Glasul Bucovinei, decembrie 1925 (Anul 8, nr. 1981-2002)
1925-12-01 / nr. 1981
No. 1981 Aranjarea unei expoziţii în Cerniiuti In vederea pregătirilor pentru aranjarea expoziii şi târgului de mostre in toamna anului 1926 în oraşul Cernăuţi, Marţi 1 Decembrie crt la orele 11 dim, va avea loc o consfătuire in sala Primăriei sub preşedinţia d-lui ministru de stat I. Nistor. ——-— ----------------»»•———■— ----------flusiimitisti ale Primăriei La stărunţa dlui ministru I. Nistor şi a preşedintelui comisiei interimare d. N Flondor, ministerul de finanţe a aprobat Primăriei Cernăuţi un avans de două milioane Lei in contul despăgubrilor de râzboiu Comisia interimară a hotărât ca această sumă să fie exclusiv întrebuințată pentru pavarea străzilor nepavate ale orașului nostru. Comersul societăţilor acad. „Bucovina“ şi „Moldova“ Sâmbită in 28 Noembrie crt. tot unirile academice româneşti „Bucovina“ şi „Moldova“ şi-au serbat inaugurarea a 92 lea ret p. a 32 lea semestru de activitate, aranjând în sala restaurantului Frark comersul festiv anual. La această inaugurare solemnă au fost de faţă: d-nu! general Fiorescu, d-nul decan al facultâţii de filosofie şi litere A. leşani, ca reprezentant al Universităţii, d nul rector Cândee Sind raportor în şedinţa eparhială da Sâmbătă seara n’a putut lua parte. D niiprofesori universitari Sauciuc-Săveanu, Griiţescu, Botezat, Protopopescu şi Sbiera; un mare număr de membri emerciaţi ai intruirilor, reprezentanţii societâţilor studenţeşti Junimea, Dacia, Academia Ortodoxă, Arboroasa, reprezentanţi ai societăţilor studenţeşti germane şi polone, precum şi toţi membrii activi ai întrunirilor aranjoare. Comersul a fst deschis de seniorul „Bucovinei* d-nul Cudalbu, intonându-se imnul festiv al întrunirilor. Apoi d-sa rosteşte cuvântul de deschidere, dând o dare de seamă asupra activităţi intunirilor din anul expirat. Urmează la cuvânt subsaniorul „Bucovinei" care aduce omagiile ambelor Întruniri către Alina Mater. Răspunde în numele Universităţii d. Decan Al. Ieşan, rare In cuvinte binesimţita stârneşte asupra legăturilor dintre profesori şi studenţi, arătând calea ce trebue s’o urmeze întotdeauna o studenţime deamaâ şi conştientă. Vorbeşte apoi un membru activ al „Moldovei“ in numele membriloroui ii trap, cărora in numele clubului membrilor emeritaţi ai „Bucovinei şi Moldovei“ ii răspunde preşedintele d. N Lupu. Urmează la cuvânt apoi dl I. Miric, preşedntele „Junimii“, care strrveşte asupra leg turilor de prietenie înte Junimea şi Bucovina şi Moldova, ceti, legături In însuş interesul stuuenţimii trebue sâ fe cele mai bune. Inchie cu dorinţa di prosperare şi infiorire la adresa ambelor Întruniri. In iacelaş înţeles vorbesc d. Bonei în numele Daciei, d. Tanasiciu din numele „Academiei Ortodoxe*, d. Chirilă în numele „Arboroasei“, apoi reprezentanţii „Gotici*, „Arminiei“ şi „Teutoniei“. Apoi la cuvântul d. general Fiorescu, care în frumoase cuvinte stârneşte asupra rolului studenţîmii In viaţa socială a unui stat, ilustrăm prin exemple bine potrivîta drumul ce trebue sâ-1 um ze oricare student La ora 1 se închee partea oficială a comersului, după care apoi cei prezenţi petrec în cea mai caldă amm zitate până târziu. Comersul a decurs tot timpul în cea mai demna şi prietenească atmosfera ««•a BiliiilinlliuliiiiUttliug Vineri seară s-a terminat în Reichstag discuţia asupra tratatului de la Locarno. Ratificarea a fost votată în citirea a treia cu 291 voturi contra 174 şi 3 abţineri. Moţiunea de neîncrederi propună de naţionalişti contra guvernau! a fost respinsă cu 285 voturi contra 121. Comuniştii a votat împotriva tratatului de la Locarno, dar s-au abţinut dela votarea moţiunii de neîncredere. D nii Luther, Stressemann şi von Schubert au plecat Dumnică la Londră ca să semneze personal acordurile. —„——.———•—-——----- Expoziţia atelierelor din mănăstirile de malce — Vineri s’a deschis la ministerul cftelor expoziţia atelierelor din tote msnâ-ttrila de maise, sub preşidenţia I. P. S. S. Patriarhuîui. Otiti GLASUL BUCOVINEI GLASUL BUCOVINEI SITUAŢIA EXTERNA Parlamentul german a adoptat tratatul de la Locarno şi în doua cetire. Furtea întâia a articolului, care se referă la tratatele de siguranţă şi arbitraj, a fost acceptată cu 271 voturi contra 159; la partea a doua, care se referă la intrarea Germaniei în Uga Naţiunilor, naţionaliştii au propus un amendament, în care cer ca să se creeze o lege specială in chestia ntrarii Germniei în Ligă ; amendamemul a fost respins cu 242 contra 169 voturi şi 19 abţineri. Restul paragrafelor a fost acceptat fără modificări. * Herriot a renunţat de a forma guvernul din cauză că socialiștii au refuzat colaborarea. Se pare că mandatul de a forma noul cabinet va fi dat lui Briand, care va alcătui un guvern de concentrare. * Noul guvern polonez s’a prezintat în faţa parlamentului. Primul ministru Strznky a expus directivele politicei externe, iotene, financiare, economice şi agri cote a noului guvern. Veniturile ordinare trebuie să acopere cheltuele; inflaţia va fi evitată. Bugul va fi redus. Moneda poloneză trebuie menţinută la valoarea ei intregrală. Alianţa cu România este şi rămâne unul din elementele politicei poloneze pacifice. Faţă de statele baltice Polonia va păstra o atitudine bin voitoare. Relaţiile cu Cehoslovacia sânt amicale, iar cele cu Rusia se desfăşoară în spirit de destindere In urma acordului de la Locarno relaţiile cu Germania cu devenit satisfăcătoare Parlamentul a împuternicit guvernul să lanseze un împrumut de 600 milioane zoţi, să emită noul bonuri de tezaur şi bacnote spre a înlătura criza de numerer. Parlamentul a acceptat apoi proiectul dege relativ la tristul de la Locarno torii Sfin!sili Mii Lista noului cabinet 8 rand a fost definitiv alcătuită cu ufăto ii mniştri: Briant, preşedinţia şi externele; Chautemps, Justiţia; Dalamier, internie; Loucheur, finanţele; Palnere, războiul; Leygues, matin ; Rouden, instrucţa; Daniel Vinant, comerţul; de Monzie, lucrâtile publice; Duratur, muna; Leon Périer, coloniile, Jean Durand, agricultura. Subsecretari da stat: Pierre Lava, ia preşidenţie consiliului şi ministerul de externe; Rimeli, la învăţământul tehnic, Lauret Eyruc, în aeronaut că Ossoie, la războia şi Dismeiou la marina comercială. -----------------------••«*--------------------- INPORnflŢiUNÎ MILITARE Viza livretelor. — 1 Dec. Oraşul Cernăuţi ctg. 1911; Bucla ctg. 1902—1922; Chselâu ctg 1902— 1922; inet ctg. 1906-1909; Buninţi ctg. 1902—1922; Cal-Ul Câmpului ctg. 1902—1922. 2 Dec. Oaşul Cernăuți ctg. 1911; Cernauca ctg. 1902—1922; ChistLu ctg. 1913-1922; Sint ctg. 1910—1913; Balăceana ctg. 1902—1912; Valea-Seacâ ctg 1902-1912. 3 Dec. Orașul Cernăuți ctg. 1911; Boian ctg. 1902— 1905; j d. ZiShvna transpo t ia reșed. post jand. O.na; Siret ctg. 1914—1916; BiaC'iaaa ctg. 1913—192*1; Valea-Seacâ ctg 19*3— 1922. 4 Dec. Orașul Cernăuți bg 1911; Boian ctg. 1906—1909; Orna ctg 1902-1922; Sret ctg. 1917 — 1919; Stroeşti ctg. 1902—1912; jud. Gura-Humor transport la reşed. post. jand. Arbor. 5 Lec. Caj' S Cernăuți ctg. 1912; Boian ctg. 1910—1913; Tâuteni ctg. 1902—1922; siret ctg. 1920 — 1922; Stroeştî ctg 1913—1922; Arbore ctg. 1902 19Q6. DIVERSE Cercul profesorilor secundari români, secţia Suceava. —AComiseiul ales în adunarea generală din 11 Noembrie r. c. s’a construit în modul următor: Pezdent : V. Moariu, vie pr.: Const. Piţul, secretar : Dim. Cărăuş, casier: V. Kncsan, membru fârâ funcţia : î. Lt leu. Clurina, mare cântăreaţă de cameră, dă în ziua de 2 Decembe c. un t.d.C8, cu o programă inogatâ in sala filamonică, inaugurarea dispensarului de tuberculoşL — Asupra inaLgarări aisp nstrului de tubrrculoşi, care ă avut loc Duminecă, dia lipsă de spaţiu vom raporta în nu, Arul de mâne. Neadevăruri averescane — Constituirea celei dintâi adun ii p rhiaie din Bucovina s’a făcut într’o ?it moafdă seiiinâ şi f.nâlțStoare. Acntft fapt a d^t piil*j Pag. 3 CEREŢI PRETUTINDENI renumitul CEAI ENGLEZESC z horniman z Reprezentant general şi depozitar SOCIETATE ANONIMA OTTO şi ALFRED HERZOG Bucureşti, Pesagiul COVIDECIA Nr. 2 Bucureşti „îndreptării“ averescane din Bucureşti sa debteze în numărul său de Duminecă sfiumate neadevăruri în legătură cu constituirea adunării eparhale din Bucovina. Paraponul averescanilor sentrali este pur şi simpu ridicol şi în acelaş timp deplorabil. Ridicol prin forma la care se manifestă şi deplorabil prin lumina ce o aruncă asupra averescanilor. Articolul „Iadrepturii“, stilizat îrntr’o formă birjărească, nu cupinde decât păpastii și născociri pâtim.fss, demne doar de prestigiul avrrescan- Comunitatea Israelită Cernăuţi No. 3440 I 25 Publicaţiiine Pentru aprovizionarea populaţiei evreeşti din circumscripţia comunităţii israelite Cernăuţi cu azime, subsemnata comunitate are nevoe de vre o 20 vagoane făină de gâu de calitatea cea mai fină Oux) ş. a. 15 vagoane fix şi 5 vagoane fără obligaţie. Cei cari reflectează la această furnizare, vor preda ofertele lor într’un plic sigilat până la inc. 31 Decembrie 1925 la cancelaria comunităţii israelite Cernăuţi (casa evreească, str. Lascar Luţia No. 3, etajul 1) depunând totodată un radiu de 100 000 lei în numerar sau în obligaţiuni de stat româneşti absolut sigure precum şi o mostră de făină. Adjudecatorul este obligat să furnizeze numita cantitate de făină nu după tip, ci strict după mostră franco, loco depozitul Cernăuţi. Cumpărata cantitate de făină o va furniza adjudecătorul la ttermenele resp. până la termenul fixat şi comunicat de comunitate. Despre condiţiunile detailate, mai ales despre termenul de furnizare, reflectanţii vor primi informaţiunile necesare în cancelaria comunităţii israelite Cernăuţi, unde se afl şi caietul de sarcini în scris, care trebue să fie semnat de reflectanţi cu mâna proprie. Cernăuţi, la 22 Noembrie 1925. Girantul Comunităţii israelite Dr Straucher No. 1295625 Vânzare de lemne Fondul rdligionar ort. rom. din Bucovină vinde prin licitaţie (oferte închise) 10 000 m. c. lemne de construcţie şi cherestea, ce se vor fasona de administraţia ocolului silvc Şipotele Sucevei din produse accidentale. Ofertele se vor prezenta la 11 Ianuarie 1926 la orele 12 a. m. la Direcţia Generală a Bunurilor în Cernăuţi. Cei internaţi primesc informaţii detailate la Direcţia Bunurilor în Cernăuţi sau la administraţia silvică Seletin. Direcţia Generală a Bunurilor Fondului Bisericesc petrom. din Bucovina în Cernăuţi. Sܮͫ(J) lntrebuinţându-le în continuu, veţi căpăta dinţi sănătoş şi frumoşi ca perlele De vânzare la dcoahisrii, farmacii şi parfumeri