaţie electorală sunt oprite Accesul in această zonă nu este adom decât alegătorilor insrişi în lista electorală din Roşa şi anume intrarea în zonă numai pe şoseaua pricipală în direcţia de la Casa germnă la deal, pâră- No 1957 sirea acestei zone însă numai pe şoseaua principală în direcţia spre Ţetina. 3. Având in vedere că cu ocazia alegerii din 25 Octombrie 1925 s’a încercat în Roşa a frustra alegerea, se atrage atenţia populaţiei asupra dispoziţiunilor legei din 26 Ianuarie 1907, în baza căreia conform art. 8 oricine, care îngreveză, împiedică sau frustrează votarea vreunui alegător, se face vinovat de un delict, pentru care legea prevede pedepse grave. 4. Contravenienţii vor fi înaintaţi Prefecture de Poliţie pentru îndrumarea procedurei legale. Totodată se atrage din nou atenţia populaţiei asupra dispoziţiunilor legii pentru reprimarea unor noi infracţiuni contra unistii publice, care prevede cele mai grave sancţiuni contra oricăruia, care va încerca să tulbure liniştea publică. -----------------------••••---------------------- SITUAŢIA EXTERNA Grecia şi Bulgaria au luat măsuri pentru încetarea ostilităţilor Trupele greceşti au început retragerea îndărătul liniilor de frontieră. Un delegat englez, francez şi italian au plecat la locul conflictului, pentru a face anchetă asupra originei tuburărilor de la frontiera grecobulgara România a intervenit la timp pentru aplanarea conflictului şi pentru menţinerea păcii in Balcani. Cuvântul sincer şi pacific al României a fost ascultat şi la Sofia şi la Atena. Sugestiunile României au fost în perfectă conformitate cu deciziile Consiliului Ligii Naţiunilor Singurul for competent pentru rezolvarea conflictului rămâne acuma Consiliul Lgii Naţiunilor. Acesta va aduce o hotărire definitivă şi va judeca chestia vinovăţiei. * Criza guvernamentală din Franţa a întrat pe calea rezolvării. Painlevé a primit mandatul pentru formarea guvernului. Painlevé are asigurată colaborarea in guvern a lui Briand. Se pare că criza actuală este și parlamentară și ministerială * Pilodor, noul ministru al României la Praga, și-a luat postul în primire. * Racovschi a fost numit ambasador rus la Paris, iar Brassin a trecut la Londra. * Noul consiliu al Elveţiei se compune din 49 social democraţi, 3 comunişti, 3 socialişti independenţi, 60 democraţi, 42 conservatori catolici, 30 ţărănişti, 8 democraţi liberali şi 3 fără partid. * Consiliul Societăţii Naţiunilor ar fi deliberat asupra posibilităţii încheierii unui pact de siguranţă al ţârilor balcanice, asemănător pisclui de la Locarno. * Nici Angola şi nici Franţa nu vor opune obiecţiuni serioase evacuării zonei Coloniei, dacă guvernul german nu procede în conformitate cu tratatul de la Locarno. Noul ministru al Bulgariei la Bucureşti Bucureşti, 30 (Rador) — Astăzi, cu fastul obicinuit, Raele a primit la Sinaia pe noul ministru al Bulgariei care a prezentat scrisoare de acredare, în prezenţa d-lui ministru Duca. Drumuri moldovene (Pe urmele lui Creangă) — Continuare şi sfârşit — Dar ochiu-ţi treaz şi pentru altfel de aspecte, a mai prins el şi alte înfăţişări. Cutare veche căsuţă moldovenească cu prispă, cu cerdac — tipul casei care dispare şi care mai dăinueşte în vechile noastre orăşele de provincie (la Suceava d. p., în cartierul armenesc dela Botoşani etc.). Vrednic de luare aminte e apoi avântul zilelor noastre cătră stilul arhitectonic moldovenesc, aşa cum îl vezi la casa ocolului silvic. — Domnu’ Naie, o foiţă — se îndreaptă un brav cetăţean cătră tovarăşul său de repaos, cu acea atât de intuitivă strângere a degetelor pe care numai un rutinat fumător, veşnic în perplexitate de „forţă“, o poate schiţa. — Da chibrit este ? — răspunde plescuitul Domn Naie, trăgându-şi alene tabacherea. — Pân’ la chibrit mai va. Deocamdată să vedem ce fel de marfă de tutun ai dumiata pe ziua de azi.. . — continuă onorabilul amic al lui domnu Naie. . . Și ca la comandă două proiectile de scuipat ţişnesc deodată, una din colţul gurii amfitrionului Naie, cealaltă din partea adversă gurii dumisale, deci din gura amicului, — încrucişându-se ca o imaginară ciocnire de idei cetăţeneşti. Şi tăinbcind noi aşa de colo până colo, şi pomenind unul dintre noi despre prietenul nostru Gheorghiţă de la Pipirig, odată ne pomenim în faţă cu un obraz care-i tot un zimbet. Sculptorul V. A. Gheorghiţă (care în „Ion Creangă“ An. VII 1914 ne dădea un bust al lui Creangă), fratele revizorului nostru dela Pipirig. De unde şi pâi unde iată-ne acu în atelierul lui V. A. Gheorghiţă, la vorbă veselă şi la multe frumoase strămutări pentru noi, căci d-l Gheorghiţă mai e şi un pasionat culegător a .... orce, şi’n micul său muzeu ar avea de petrecut destul material de geologie, de mineralogie, albume, fotografii (Creangă, Conta) etc..., etc... Ba dacă ar fi fost să fie şi dacă încăpeam cu toţii într’o singură oală, ne înfruptam şi cu ceva sărmăluţe moldoveneşti... Dar de vreme ce călătorului îi şade bine cu drumul şi obrazului celui subţire cu foamea, singurul abuz pe care ni-l mai îngăduim faţă de excesiva gentileţă a d-lui Gheorghiţă e că ne lăsăm conduşi de d-sa la o rudă a familiei Creangă, care ne confirmă definitiv autenticitatea fotografiei ce ne-o înfăţişează pe Ileana Creangă în tinereţă. De-acu să-i dăm şi împăratului ceea ce-i împăratului, şi birtaşului ceea ce-i a birtaşului. Când tăbărîm cu toţii la masă, şi fiecare începe aş-i spune chelnerului durerea atunci pare că toate speciile regnului zoologic nu-s în stare să sature atâta poftă carnivoră. — Domnul ce pofteşte ? — Mie? Costiţe de purcel cu varză. — Domnul ? — Peşte fript. — Domnul? — Friptură de iepure. — Domnul ? — Văcuţă cu musaca. — Domnul ? — Urs prăjit, domnule! Slujbaşul oţelului îşi lungeşte mai întâi faţa a mare, şi apoi gura până la urechi de râs. — Cum urs, vă rog ? — Urs, domnule! Urs „nu de cei pe care-i joai ursarii, ci de mămăligă, umplut cu brânză, rotund, pr jit pe jăratic şi bun de pus138 drept inimă, când ţi foame“. Atâta lucru ar trebui să ştii şi dumiata, da te lauzi că te afli în ţara lui Ion Creangă! Şi bucuria nu-i exuberantă, gălăgioasă, uimitor poate pentru toţi ceilălţi meseni, cari n’au de unde că neobişnuiţii lor tovarăşi de masă se găsesc la pătul unei bogate izbândiri. Poştalionul cu patru căiuţi înhămaţi buziş aşteag la scară. Clinchetele zurgălăilor se iau la întrecere dărăitul trăsurii, năstruşnice chiuituri răzvrătesc ac întunerecul nopţii, iar paşnicul revolver al locotenei lui P. răcneşte serbatece trăznete de armă... Până luminiţele Târgului-Neamţ rămân departe în urmă şi adâncul cerului înscelat coboară blânda tihnă a nop teca Morari ----------------------------------------------------- 438) Ediţia Cernăuţi 1924, 54 (iarăşi după neglijenţa „Minerva“ „şide pus drept.“ In „Conv. lit.“ XV 1881 — 447 numai: „şi pus drept...* In ed. 1892, 77: „şi de pus drepu ed. Gh. T.Kirileanu „Cartea românească“ (.1924) 55:„ de pus drept...“