Glasul Bucovinei, ianuarie 1926 (Anul 9, nr. 2004-2026)
1926-01-01 / nr. 2004
No. 2004v mmmaux^a Sporirea taxelor poştale telegrafice şi telefonice Cu începere utla 1 ianuarie 1926 s’au sporit unele din texse poştale telegrafice şi telefonice. Aceste taxe vor fi după cum urmează: A. Poşta 1. Pentru scris simple având greutate? până la inel 20 g 3 lei; Pentru fiecare 20g sau fracţiuni, de 20 g în plus 1 leu; 2. b) Cartea petală 1 leu; b) Cartea poştală ilustrată 2 lei; 3 a) Jurnalele, publicaţiunile periodice, cărţile didactice literare, ştiinţifice di fiecare 50 g. 10 b.; b) celelalte imprimate di fiecare 50 g. 50 b; 4. a) Probele de mărfuri până la 100 gr. 2 lei; b) Pentru fiecare 50g in plus 50 b.; 5 a) Hârtiile de afaceri până la 250 g. 3 lei; b) Pentru fiecare 50 g îr. plus 50 b.; Se observă, că francărea pentru scrisori, cărţi poştale, jurnalele imprimate, probe de mărfuri şi hârtiile de valoare este obligată la prezentare, cele nefrancate cad terebut, iar cele eventual insuficient francate sa încarcă te, destinaţie cu dublul taxei vipsă şi cu un minimum de 2 lei. 6. Taxa de recomandare 6 lei; 7. Taxa pentru adeverinţă de primire şi pentru foaia de reclamaţiune 6 lei; 8 Suprataxa de ramburs până la valoarea de 500 lei 1 leu; până la valoarea de 1000 iei 2 iei; pentru rambursari mamari de 1000 iei 5 lei; (Aceleași suprataxe se aplică și rambursurilor de mesagerii); 9 Costul cartonului mandat 3 tei; ( axele cu valoare la mandate rămân neschimbate); 10. a) Taxa telegrafică a mandatelor telegrafice 20 lei; b) pentru cele urgente 60 Iei; 11. a) Itexa pe greutate la mesagerii pentru fiecare kg 8 iii; b) taxa pe greutate pentru coteţele cu cărţi didactice, literare şi ştiinţifice pentru fiecare kg 4 lei; 12. Taxa de factar de fiecare 5 kg. şi o fracţiune 4 lei; 13. Taxa avzului de sosire 3 tei; (taxele de valoare declarate rămân neschimbate). B. Telegraf 1. a) Taxa telegrafică pe cuvânt 1 teu; b) iar pentru telegramele de presă pe cuvân 50 b; 2 Taxa abonamentelor la adresa cuvenită 500 lei. 1) Taxa de instalaţie a unui post telefonic principal în reţeaua urbană 3000 tei; (Taxe de abonament rămân neschimbate. 2. a) Convorbirile telefonice în raza comunei pentru fiecare 3 minute 4 lei; b) Convorbirile telefonice în interiorul judeţului pentru fiecare 3 minute 10 tei; c) Convorbirile telefonice cu judeţele vecine pentru fiecare 3 minute 20 iei; d) Convorbirile telefonice cu judeţele nelimitrofe pentru fiecare 3 minute 40 iei. Convorbirile urgente se taxează cu întreitul taxelor de mai sus. Se observă că taxa de noapte pentru telegraf şi telefon şi cea de sărbătoare pentru poştă, telegraf , telefon este 5 lei. T®lsfcn „GLASUL BUCOVINEI" Pag. 3 Cum se va face predarea declaraţiuinilor de impunere pe anul 1926 „Monitorul Oficial“ publică următoarea deciziune a ministerului finanţelor: Se aduce la cunoştinţa generală că termenul de predare a declaraţiunilor de impuneri pe anul 1926 începe la 1 Ianuarie 1926 şi expiră la finele acestei luni (adică la 31 Ianuarie 1926). Pentru societăţile anonime pe acţiuni acest termen se prelungeşte până la aprobarea bilanţului de adunarea generală, însă cel mult până la 1 Mai 1926 toate impunerile urmând să fie terminate până în acea lună. Ministerul atrage atenţiunea celor obligaţi la facerea declaraţiunilor că nu se vor mai acorda alte termene peste cele mai sus prevăzute. Declaraţiunile se predau şi se înregistrează la percepţiile fiscale. Cum se fac declaraţiunile Declaraţiunile se fac: a) Pentru impunerea veniturilor din comerţ, industrie, profesiuni şi alte ocupaţiuni necomerciale, pentru formularul No. 4 iar pentru societăţi anonime şi pentru comercianţii şi industriaşii cari au registre în regulă şi bilanţ întocmit, pe formularul No. 4 bis; b) pentru impunerea venitului global, pe formularul No. 5; c) locuitorii satelor pot declara veniturile lor impozabile, sus prevăzute, pe declaraţiunile colective ce se întocmesc la primării în acelaş termen. Formularele No. 4, 4 bis şi 5 se pot procura dela percepţii. Se menţionează că aceste declaraţiuni trebuiesc completate cu toate datele prevăzute în formular, căci altfel ele se consideră incomplete şi declaranţii vor suferi sancţiunile prevăzute pentru cei ce nu dau declaraţiuni. Instrucţiunile pentru întocmirea şi predarea declaraţiunilor se găsesc pe apele formulate. Ce se declară Veniturile din imobile, fie ele proprietăţi agricole, fie clădiri, fiind impuse pe 5 ani, nu se mai declară decât impunerea venitului global, în declaraţiunile No. 5 sau în cele colective. Celelalte venituri impozabile anual se declară astfel cum ele s’au încasat sau sunt de încasat pe anul precedent 1925, după detaliile prevăzute în instrucţiunile aflate pe formularele de declaraţiuni. Dacă unele din veniturile cuvenite pe anul 1925, cum sunt dividendele şi tantiemele nu se cunosc, se declară ce s’a încasat în acel an pentru anul 1924. Scăderile legale din impozite urmează a fi cerute prin declaraţiuni în acord, Imitate cu aceleaşi instrucţiuni, deci acei cari nu vor face declaraţia pierd dreptul la asemenea scăzământ. Contribuabilii cari nu pot completa declaraţiunile, le vor face la percepţiile fiscale unde li se va completa declaraţiile de către funcţionarii percepţiei şi vor semna, după ce vor fi lămuriţi asupra dispoziţiunilor legii,% Dispense formularul No. 5 pentru impozitul agricol şi pe clădiri şi pe formularul No. 4 pentru impozitul comercial şi profesional. 2. Deasemenea e dispensat de darea declaraţiunilor pentru venitul global contribuabilul care nu are decât un singur venit din comerţ, meserie sau profesie ce se exercită în cuprinsul percepţiei reşedinţei sale şi pentru care face declaraţie aparte, însă cu condiţiune să menţioneze pe declaraţiunea făcută pentru acea impunere la impozitul elementar că nu mai are alt venit nici el, nici membrii familiei aflaţi în sarcina sa. Această menţiune echivalând cu declaraţia pentru global, scăderea pentru membrii familiei se va cere prin declaraţia la impozitul elementar. Pentru orice alte scăderi din venitul global va face cerere aparte pe formular de declarații No. 5. Dacă are un venit numai din salariu sau mobilier, va face declarație pe acelaş formular No. 5. 3. Contribuabilul al cărui venit impozabil, fie global, fie elementar, judecat după cel din anul precedent, este acelaş ca în anul anterior şi dacă nu are nici un scăzământ de cerut şi n’a schimbat reşedinţa, nici nu şi-a modificat felul întreprinderii sau al profesiunii, poate să nu mai facă declaraţie, şi în acest caz se presupune că a menţinut declaraţia din anul precedent în ce priveşte veniturile, nu însă şi în ce priveşte scăderile pentru sarcini familiare sau pentru datorii ipotecare, ori chirografare, pentru cari se cere dovezi în fiecare an. Deci spre a obţinea şi pe anul 1926 aceleaş scăderi, trebuie să facă declaraţie şi să aducă acele dovezi la efectuarea impunerii când va fi citat. (A se vedea paragraful 172b din instrucţiunile oficiale). De această dispensă nu pot beneficia cei obligaţi la ţinerea registrelor comerciale şi la încheierea bilanţului, întrucât cifrele de pe registre nu pot fi aceleaş ca în anul precedent şi deci veniturile în tot cazul diferă. Sancţiuni Contribuabilii cari nu se află în condiţiunile de dispensă sus prevăzute, sau al căror venituri s’au modificat, şi nu vor face declaraţiunile de impuneri în termen sau le vor face în complecte, vor fi impuşi din oficiu şi li se vor aplica amenzile prevăzute de lege. Stabilirea impunerilor Impunerile se vor efectua la percepţii în zilele cari se vor publica şi afişa la localurile percepţiilor. Contribuabilii cari au făcut declaraţiuni vor fi citaţi. Cei impuşi din oficiu nu se citează. Contribuabilii vor trebui să fie prezenţi la impunere cu actele ce au a prezenta, în zilele în cari vor fi citați, iar aceia ce nu se citează în zilele publicate, aceasta în interesul lor, spre a nu se comite erori. 1. Contribuabilul care are venit sub 10.000 lei în total, atât din veniturile sale proprii cât şi ale soţiei sau altor membri ai familiei sale şi pe cari le are la dispoziţie este dispensat de darea declaraţiei de impunere la venitul global. Dacă însă are de cerut vreo scădere legală din impozite elementare, pentru sarcini ipotecare sau familiare, cari se acordă anual, va trebui să facă cerere tot pe formularul de declarații No. 5, iar dacă cere vreo reducere impozitului la venituri mici, aflate sub limitele legale, în cazul când aceste reduceri nu au fost acordate anul precedent din orice motiv, aceste cereri se vor face pe f^S^?S?iS>^iS>í^^iS^?SHS>íS>iS?<SííS>fSí5Sí5SBSH0? J AN NOU CU BINE! | g Dfiei M L Heil ‘ I EEEEEE RĂDĂUŢI EEEEE Pentru onoraai clienți s’a pregătit câte un calendar frumos pe perete :: PENTRU AMUL 1926 :: Calendarism „GLASUL BUCOMNEI“ 8 ce! mai potrivit dar da Crăciun part, Ben Jonson, dsstistul definitiv, şi mentor al secolului XVII lea, Drydin, invîtaiarul lui Horajiu şi Virginiu şi pânfi la Dr. Samuel Johnson, din a doua jumătate a veacului XVIII: „Uriaşa bibliotecă clasici ambulantă“. Dar — şi cuvântul e al autorului — nu e vorba a scoate pe Englezi mai... latini decât Papa. Ifică concluzia logică a acestui excurs de filiaţii este că peste fondul primitiv Saxon, cultura latina a revărsat o lumina şi o claritate caracteristică. Un studiu cu totul remarcabil este cel următor: „Un părinte al criticismului englez: John Dyden“. După ce remarcă absenţa imnailtăţii critice la Englezi şi târzia ei apariţie, şi dupăce aminteşte îi, treacăt de rudimentele ee estetică din Hobbes, la care se surprind totuşi câteva anticipate ecouri din expresionismul lui Croce, d. Dragoş Protopopescu stărue asupra personalitatei lui Pryden (1631 —1700) comentând prefeţei® sau esseurile lui care sunt o formă foarte caracteristică a criticei engleze- Dryden e mai puţin critic şi mai mult estet, adică un om care iubim frumoşi în el însuşi. După dânsul arta e una şi trebue luată acolo unde se găseşte. Din această atitudine decurg o serie de contradicţii. Insuficienţele este ticei lui, abisul între cuvânt şi poezie la care şi ei sapă, după atâţia alţii, sunt expuse de autor cu amănunţime. Fatal avea să critice pe Shakespeare, pe motiv că nu are „cuvinte alese“ şi „expresii fine“. Şi totuşi, tot el, Dryden, e acela care urneşte, carul triumfal al genialului Shakespeare din şanţul Indiferenţii de trâuâ atunci. Criticismul englez, începe în jurul lui Shespeare. Şi primul pas l-a făcut Dryden. Pronunţând cu Insistenţă numele lui Shakespeare, aprobând libertatea lui da creaţie şi factură dr.nutsă, răspunzând cu privire la ştiinţa da carta a autorului lui Hamlet aceste admirabile rânduri: „aceia cari acuză că i-a lipsit învăţătura îl fac cel mai mare compliment: el era învăţat în mod natural; nu avea nevoe de ocheterii cărţilor ca să citească Natura". Dry dmn Dee nai mult: în paginile lui prinde viaţa caracterelor pieselor lui Shkespeare. Nucleul croaţisi shakespeare, la dânsul se organizează întâa oară... ...Şi iară-nsîn imposibilitate să insistăm asupra atâtor altora din aşa da interesantei® studii ale d lui Dragoş Protoponescu. Vom aminti, pentru consolarea noastră: „Lirism englez contemporan , spre o substanţializare a poeziei“, în care lectorul divers şi informat care e autorul nostru, face un bogat tablou comparativ al lirismului contimpoan, cu incursiuni în lirica franceză, insistând asupra poeţilor englezi din ultimii 10 ani, din aşa zisă poezie georgiană din care nu ne vom reţine să dăm, spre exemplificare o pildă, poezia „Omul care se visează Creatorul" de Fredigonda Shove: Şedeam in cer ca coarda Deasupra furtuneî; era iarnă. Luai fulgi da zapadă, câte unui. Şi te intorsei făptura fragedă în sticlă. Spâlai râurile albastre in ploaie Şi făcui din nou verzi livezile. Am prins apoi pisările şi in mâini am Strâns primăvara din da Până ce au prins să cârte bucurii nepământens Am sbughit apoi pe aripi di aur Lucrind la jucă.iiie unui înger. Am umplut câmpurile cu ochii florilor !.r Albe ca și stelele raiului. Apoi m’ara îndreptat spre om; Ii văzui Tot cu gândul Ia rr.parte, tot mândru De mânie; atunci, îmi luai câmpii... îmi prefăcui trupul îr.tr’un nor Și ’n răpăielile negre ale sufletului; lunecat dealeinerea steaua pământului. Să nu încheem însă înainte de a sublinia valoarea informativă a articolelor „Scriitorii Români in Anglia , în America şi Indii“, adnotări pe volumul de „traduceri din literatura română a d soarei Byn“ şi mai ales acela admirabile „Scrisori din Londra“, alerte spirituale, portretizante şi care amintesc de atâtea orgrafia şi dezinvoltura poetului din cronicele in versuri pa care le iscăleşte poetul Dragoş Protopopescu Perpes Cicius ------------------saea --------------